.

.
Paisani in anda pà a fiera di u Niolu. LC Canniccioni v 1910

30/06/16

Capitanu k (5), Epilogu

In un carrughju, à l'alba. Musica.

              Dui briacconi, cantani

O fratè, nun cunniscemi mancu
Di a morti a paura.
Turrarà rossu lu fiumi
E rossu sarà lu mari.

                     U cori

E rossu sarà u mari.

              Dui briacconi

Quandi u pesciu nantu à a rena nutarà (1)
Quandi u ghjasminu nantu à u scogliu fiurisciarà,
Quandi l'acqua salita, crescia u granu, farà;
Tandu vinutu u tempu par noi altri fratè, sarà
Di campà senza mancu libertà

                      U cori

Di campà senza mancu libertà.*


*Da, L Gaulis, capitaine karagheuz, p 82, Coopérative Rencontre, Lausanne, sd v 1960

(1) Dà veda stu cantu corsu d'amori, tradiziunali :

Quandi li pesci di lu mari
Cuddarani à li culini
E le più forti muntagni 
Scendarani à li marini 
Tandu sì, C. cara 
Nostr'amori sara par tarra

Quandi u mari sara senz'ondi
E senza pesci scoglianti
L'arburi senza frondi
E li beddi senza amanti 
Lu focu senza calori 
E li beddi senz'amori
Tandu sì, C. cara 
Nostr'amori sarà par tarra*

*Tradiziunali (da veda dinò: Canti Popolari Corsi, p 76 e seg. E Southwell-Colucci, Ed. Raffaelo Giusti, Livorno 1933)

27/06/16

L'occhji toi, vana parodda ? Micca !

À C. (Eri tù a vita, eri tù u nienti. L'avivu da sapè, eiu, nanzu ?)

E vinarà a morti, li tò occhji t'avarà
Quista morti chi ci accumpagna
Da a mani à a sera, senza dorma mai
Sorda, cum'è un vecchju rimorsu, un viziu assurdu.
Tandu l'occhji toi saranni una vana parodda,
Un gridu taciutu, un silenziu.
Cusi li vedi agna mattina
Quandi nantu à te sola ti pieghi nantu à u specchju.
O cara speranza,
Quiddu ghjornu saparemi anche nò
Che tù sei la vita e che tù sei u nienti.
Par tutti a morte t'ha uni sguardu
Vinarà la morti e li tò occhji t'avarà
Sarà com'à cissà un viziu,
Com'à veda in uni specchju,
Risurghja un visu mortu,
Comu à ascultà un labbrichjusu.
Falaremi ind'un traboccu, muti.

C Pavese

S Boticelli, 1490, Madona, ditagliu

26/06/16

23-28 juin 1916 (Verdun (1))

"Le 25 juin au matin le régiment (u nostru, u 171esimu*) était donc disposé (...), formant une vaste tenaille dont le Bataillon Pedelmas constituait la branche droite et le Btn Blavier la branche gauche. Le point de jonction des deux bataillons était au sud du dépôt, fortement tenu par l'ennemi dont la ligne formait en ce point un saillant très prononcé dans le nôtre. 
Le Général cd la 12e DI, donna l'odre de rectifier ce tracé dès la nuit suivante en enlevant le Dépôt au moyen d'une opération de faible effectifs à la grenade.
En conséquence le Lt Colonel donnait l'ordre suivant :
I- Dans la nuit du 25 au 26, un coup de main sera tenté sur le "dépôt" occupé par l'ennemi devant le point de soudure des deux Btns de 1e ligne, de façon à rectifier notre front en ce point, en supprimant l'angle trop rentrant qu'il forme.
II- L'opération se fera à la grenade, par surprise sans préparation d'artillerie. Elle sera déclenchée du front actuellement occupé par la 10e Cie à l'heure que fixera le Commandant Blavier.
III- La troupe d'attaque comprendra trois équipes de grenadiers fournis par le 2e Bataillon (u meiu) et la section de l'adjudant Delormel, le tout sous le commandement du S/Lieut. Mougenot. Ces deux groupes rassemblés à 21h30 dans la tranchée de la 8e Cie au sud du P.C du Lt Colonel seront conduits par un agent de liaison (Izier) du P.C du Cdt Blavier qui règlera les d'étais de l'operation.
IV- Les Cies de 1ère ligne du 3e et du 1e Bts se tiendront prêtes à appuyer l'attaque, mais sans y participer (...)
26 juin La journée du 26 fût plus calme que les précédentes et on en profita pour s'organiser (...)

