.

.
Paisani in anda pà a fiera di u Niolu. LC Canniccioni v 1910

28/11/15

Stantari

à GmW
Stavami intravati, paralizzati. Sepolti da a tarrra, u cotru, da i mesi e da i mesi.
Pariva tuttu chi i nostri generali avissini missu u corru ind'a ghjerba, e noi appressu à eddi, e s'astri listessu. 
Chi tanti petri petrificati... 

Cagnà, cagnara !

Sta mani m'hani chjappatu di varghja, cù tre omi, in una cagnà* di i primi ligni: frettu, ghjelu, cotru e catena ghjilata, paisacciu ! Paisacciu, vi dicu.
Pinciulavu e mi vegu affacà à Stern cù un tipu accantu, barbutu, ghjuvanuteddu.
"Eh le corsico (è cusì ch'eddu mi chjamava Stern) je t'amène un pays, versè dans notre section !"
"Suldatu Ghjuvanimaria Cretioli di Carbinu !" fessi salutendumi u ghjuvanottu, sticchitu, sticchitu.
Eiu :" Repos !"
"Scusettimi o capurà ma, u francesu u parlu poccu e micca. Je sais dire "beaucoup, un peu, bonjour-ça va-bonsoir-merci-à vos ordres-et-repos" e... basta, o guasgi !"
Eiu : "Mi parlarè corsu !!!"
Discuredimi di tuttu, di a Corsica, di a guerra, spartendu a sigaletta.
U più chi m'ha toccu è quandu eddu m'ha parlatu di à sò prima paura, pariva un ziteddu : "A quiddu mumentu cumencia un bumbardamenti chi viniva da quiddi muntagni turchini, luntanu. E quandu aspitavami u currieri, u nostru cisclistu di u battaglioni affacai. È fallatu da dananzu un obus chi l'ha presu in pettu e chi l'ha tuccatu, in pisticciulu ! Ah ricurdeti, pò quandu e ghjuntu cuì, l'aghju vistu, quista è stata a me prima paura... à Saint Dié."**
"Cagnara !" Diciva sempri u me arcibabbonu.


* "Cagnà", parodda francesa d'argot militariu, vena à dì "aggrottu".
** Dettu da Ghjuvanandria Culioli in 1958.

27/11/15

Oghji, 25 di nuvembri 1915

Ghjurnali di u 171 esimu, oghji 25 di nuvembri 1915

"Bombardements peu intenses et sans résultat pour l'artillerie ennemie.
Des lâchers de pigeons ont lieu tous les jours à partir du 25."*

Oh, ci vuliva à veda sti culombi, parini foli : da fà passà un dispacciu, par un dettu, da i Petri Rossi à ghjunghja in Aghjacciu, una mez'ora, mancu ! (E cunnoscini a strada, in più, mì !)

                               


*Journal des marches, 171ème RI, 25 di nuvembri, 1915,
http://www.memoiredeshommes.sga.defense.gouv.fr

25/11/15

Cannunati fatali

Arisera m'aghju vistu à mamona, si scamulava. 
Chi segnu sarà statu ? 
Sugnavu.
A rivegu cu la sò faldetta, puvaretta, decisa quand'edda mi dava i sò cunsigli 
"Caru meu, un ziffulà micca, chi di notti addetti i spiriti maligni, a t'aghju dighjà detta... Vai e vedi à Rosa chi t'ha da fà l'occhju... Quandi tu ti ni ricoddi in paesi, ghjuntu à l'Ortu à i Bugni lampa un "francu", à mezu à u ponti, ch'un si sà mai"... 
U panniolu di Santu Antoni e u brevi ch'edda m'aviva fattu... È longa a lista.
Era un antru tempu, era un antra vita. 
Calatu ch'eddu era u soli sappivami chi i cosi : petri, arburi ; l'essari, l'omi, avivani da scambià. A mani, u cantu di u ghjaddu, era tandu un antru tempu.
Oghji ? 
Pà i cannoni un c'è ne ghjornu ne notti, ziffulani listessu !
Oghji un è più u fiumi di i Tassi che nò t'avemi da varcà, oghji, persi in quidda campagna di "Champagna", è u fiumi di a Morti che nò t'avemi da varcà.
U Tinenti m'ha spiegatu, una sera una cosa straurdinaria : "que la terre tourne autour du soleil et que la lune tourne autour de la terre et que cela est prouvè, tu vois !"

