.

.
Paisani in anda pà a fiera di u Niolu. LC Canniccioni v 1910

30/08/15

I vistuti di pilone

...
"Da l'altura fala toni
U celi lampa subissi,
I Martini fieri e fissi,
Sparanu senza brioni.

I feriti da par elli
Per dall'un suprem' aiutu
Davant'à li sò fratelli
Formanu un muru carnutu."*
...

Un muru carnutu !!!
E noi à mezu.

*Martinu Appinzapalu (Abbati D. Carlotti), in Pampane Corse, Ponte Novu, 1925.

26/08/15

Libru di sangui

"Agnunu è un libru di sangui; induva voglia ch'eddu sia apartu, semi fattu di rossu."

Clive Barker, Books of Blood

22/08/15

171

Ha dettu u Major Delhomme :

Soldats, vous avez été jugés aptes voici les bataillons que vous allez rejoindre. Pour ceux nouvellement affectés, pour les autres aptes, pas de changement d'affectation:   

Arnaud versé dans la 1 er régiment d'infanterie
Balanet, versé dans le 141 ème,
Ballion, 5 ème régiment de cavalerie,
Banet, 4 ème régiment d'artillerie,
Barrolaccia, demain tu rejoins le 171 RI...

Dopu un aghju più suvitatu.
E cusì sia !
(ch'avivu dà dì ni ?)

17/08/15

Si tu savais...

Era ghjunta una lettara da Corsica, (era una parenti à Trestibiglia in viaghju culà, in Bastia), diciva :

"Si tu savais combien jaurai voulu que tu assiste (sic) à la procession de la Vierge, car la coutume est toujours la même. Toute la nuit on entendait marcher c'etait bien joli. Certains y allaient a pieds nus ceux la etaient nombreux, et tous recitaient a haute voix leur long rosaire..."*

Faccivani cusì, ind'a noi, listessu. A s'aghju dettu à Trestibiglia, faccivani listessu...
(À i ghjorni d'oghji è un antru affari : certi pregani, d'altri strazziani, certi provani à fà i dui.)

*scrittura originali cf infra.



15/08/15

Salve o Regina

Rivegu st'omu, povaru, umuli ch'era vinutu in paesi cù tuttu una squadra chjamata da u sgiò M. 
Suventi prigava solu à a porta di a esgia. 
Una sera, a sò prighera l'avivu intesa, diciva: 
"Salve O Regina, Madre di misericordia, vita e dolcezza e speranza nostra, salve. À te ricorriamo esuli figli di Eva, à te sospiriamo gementi e piangenti in questa valle di lacrime. Orsù dunque avvocata nostra, volgi à noi, quegli occhi tuoi misericordiosi e mostraci dopo questo esilio, Gesù, il frutto benedetto del tuo seno. O Clemente, o Pia, o Dolce Vergine Maria."

Iè, o Marì prigheti par noi tutti i vivi e quiddi chi stani dighjà in fiancu à Voi, clementi, pii, dolci cun voscu, Vergini Maria.

15 d'aostu 1915



14/08/15

D'acqua l'occhji ?

Aspittavami a partenza.
Trestibiglia (toccu à l'occhju) tandu ha dettu:

Lestri mani freddi
Cacciani una à una 
E bendi di l'ombra
Apru l'occhji
E sò tuttavia
Vivu
À mezu à
Una struppiatura sempri fresca*

Tandu Talmasca ha rispostu :

Tempu sò i petri
              U ventu
Seculi di ventu
              Tempu sò l'arburi
L'aghjenti sò petri
               U ventu
Volta e gira e pò s'intarra
In lu ghjornu di petra

Nun c'è acqua parò luccicani l'occhji*

*Octavio Paz, Ladera Este, 1970


Mimoria

Pinsavu à u paesi, à i mei, à i nostri, à a dichjarazzioni di a guerra annu, e mi dumandava, ciò chi a mimoria era: un ritornu à se stessu, eccu ciò ch'edda è a mimoria. Iè, prima è un ritornu à se stessu.
Ci si parla di un locu oramai sparitu, stragneru ancu, chjusu e sarratu e chi si chjama "u passatu", "u nanzu", "u prima", "i tempi", (ch'eddi fussini stati tempi di suliva o tempi di miseria: "Tempi e tempi" diciva quiddu). 
E pò c'era dinò, a mimoria di a mimoria, veni à dì, a mimoria di a mimoria di quiddi chi ci cuntavani i fatti di a sò mimoria à eddi. Mimoria fatta cù a mimoria d'altri ghjunti, pò, prima.
E trichi e tracca cusì e si ricodda à l'antichità di Troia (cusì diccivani i vecchji).
Da u stracompiu e finitu à... l'infinitu. 
Un è, o Rò ?