27 juin Toute la journée du 27, la canonnade fût extrêmement violente (...) 

28 juin La relève se fit dans de bonnes conditions avec très peu de pertes.

Les pertes totales du régiment pendant la période du 23 au 28 juin furent les suivantes.

a) Tués
Bley Georges Christian Commandant 24 juin
Walter Marie Lieutenant 24 juin
Boullet S/Lt 24 juin
Mougenot Florian S/Lt 26 juin
Audrey Jean-Jph S/Lt 27 juin

B) Blessés
Bouvet Georges Capt Adj 24 juin
Henriet Albert-Martial Lt 24 juin
Grellot Alfred-Renè Lt.24 juin
Tirolle lion Lieut 24 juin
Jacques Marie-Louis Lieut 24 juin
Sainte-Laguë Jean 24 juin
Terlin Albert-Louis Lieut 24 juin
Cérès Augustin S/Lt 24 juin
Griffon René S/Lieut 24 juin (mort de ses blessures)
Taillard Adolphe S/Lieut 24 juin
Lefranc Pierre-Marie S/Lieut 24 juin
Mloichot Camille S/Lieut 24 juin
Mathieu André-Armand 26 juin
Dessirier Pierre S/Lieut 
Phillipot (Walter-Feranand) S/Lieut 25 juin
Delaveau Pierre Charles S/Lieut 27 juin
Jacquerez Jean-Baptiste S/Lieut 24 juin
Bonnerot André S/Lt 24 juin

C) Disparus
Saire Gaston Lt 26 juin
Mulot Gaston-Albert S/Lt 26 juin
d'Albon Marie S/Lt 24 juin

Sous-officiers : tués 22, blessés 77, disparus 12, total: 111
Caporaux : tués 12, blessés 86, disparus 18, total: 116
Soldats : tués 96, blessés 553, disparus 165, total 814 (Isier e Parrot, morti à buleghju)
Viditi, c'erani i morti, i ferti e i spariti. Certi cù u sò nomi, l'ufficieri, certi senza nomi: ss'astri.

*Da u J.M.O, 171e RI, 26N 708/5, Ministère De La Défense 

Les sentinelles, E Breccia

21/06/16

Genesi 1:28

À lu mè ziu Paulu

Gen. 1:28

Diu i benedissi; e Diu li dissi : "Crisceti e multiplicati e impiiti a tarra, impadrunetivvi d'edda e di i pesci di u mari cù l'acceddi di u celi, supraneti ogni animali chi in tarra si movi."

C'erami, guasgi : criscivani i morti, multiplicavani i cadaveri ch'impiivani ssi tarri, ci erami impadruniti di i pesci (l'acqui erani vilenu), di l'acceddi (l'aria era turrata vilenu), da u celi o da u mari, ogni animali, in tarra (turrata vilenu) un muviva, for' di a carogna, di toppi puntichi, di u musconi.
I morti battivani ancu i vivi, e friteddi par nimu ! Eccu à ciò chi erami noi.
I bombi spizzavani u celi in un rumori di raganu d'un giganti, prontu à morasini in un ultimu vumacheghju in un tanfiu chi appatedda, ghjuntu à l'orlu di u mondu nostru.
Mondu, chi nun era, oramai, più nostru...

19/06/16

(L)ovi, strinti, basgi ed abbracci...

À PJ Luccioni, ch'eddu sia ringraziatu cuì.

Imparata oghji, a leggi di i dodici tavuli di multiplicazioni !

U listessu ghjornu u tavulaghju di a tranchée si n'è sfundatu sottu à i colpi di i bumbardamenti di a sera di nanzu, di l'acqua chi fala e di u tempu chi fila. Cinquanta metri à pona e à rifà. "Débrouillez vous pour me remonter tout ça !" Aviva lintatu à Lejean, u capitanu. "Les sapeurs n'arriveront pas avant deux jours. Alors, au travail." Zappatori, sapeurs...