Aghju pinsatu, tandu, à zia Maria di Sarafinu chi diciva un ghjornu à u sgiò Santiuniacci: "Ma un m'eti micca da dì chi sta luna, che vegu cuì (ind'i Petri Rossi), è a stessa cà quidda che vegu in Curtuli ?*"

Oghji era una antru tempu e sta guerra si tumbava omi, animali, luni (ch'erani parrechji), sperenze, e ci tumbava ancu i nostri proprii mazzeri e nostri credenzi, à buleghju... Guerra stirpatrici.


*Intesu da veru.

21/11/15

Calinzana

Alzati lu me figliolu,
Alzati per un momentu,
Partisti di la tò casa,
Purta chjosa e foccu spentu,
Ma tutte le me sperenze,
Le s'ha parate lu ventu,
Ma nun senti la tò mamma,
Chi si tomba da lu pientu.

Maladì vogliu la guerra,
Vergogna di la natura,
Chi ne facci seccà l'erba,
Sfiurrusce l'arburatura,
Ma per me sta stittata
Nun sarà mai matura
Durarà caru di mamma
Sin'à chi stu cori dura.

Da: Calinzana, memoria d'un paese, Laurent Billard, Fr3 Via Stella, 2014.

20/11/15

Sbelu


Sintivu u sbelu di a mamma chi gridava à a Paci.
E pò mi vensini ssi paroddi :
"Vedi a bestia par la quali eiu mi volsi;
Parami da edda, o saviu famosu,
Ch'edda mi fà trimà e veni e i polsi."

Dante Alighieri, La Divina Commedia, Inferno, Cantu 01

15/11/15

Durà ?

Dicivani annu chi sta guerra un aviva micca da durà. 
Ma quantu tempu edda durarà una a guerra ?
Un ghjornu ? Un mesi ? Un annu ? Un seculu ?
Par i disgraziati, sapeti, a guerra dura un'eternità. 
Fussi edda l'eternità d'una stonda sola.

13/11/15

Abitu una firita sacra

Abitu una firita sacra
Abitu anziani imaginarii
Abitu uni scuru vulè
Abitu un longu silenziu
Abitu una seti persa
Abitu un viaghju di middi anni
Abitu una guerra di trecenti anni.

Moi laminaire. Aimé Césaire 1982


12/11/15

San Martinu

Dicivani :
"San Martinu, ch’eddu venga, incù a pala e u bacinu."
Digu eiu oghji :
"San Martinu, che tu venghi, sì, ancu a stoppa e cu l'ancinu,
à tappà canni e cannoni, à salvà truppa e fantacinu !
A stancià u sangui, vedi o San Martì, chi mi piglia u bambacinu !"

11/11/15

U carrò di a noci

Oh à risata arisera ! Stavami infrugnati com'à sempri ad aspittà chi qualchi bumbardamentu scupiissi da s'astri o da i nostri, quandi scupredi una noci.
Una noci salvata da i bombi, da i toppi e... da l'omi ! 
Oh a cuntintezza...
Ma u più beddu è statu a spartera :
Un quartu à mè, un quartu à Aubry, un quartu à Bechot e l'ultimu quartu à Stenz.
U tuttu, un era nudda. Parò stu u tuttu era stu mumentinu ed è stu poccu chi vi porta via, par una stundaredda.