12/08/15

Santa Chjara 1915

Aghju scrittu oghji in paesi (era ghjornu di a Santa Chjara*).

Dijon le 11 Août 1915,

Chère mère, chers vous tous,

J'ai une bonne nouvelle à vous adresser: j'ai été déclaré "apte" hier.
J'espère que cette nouvelle vous rassurera.
Vous m'écrirez à ma nouvelle adresse.
Affections à vous tous.
Sf 

Aò, ch'avivu da dì ? 
Avivu da dì chi a guerra dici di u martiriu di tutti e di a crudeltà di certi ? 
Ch'avivu da dì ? 

(*Santa Chjara dolci nomi di qualchi prighjò senza spiranza ne spera.)

Culori

"A spiranza è verdi,
Malasciu à chi la perdi..."

Avivami persu tutti i culori di l'urcu, più quiddi chi un esistivani ancora, da vena.

Era un ghjovanu frà middi

Era un ghjovanu frà middi,
Si chjamava Martineddu,
E sta guerra maladetta,
L'ha purtatu à lu maceddu,
Ma chi l'avarà avutu fattu,
Ssu povaru paisaneddu ?

Era un ghjovanu frà middi,
"Chjuccucciu" di sopranome,
E sta guerra maladetta,
L'ha tumbatu, un si sà come,
Ma chi l'avarà avutu fattu,
Disgraziatu senza nome ?

Era un ghjovanu frà middi,
Cartili Paulu chjamatu,
E sta guerra maladetta,
Ind'infernu u s'ha lintatu,
Ma chi l'avarà avutu fattu,
Puvarettu crucificatu ?

09/08/15

Dumenicu Trestibiglia

In tra me stessu pinsavu: O Sà Darè prigheti par noi tutti. 
(È statu Dumenicu Trestibiglia à rimintami di stu ghjornu. Sapetti Trestibiglia u brigadier-fourrier.)

Scrivami

È u sistema o Sarrà, è cusì. 
Ti succhja u sangui e ti lascia crela bianchiccia, capibiottu. 
Tè u "Libru di u gradè", piglialu e tenatilu. 
Impara o scappa, scappa o impara, ma qualcosa fà !
T'abbracciu u me ziteddu e scrivami puru cuì chi m'hani à teni  torra 2 o 3 mesi.

U sistema (o l'addisperu muttu)

Un cercu mancu à sapè ciò ch'eddi hani pensu, o ciò ch'eddi n'hani avali à pinsà l'omi, chi sò stati ganci, ami, zirghi, par addità, tirà, avvià s'astri in ista cuntrata spavintevuli; in più, stancani l'occhji sti visi cuì, cu a forma umana e u sò seriu mecanicu. Postu ch'eru à mezu à sta manza di disgraziati, l'aghju cunniscitu anch'eiu l'addisperu muttu di l'omu pusatu nantu à u sò lettu, echipattu à novu e chi aspetta a chjama di u clerò. Erani firiti mezu guariti, avivani pruvatu di tirassi un ghjornu o dui di più, certi a s'avivani fattu. Contani un ghjornu o dui ghjorni di vita in più, ma infini, c'avviccinemi. Aiosa, en route, strascinendu i pedi, cù tutta a nostra soma (fangottu di u suldatu) in coddu. U troppu di fatica caccia sti sogni amari chi impeghjurisciani i nostri dulori. 
Parò, ci accuntintavami di fà a strada: nun si pensa cà què. Eppuri guasgi tutti cedavani à un forti instintu chi i facciva svià. Longhi sò ssi viaghji; ci sò sempri arresti inaspitatti; in tempu di guerra, si piglia u sò tempu ma u tempu eddu, passa à a lestra. Comu eddu ci viniva bè à mancà u trenu; a piccula truppa sminui strada faccendu. Fangotti e armi ristavani nantu à i banchetti. Parò u sistema marchjava avanti cu sta pacienza di i mecchanichi cù i sò risultati sempri stunenti.
Un sargenti raprisintenti di l'invisibuli cummissariu di a gara, signori onniputenti, qualchi sargenti dunqua, ha dettu, in lu mentri che li rindivu tutti st'attrazzi. "Ci n'è sempri à scappà, ma i ritruvaremi, induva hani da andà ?" Sta tranquilità cusì caccia agna spirenza, ed sarà ancu megliu cusì.
Intantu, mentri chi i cappanni diventivani scarsi e ch'eddu si faccivani raru i tenuti civili, l'omu si trova più libaru che mai, prova appuntu ch'eddu un pò più fà nudda. Com'à ssi spichi d'orzu chi si ricoddani i mannichi, agnu muvimentu u tira à l'insù e listessu; tutti i nostri muvimenti di fantasia ci purtavani ind'a stessa direzzioni. U giandarmu v'insegna a strada, setti sempri libaru di pusà à bia e a magnà, à dorma nantu à calchi pezzu d'arba mezu à dui stradoni ciangagliosi. Ni rivegu d'altri, omi zitti e mutti quantu chi u sistema i s'avissi sminticati in quiddi bordi di strada. Tali à sta pulvariccia sminticta da una prima spazzola e chi a siconda coglia. E pò c'è sempri una antra terza spazzola, à darrettu. Parò cuì, par st'omi cuì un si vedi alcuna ubligazioni; nienti cà stu disertu chi parla da par eddu e si facci capiscia.
Stu West un è cà un'imbuccatura. Sti pisti pieni à cianga ti cumovani; prestu suivitani i ghjambi. Appena u capu ghjiratu si veda, st'arrière unanimu à dì innò à quiddi disgraziati, l'arrière senza pietà chi aspetta i partenzi. E quandu tanti vulintà umani e tanti tracci umani fanni capiscia u listessu cunsigliu muttu, l'omu qualchi volta si spiccia, da pattiscia più menu; ed è ghjà u prima ritornu di u curaghju.

