.

.
Paisani in anda pà a fiera di u Niolu. LC Canniccioni v 1910

30/08/15

I vistuti di pilone

...
"Da l'altura fala toni
U celi lampa subissi,
I Martini fieri e fissi,
Sparanu senza brioni.

I feriti da par elli
Per dall'un suprem' aiutu
Davant'à li sò fratelli
Formanu un muru carnutu."*
...

Un muru carnutu !!!
E noi à mezu.

*Martinu Appinzapalu (Abbati D. Carlotti), in Pampane Corse, Ponte Novu, 1925.

26/08/15

Libru di sangui

"Agnunu è un libru di sangui; induva voglia ch'eddu sia apartu, semi fattu di rossu."

Clive Barker, Books of Blood

22/08/15

171

Ha dettu u Major Delhomme :

Soldats, vous avez été jugés aptes voici les bataillons que vous allez rejoindre. Pour ceux nouvellement affectés, pour les autres aptes, pas de changement d'affectation:   

Arnaud versé dans la 1 er régiment d'infanterie
Balanet, versé dans le 141 ème,
Ballion, 5 ème régiment de cavalerie,
Banet, 4 ème régiment d'artillerie,
Barrolaccia, demain tu rejoins le 171 RI...

Dopu un aghju più suvitatu.
E cusì sia !
(ch'avivu dà dì ni ?)

17/08/15

Si tu savais...

Era ghjunta una lettara da Corsica, (era una parenti à Trestibiglia in viaghju culà, in Bastia), diciva :

"Si tu savais combien jaurai voulu que tu assiste (sic) à la procession de la Vierge, car la coutume est toujours la même. Toute la nuit on entendait marcher c'etait bien joli. Certains y allaient a pieds nus ceux la etaient nombreux, et tous recitaient a haute voix leur long rosaire..."*

Faccivani cusì, ind'a noi, listessu. A s'aghju dettu à Trestibiglia, faccivani listessu...
(À i ghjorni d'oghji è un antru affari : certi pregani, d'altri strazziani, certi provani à fà i dui.)

*scrittura originali cf infra.



15/08/15

Salve o Regina

Rivegu st'omu, povaru, umuli ch'era vinutu in paesi cù tuttu una squadra chjamata da u sgiò M. 
Suventi prigava solu à a porta di a esgia. 
Una sera, a sò prighera l'avivu intesa, diciva: 
"Salve O Regina, Madre di misericordia, vita e dolcezza e speranza nostra, salve. À te ricorriamo esuli figli di Eva, à te sospiriamo gementi e piangenti in questa valle di lacrime. Orsù dunque avvocata nostra, volgi à noi, quegli occhi tuoi misericordiosi e mostraci dopo questo esilio, Gesù, il frutto benedetto del tuo seno. O Clemente, o Pia, o Dolce Vergine Maria."

Iè, o Marì prigheti par noi tutti i vivi e quiddi chi stani dighjà in fiancu à Voi, clementi, pii, dolci cun voscu, Vergini Maria.

15 d'aostu 1915



14/08/15

D'acqua l'occhji ?

Aspittavami a partenza.
Trestibiglia (toccu à l'occhju) tandu ha dettu:

Lestri mani freddi
Cacciani una à una 
E bendi di l'ombra
Apru l'occhji
E sò tuttavia
Vivu
À mezu à
Una struppiatura sempri fresca*

Tandu Talmasca ha rispostu :

Tempu sò i petri
              U ventu
Seculi di ventu
              Tempu sò l'arburi
L'aghjenti sò petri
               U ventu
Volta e gira e pò s'intarra
In lu ghjornu di petra

Nun c'è acqua parò luccicani l'occhji*

*Octavio Paz, Ladera Este, 1970


Mimoria

Pinsavu à u paesi, à i mei, à i nostri, à a dichjarazzioni di a guerra annu, e mi dumandava, ciò chi a mimoria era: un ritornu à se stessu, eccu ciò ch'edda è a mimoria. Iè, prima è un ritornu à se stessu.
Ci si parla di un locu oramai sparitu, stragneru ancu, chjusu e sarratu e chi si chjama "u passatu", "u nanzu", "u prima", "i tempi", (ch'eddi fussini stati tempi di suliva o tempi di miseria: "Tempi e tempi" diciva quiddu). 
E pò c'era dinò, a mimoria di a mimoria, veni à dì, a mimoria di a mimoria di quiddi chi ci cuntavani i fatti di a sò mimoria à eddi. Mimoria fatta cù a mimoria d'altri ghjunti, pò, prima.
E trichi e tracca cusì e si ricodda à l'antichità di Troia (cusì diccivani i vecchji).
Da u stracompiu e finitu à... l'infinitu. 
Un è, o Rò ?