Tavulami, pioli, toli e tavuletti... m'arricordu in paesi, tanti mesi fà, à Zì Antoni, u bancalaru, quand'eddu travagliava u legnu da fà porti, banchi pà a esgia, sulaghji. Facciva seghjii ancu. Li ci vuliva tandu ghjinepparu da u Cacchjoni (chi u legnu un è micca sbafferinu) sceltu, senza diffettu, senza scarbi. Tagliatu à luna nova (chi codda), curatu ind'acqua.
Tagliava dovi precisi da pudè appiccià li bè.
Calculi d'anguli e d'intorchjaturi i sappiva fà di menti.
I pioli scandulaghji par taglià u legnu indrentu, l'ascioni par a parti di fora, chi i pezzi t'abbiini a sò forma tundulita. Cù u pianeddu ci vuliva à truvà l'anguli precisi à fà basgià sti dovi, insù più larghi cà in fondu...
I dovi s'appicciavani, si basgiavani, si strignivani, sarrati da farri fatti apposta. I chjerchji stazzunati, tagliati cun galbu, missi à calu nantu à una forma chjamata "ciucciu" chi i dovi s'accuncessani bè. U fondu era calculatu, u cupparchju, listessa. U cherchju era a forma maestra !

A v'aghju detta, à tempu persu imparavu a geometria. Théorème VIII, "Sur une même circonférence, ou sur des circonférences égales, des arcs inégaux, moindres qu'une demi-circonférence, sont sous 
tendus par des cordes inégales ; les cordes sont dans le même ordre de grandeur que les arcs et 
réciproquement".
Capitu o zì Antò, ch'o sinò, i dovi un hani da basgià...


18/06/16

Pentacosta 1916

Sara vera chi par Pentacosta ci capiscimi tutti, qualch'edda sia a lingua ? Preti Cristofari a mi diciva.
Ci n'è unu, u sentu ! Avaria dettu eddu :
"O cara meia, fighjulami ghjà ssi lumi."

Please, love, do look at the lights.
Regarde les lumières mon amour.
Mirar els llums, el meu amor.
Guarda le luci, amore mio.
Nanzur 'iilaa al'adwa', w habi.
глядзець на свет, любоў мая.
Shikoni në dritat, dashuria ime.
Bich eulbogo, nae salang.
Nézd meg a fények, szerelmem.
гэрэл хараад, миний хайр.
Katon ing lampu, tresnaku.
Blick auf die Lichter, meine Liebe.
Saib lub teeb, kuv hlub...*

Da chi ? Accantu à noi, c'era u mondu interu. C'intazzavami listessu.

*(Cù, Google trad, e par ciò ch'eddu vali... Look at a luci me ' amuri)

17/06/16

Oghji chi è oghji

Patarinnavami... e Tumasgiu di i Minghetti si ni cascò in Oostduinkerke. A m'ha dettu mamma sta mani.
Sarà quistu un nomi, "Oostduinkerke" (Ustiduincarcu...), da murassini, à 20 anni ?

14/06/16

Il pleut, bleu

"Il pleut !" Avaria dettu à Linard par di dì "piovi !"
Ma, quandi l'aria era secca com'à oghji e ch'eddu diciva cusignà viniva à dì, "O mamma, chi tristezza chi t'aghju !" A tristezza, a si purtava adossu, cume purtavami st'uniformi bleu. ("Bleu", cun un "euh" comu ind'a "pleut".)
"Bleu", in paesi dicivami "blu". Mi n'invengu, Minicheddu innamuratu quandu eddu diciva à Ninnina :"Tù, t'hai l'occhji blu, cum'è à petra turchina."
Mamma, Ninnina, Minicheddu, u paesi... cusì vicinu, cusì luntanu.
Ch'emi à fà ?

12/06/16

Pregnanza

Mi n'invengu, in casa, dilicatezza di mamma, mittiva sempri, annantu à a meda un bicchjerinu di fasgiolu da "ammuscà a pezza".