Ed eccu l'ultima cappanna, ed eccu l'ultimu giandarmu. Cuì pressioni un ci n'è. Cuì u sistema di l'arrière chjudi u sò ultimu purtoni. Tuttu ciò chi stu puntu varcò è da a guerra e di siguru, par nimu è. L'azzioni continuu di u numicu si senti avali e chjudi agna diliberazioni ; l'omu, in quiddu ghjoccu strettu, un ha cà una piazza, a cerca, un pò essa ind'altrò. Sta ligna volcanica, vanna, à l'abbrucca, s'accendi i nuvuli; cuì pari posta sta paura d'imaginazioni chi ti taglia u fiattu. A paura un è oramai più ch'emuzioni bestiali, inaspitata e chi tracci un ni lascia. U priculu avà t'ha a sò forma, u suldatu ripiglia u sò mistieru.
Tutti st'omi ch'insina cuì vi portani vi danni l'imaghjina brutta di a paura bedda stabulita, spitaculu da dà u filu à a paura, l'odiu, a tristezza. Poccu nanzu, sempri listessa dumanda : "Parchi eiu e micca eddi ?" E u sistema stampava una pressioni misurata. Invecci ch'avali agnunu si dumanda : "Parchi eddi e micca eiu ?" Ed è par quistu chi u viditi andà d'un passu dicisu, chi và à u sò postu, com'à Regulus vurtendu à u soiu. Ed è tandu u sicondu ritornu di u curaghju.

Alain, Mars ou la guerre jugèe

Apte, rompez !

J'ai été convoquè par le sous-lieutenant Tolousse : "Caporal Barolaccia, vous êtes de l'active à nouveau, "apte", vous remontez au front. Vos blessures sont guéries désormais. Demain on vous notifiera votre nouvelle affectation. Voilà, rompez !"

02/08/15

A sera

A sera, prima travagliavami e pò ghjuccavami à carti (scoppa, battaglia, belota...), à dami, à scacchi...
À st'occupazioni era Talmasca u campioni, fra tutti. Trestibiglia u brigadier-fourrier era forti anch'eddu.

Or'


A petra pensa ghjà duva scriva vostri nomi,
E nun setti ghjà più, or' cà lettari d'ori, 
E ghjà si sfassa a traccia, or' di li vostri amori,
Parch'aghjà setti morti e nun setti più omi.


Aragon, Le Roman Inachevè

01/08/15

p124, Le livre du gradé.

"Lorsqu'on a pu apprécier la longueur d'une troupe, on peut en déduire l'effectif au moyen des règles  suivantes :
1° Longueur d'une troupe d'infanterie = N / 2 mètres (N représentant le nombre d'hommes);
2° Longueur d'une troupe de cavalerie= N mètres (N représentant le nombre de chevaux);
3° Longeur d'une troupe d'artillerie = N x 20 mètres (N représentant le nombre de voitures)."
                                Aide-Mémoire de l'officier d'état-major en campagne.

Talmasca: 
- "Admittimi: effectif, middi omi cuntati. Di quantu saria a lunghezza d'una truppa d'infanteria, o Sarrà? "
Tandu eiu senza rifletta :  
- 500 metri, o Talamà !
- Ghjustu ! 
- C'è un cavaddu par 5 omi, quantu cavaddi cuntarè?
- 200 ?!
- Ghjustu !
- Legani i cavaddi à i vitturi (un cavaddu, una vittura). Quali saria a lunghezza totale di u trenu (omi, cavaddi e vitturi ?)
- Admittimi, 4 omi par vitturi, sò : 200x20 metri + 200/2 metri = 4 100 metri
- Ghjustu, p... gobba ! Sei forti tù.