.

.
Paisani in anda pà a fiera di u Niolu. LC Canniccioni v 1910

28/11/15

Cagnà, cagnara !

Sta mani m'hani chjappatu di varghja, cù tre omi, in una cagnà* di i primi ligni: frettu, ghjelu, cotru e catena ghjilata, paisacciu ! Paisacciu, vi dicu.
Pinciulavu e mi vegu affacà à Stern cù un tipu accantu, barbutu, ghjuvanuteddu.
"Eh le corsico (è cusì ch'eddu mi chjamava Stern) je t'amène un pays, versè dans notre section !"
"Suldatu Ghjuvanimaria Cretioli di Carbinu !" fessi salutendumi u ghjuvanottu, sticchitu, sticchitu.
Eiu :" Repos !"
"Scusettimi o capurà ma, u francesu u parlu poccu e micca. Je sais dire "beaucoup, un peu, bonjour-ça va-bonsoir-merci-à vos ordres-et-repos" e... basta, o guasgi !"
Eiu : "Mi parlarè corsu !!!"
Discuredimi di tuttu, di a Corsica, di a guerra, spartendu a sigaletta.
U più chi m'ha toccu è quandu eddu m'ha parlatu di à sò prima paura, pariva un ziteddu : "A quiddu mumentu cumencia un bumbardamenti chi viniva da quiddi muntagni turchini, luntanu. E quandu aspitavami u currieri, u nostru cisclistu di u battaglioni affacai. È fallatu da dananzu un obus chi l'ha presu in pettu e chi l'ha tuccatu, in pisticciulu ! Ah ricurdeti, pò quandu e ghjuntu cuì, l'aghju vistu, quista è stata a me prima paura... à Saint Dié."**
"Cagnara !" Diciva sempri u me arcibabbonu.


* "Cagnà", parodda francesa d'argot militariu, vena à dì "aggrottu".
** Dettu da Ghjuvanandria Culioli in 1958.