.

.
Paisani in anda pà a fiera di u Niolu. LC Canniccioni v 1910

20/03/25

À P.

 À tè, l'amicu caru, oghji sparitu, chi sè sempri indi u cori meu. 


"L'acra lingua di i morti si ripiglia sempri, indi una prumessa di vazzina". Andrée Chedid

11/03/25

Taviu (2)

11 marzu 1925

U soli allungava i so raggi. Sarani statu deci o ondinci ori di mani. Erami di marzu. Cù Taviu erami falati in piaghja à veda à zi Paulu di i Caginoni, ind'u Chjosu Novu duve t'aviva case e chjostri. 

A tarra pariva in amori. Era stata lavurata di nuvembri, accunciulata, pò suminata à granu.

Fighjulavu u tarrenu, (Paulu e Taviu erani accupati à parlà prezzi), ssu svapurumi fumicanti chi facciva baddà l'aria. Era quantu chi a tarra purtessi à tè, u tò ricordu fattu di ssi nienti chi empiani un mondu.

E, d'un colpu, u calori di u soli, u feci spariscia, comu tu sè sparita ancu tu.


E tandu sò partutu à rida, di chi ?

03/03/25

Taviu (1)

Di peddi bianca e vignaghjola, capeddi russini, Taviu era assiulatu.

T'aviva ancu guai à stassine à u soli senza chi i sò carri brusgessini, ed, a si pò dì, i prigantuli di Zia Maria Zeppa di i D. , l'arcizia, ùn l'aiutavani tantu. 

Si vardava da u soli cù la sò barretta Niulinca, (vinta à i carti, à a Santa, anni fà), a so baretta, bedda incalfata  cù lu sò mandiglioni biancu sottu, chi parava, u coddu, da i so raghji ardenti. Vistutu cusì pariva tuttu ch'eddu battiva u granu ind'aghja ancu puru di marzu.

U soiu, u fazzulettu, era fattu di dui pezzi di panni bianchi cusgiti da Zia Annetta.

I purtava comu faccivani l'omi di ssi truppi culuniali stazziunati qualchi volti in Aghjacciu (s'edda si po dì).

In paesi, u chjamavani Trenta Trè chi era statu u sò numaru di leva indi u dodici e s'era fattu i so 7 anni d'armata.

A vedalu cusì pariva un cuccu, massimu dipoi chi s'era decisu à tena u maceddu, in quidda carciara ch'eddi t'avivani sottu a casa di a famiglia. U strittonu passava davantu e, megliu, da alarga a strada avivani abbatu a casa di a zia, aprendu una bedda piazza davanti à u purtoni.

À tutti quiddi chi passavani da a Stretta Vecchja à venasini in paesi, li tuccava à passà davanti à u so cumerciu. 

Mi spiigava i sò tumberi da vena, u troppu bananincu ch'eddu aviva da circà in Vatera, i culteddi, a fiama larga, quiddi à fiama corta, compri l'altru ghjornu in Aghjacciu, u so macineddu da intazzà a carri purcina, i sacchi di sali da pudè fà a misgisca a settima chi veni...


Ed eiu, chi ni  n'avivu da sapè, eiu, d'Edda ?