10/11/15

Mon bien cher fils

I Petri Rosssi, 9 novembre 1915

Mon bien cher fils,

Voilà bien longtemps que nous ne recevons plus de nouvelles. Je suis inquiète.
Je dois d'abord t'annoncer la mort de notre cher instituteur, Monsieur Santiuniacci. 
Ton frère Jérôme après avoir reçu sa feuille de route à quitté la Corse ce 2 Novembre pour Antibes. Nous voilà donc seules avec ta soeur et la maison à tenir. 
Les récoltes n'ont pas été si mauvaises, la saison a été plutôt bonne. 
Mon cher fils, surtout ne te contrarie pas et tâche de nous écrire s'il te plait. C'est Monsieur Leandri le nouvel instituteur qui nous lira ta lettre.
Tu sais, ici le courrier apporte tellement de mauvaises nouvelles qu'une lettre de toi nous ferait plaisir.
Nous t'embrassons ta mère et ta soeur qui t'aiment tant.

07/11/15

Somb(r)e claire

Sogu l'r di guerra,
Sogu l'r di u tempu di l'ori,
Sogu l'r chi va aderra,
Sogu l'r di l'ori di li fiori,
Sogu l'r di l'ori di l'amori.

Sogu l'l di chera,
Sogu l'r di quella...
L'a di Spera.

04/11/15

16/18

3 di nuvembri 1915,

Fistighjavami i morti, fistighjavami i santi. I santi e i morti. Pinseti a festa !
Cimiteri e campi santi erani carchi e stracarchi. 
Cuì, culà.
In paesi a guerra si n'aviva purtatu diciottu. 
Diciottu ghjuvanuteddi : Paulu Ghjaseppu, Ghjuvani, Mariu di Dumenicu, Ghjaseppu di Francesca, Saveriu, Paulu di Paulu Antoni, Marcu di Marta, annu. Cust'annu : Agnulu di Marta u frateddu, Ghjuvani di Bartolu, Antoni di Santu, Carlu, Matteu, Paulu Francescu, Santu di Filippu, Paulu d'Antoni, Ghjiormu di Ghjuvani Maria, Filippu di Petru Paulu, Ranucciu di Vincenti.
Isie ni, diciottu in sedici mesi appena.
Culà, m'hani dettu ch'in paesi preti Cristofari aviva fattu sarrà l'arca dui anni fà. Megliu fariani à riapra la e ancu à alargadda, sì.
Cuì, un erani micca archi ch'eddu ci vuliva appruntà, erani i porti di l'Infernu ch'eddu ci vuliva à apri. Apra e tenali spalancati, ch'intravani in grossu !!! 

O Signori, se vò pudeti, fetti ch'eddi s'imprunichessini sti porti di l'Infernu e par sempri !


Jean-Michel Basquiat, Scull – da : wikiart.org (ditagliu)

01/11/15

Cenara nera

Litturali di doppu battaglia

Spazii rosi, truppi sfrascicati
contru à i biadi, farri 
tronchi, cotri trà a brina e i petri,
luna aspra.

Luna di ghjumenta firita, catusciata,
Aguttuppata à spini stanchi, minaciosa, ossu
o metalu annigatu, assenza, panni amari,
nebbia di ligramanti.

Darretu l'acru nimbu di nitratu,
di sustenza in sustenza, di vadina in vadina,
Vivi quantu è u granu sgranidatu
brusgiati e rosi.

Scorzi di azardu suvali, suvali,
Cenara nera chi manca, spulata,
È tempu avali di fretti vibranti, spavintosi,
matiriali di piuviti.

Chi i me ghjinocchji u tenissini intarratu
ancu più chi sta cuntrata fugaci,
E chi i me pennuli l'aguantessini insinu à insignà e feriscia,
E chi u me sangui tinissi stu sapori d'ombra
Ch'eddu un ci sighi diminticanza.

Pablo Neruda, Residencia en la tierra