12/08/15

Santa Chjara 1915

Aghju scrittu oghji in paesi (era ghjornu di a Santa Chjara*).

Dijon le 11 Août 1915,

Chère mère, chers vous tous,

J'ai une bonne nouvelle à vous adresser: j'ai été déclaré "apte" hier.
J'espère que cette nouvelle vous rassurera.
Vous m'écrirez à ma nouvelle adresse.
Affections à vous tous.
Sf 

Aò, ch'avivu da dì ? 
Avivu da dì chi a guerra dici di u martiriu di tutti e di a crudeltà di certi ? 
Ch'avivu da dì ? 

(*Santa Chjara dolci nomi di qualchi prighjò senza spiranza ne spera.)

Culori

"A spiranza è verdi,
Malasciu à chi la perdi..."

Avivami persu tutti i culori di l'urcu, più quiddi chi un esistivani ancora, da vena.

Era un ghjovanu frà middi

Era un ghjovanu frà middi,
Si chjamava Martineddu,
E sta guerra maladetta,
L'ha purtatu à lu maceddu,
Ma chi l'avarà avutu fattu,
Ssu povaru paisaneddu ?

Era un ghjovanu frà middi,
"Chjuccucciu" di sopranome,
E sta guerra maladetta,
L'ha tumbatu, un si sà come,
Ma chi l'avarà avutu fattu,
Disgraziatu senza nome ?

Era un ghjovanu frà middi,
Cartili Paulu chjamatu,
E sta guerra maladetta,
Ind'infernu u s'ha lintatu,
Ma chi l'avarà avutu fattu,
Puvarettu crucificatu ?

09/08/15

Dumenicu Trestibiglia

In tra me stessu pinsavu: O Sà Darè prigheti par noi tutti. 
(È statu Dumenicu Trestibiglia à rimintami di stu ghjornu. Sapetti Trestibiglia u brigadier-fourrier.)

Scrivammi

È u sistema o Sarrà, è cusì. 
Ti succhja u sangui e ti lascia crela bianchiccia, capibiottu. 
Tè u "Libru di u gradè", piglialu e tenatilu. 
Impara o scappa, scappa o impara, ma qualcosa fà !
T'abbracciu u me ziteddu e scrivammi puru quì chi m'hani à teni torra 2 o 3 mesi.

Apte, rompez !

J'ai été convoquè par le sous-lieutenant Tolousse : "Caporal Barolaccia, vous êtes de l'active à nouveau, "apte", vous remontez au front. Vos blessures sont guéries désormais. Demain on vous notifiera votre nouvelle affectation. Voilà, rompez !"

02/08/15

A sera

A sera, prima travagliavami e pò ghjuccavami à carti (scoppa, battaglia, belota...), à dami, à scacchi...
À st'occupazioni era Talmasca u campioni, fra tutti. Trestibiglia u brigadier-fourrier era forti anch'eddu.

Or'


A petra pensa ghjà duva scriva vostri nomi,
E nun setti ghjà più, or' cà lettari d'ori, 
E ghjà si sfassa a traccia, or' di li vostri amori,
Parch'aghjà setti morti e nun setti più omi.


Aragon, Le Roman Inachevè

01/08/15

p124, Le livre du gradé.

"Lorsqu'on a pu apprécier la longueur d'une troupe, on peut en déduire l'effectif au moyen des règles  suivantes :
1° Longueur d'une troupe d'infanterie = N / 2 mètres (N représentant le nombre d'hommes);
2° Longueur d'une troupe de cavalerie= N mètres (N représentant le nombre de chevaux);
3° Longeur d'une troupe d'artillerie = N x 20 mètres (N représentant le nombre de voitures)."
                                Aide-Mémoire de l'officier d'état-major en campagne.

Talmasca: 
- "Admittimi: effectif, middi omi cuntati. Di quantu saria a lunghezza d'una truppa d'infanteria, o Sarrà? "
Tandu eiu senza rifletta :  
- 500 metri, o Talamà !
- Ghjustu ! 
- C'è un cavaddu par 5 omi, quantu cavaddi cuntarè?
- 200 ?!
- Ghjustu !
- Legani i cavaddi à i vitturi (un cavaddu, una vittura). Quali saria a lunghezza totale di u trenu (omi, cavaddi e vitturi ?)
- Admittimi, 4 omi par vitturi, sò : 200x20 metri + 200/2 metri = 4 100 metri
- Ghjustu, p... gobba ! Sei forti tù.