.

.
Paisani in anda pà a fiera di u Niolu. LC Canniccioni v 1910

09/08/15

U sistema (o l'addisperu muttu)

Un cercu mancu à sapè ciò ch'eddi hani pensu, o ciò ch'eddi n'hani avali à pinsà l'omi, chi sò stati ganci, ami, zirghi, par addità, tirà, avvià s'astri in ista cuntrata spavintevuli; in più, stancani l'occhji sti visi cuì, cu a forma umana e u sò seriu mecanicu. Postu ch'eru à mezu à sta manza di disgraziati, l'aghju cunniscitu anch'eiu l'addisperu muttu di l'omu pusatu nantu à u sò lettu, echipattu à novu e chi aspetta a chjama di u clerò. Erani firiti mezu guariti, avivani pruvatu di tirassi un ghjornu o dui di più, certi a s'avivani fattu. Contani un ghjornu o dui ghjorni di vita in più, ma infini, c'avviccinemi. Aiosa, en route, strascinendu i pedi, cù tutta a nostra soma (fangottu di u suldatu) in coddu. U troppu di fatica caccia sti sogni amari chi impeghjurisciani i nostri dulori. 
Parò, ci accuntintavami di fà a strada: nun si pensa cà què. Eppuri guasgi tutti cedavani à un forti instintu chi i facciva svià. Longhi sò ssi viaghji; ci sò sempri arresti inaspitatti; in tempu di guerra, si piglia u sò tempu ma u tempu eddu, passa à a lestra. Comu eddu ci viniva bè à mancà u trenu; a piccula truppa sminui strada faccendu. Fangotti e armi ristavani nantu à i banchetti. Parò u sistema marchjava avanti cu sta pacienza di i mecchanichi cù i sò risultati sempri stunenti.
Un sargenti raprisintenti di l'invisibuli cummissariu di a gara, signori onniputenti, qualchi sargenti dunqua, ha dettu, in lu mentri che li rindivu tutti st'attrazzi. "Ci n'è sempri à scappà, ma i ritruvaremi, induva hani da andà ?" Sta tranquilità cusì caccia agna spirenza, ed sarà ancu megliu cusì.
Intantu, mentri chi i cappanni diventivani scarsi e ch'eddu si faccivani raru i tenuti civili, l'omu si trova più libaru che mai, prova appuntu ch'eddu un pò più fà nudda. Com'à ssi spichi d'orzu chi si ricoddani i mannichi, agnu muvimentu u tira à l'insù e listessu; tutti i nostri muvimenti di fantasia ci purtavani ind'a stessa direzzioni. U giandarmu v'insegna a strada, setti sempri libaru di pusà à bia e a magnà, à dorma nantu à calchi pezzu d'arba mezu à dui stradoni ciangagliosi. Ni rivegu d'altri, omi zitti e mutti quantu chi u sistema i s'avissi sminticati in quiddi bordi di strada. Tali à sta pulvariccia sminticta da una prima spazzola e chi a siconda coglia. E pò c'è sempri una antra terza spazzola, à darrettu. Parò cuì, par st'omi cuì un si vedi alcuna ubligazioni; nienti cà stu disertu chi parla da par eddu e si facci capiscia.
Stu West un è cà un'imbuccatura. Sti pisti pieni à cianga ti cumovani; prestu suivitani i ghjambi. Appena u capu ghjiratu si veda, st'arrière unanimu à dì innò à quiddi disgraziati, l'arrière senza pietà chi aspetta i partenzi. E quandu tanti vulintà umani e tanti tracci umani fanni capiscia u listessu cunsigliu muttu, l'omu qualchi volta si spiccia, da pattiscia più menu; ed è ghjà u prima ritornu di u curaghju.

Ed eccu l'ultima cappanna, ed eccu l'ultimu giandarmu. Cuì pressioni un ci n'è. Cuì u sistema di l'arrière chjudi u sò ultimu purtoni. Tuttu ciò chi stu puntu varcò è da a guerra e di siguru, par nimu è. L'azzioni continuu di u numicu si senti avali e chjudi agna diliberazioni ; l'omu, in quiddu ghjoccu strettu, un ha cà una piazza, a cerca, un pò essa ind'altrò. Sta ligna volcanica, vanna, à l'abbrucca, s'accendi i nuvuli; cuì pari posta sta paura d'imaginazioni chi ti taglia u fiattu. A paura un è oramai più ch'emuzioni bestiali, inaspitata e chi tracci un ni lascia. U priculu avà t'ha a sò forma, u suldatu ripiglia u sò mistieru.
Tutti st'omi ch'insina cuì vi portani vi danni l'imaghjina brutta di a paura bedda stabulita, spitaculu da dà u filu à a paura, l'odiu, a tristezza. Poccu nanzu, sempri listessa dumanda : "Parchi eiu e micca eddi ?" E u sistema stampava una pressioni misurata. Invecci ch'avali agnunu si dumanda : "Parchi eddi e micca eiu ?" Ed è par quistu chi u viditi andà d'un passu dicisu, chi và à u sò postu, com'à Regulus vurtendu à u soiu. Ed è tandu u sicondu ritornu di u curaghju.

Alain, Mars ou la guerre jugèe