Cuì, campavami à mezu à adori di merda e di murtizzu, di pulvara infusa e di gasi murtali.
Ah, i pudivani caccià, i corpi, ch'era listessu ! Era a tarra stessa, muritoghju par noi, ad essa impriitata da u succhju di i cadaveri. E, quand'eddu un piuviva, era ancu peghju chi tandu vi tuccava i panni, i capeddi e vi truvetiti, tandu, imbalzamatu d'adori di morti, purtata da una brutta pulvariccia nigrina.
Umoru di tarra muddizziosa, pregna, squarciata e sturdulita da a tuntia umana.
U celi, anch'eddu, s'era spintu, leccu.

11/06/16

Imputenti ed umani

Viniva a sera. Era passata a ghjurnata. Quantu ci arrestarà ghjorni à campà in quiddi cianghi, à varmi bracciuti ? Frà un'ora, ci hani da dumandà di cuddà à l'assaltu di i numichi. A morti edda si sarà appruntata à piglià a sò tassa.
M'arricordu di sti versi d'unu, in paesi, attaccatu ma chi un vuliva cantà:

Avà s'avviccina l'ora,
Di sunnà l'Ave Maria,
Un gattivu ziffulà,
Quandi l'asinu un vò bia !

Ricqlès

Quidda sera che vi dicu eiu, avivu discorsu cù Jean Izier (u britoni, quiddu chi era sempri d'accordu, viditi). M'ha dettu eddu di u babbu, ch'eddu era marinà. M'ha dettu dinò di i sò viaghji, d'induva era natu. Era cummunu induva eddi di viaghjà, di girà, di cunnoscia puru u mondu interu. M'eti à creda, ma Jean t'aviva una mamma... Turca !!! (Veni à dì ch'edda era nata in Turchia e ch'edd'è culà chi u babbu l'aviva cunnisciuta ghjuvanutedda. È doppu a s'aviva purtata in Francia). 
Parini foli ? M'ha spiegatu a Turchia, un paesi luntanu, ancu più di a Corsica (ci vuliva trè ghjorni par truvacci in Marseglia !)
M'ha spiegatu dinò chi u nomi di a mamma era Deniz Hazal.
M'ha contu chi Deniz era "la mer" ("u mari", è cusì ch'eddu ha dettu: "en turc, cela veut dire "la mer"),  e chi à Hazal era, (a vi dicu in corsu, chi mi mancani i paroddi), era: "a cascia morta chi si strappa e chi si ni casca ind'a schiasina (u vaghjimu tardivu, più di sittembri)!" L'ha detta cusigna, com'e a vi dicu eiu !
Sapparaghju pò avali comu è chi certa ghjenti porta, in sè, l'estru pueticu... stu nomi stessu un è una puesia, un è ? 

Accantu à noi sunniava u corpu fiaccu, piattu d'una cupperta, d'Hinault. Hinault, era statu toccu à u fronti, à mezu steddu, tombu, tiratu à a spera da quiddi tiragliori Tudeschi di prima ligna.

A dritta, in tarra, ripusava à sò buttiglietta di Ricqlès. Ha dettu, tandu, pigliendussi a buttiglia à Izier : "Allez caporal, venez, va, trinquons à sa santè..."

    

07/06/16

C'è da rida

Erani trè suldati, Britoni, paisanoni chi, oh ! C'era à Alfred Hinault, Jean Izier, insemi cù un certu Pierre Parot. S'intindivani, t'avivani ancu u sò parlatu chi un era micca capiscitoghju da noi altri. Vinivani tutti à trè da Pluesteccu o un nomi cusì, Plugesteddu ? Chi ni sogu eiu !
Izier era sempri d'accunsentu, Hinault era suventi à rotta. Parot ? "Parò..." lintava à Parot, eppuru... Erani ghjovani suldati di a mè sezzioni, sempri pronti à a baruffa.
Certi volti c'è da rida.
Santu Malakia, prigheti par noi.

J Izier


04/06/16

Capitanu k (4)

Agna sera ci servivani suppa, veni à dì : acqua puttana, pani chi era petra e vinu chi era vinacciu.

Vinacciu*,

Comu fà ind'a vita ?
Fughjani i beddi ghjorni,
Un è cà a fundariccia chi ci arresta,
Fundariccia di i pessimi ghjorni, di a vinaccia.
Comu fà ? Tiratu ch'eddu sarà stu vinu,
Ci tuccarà à bialu.
Ancu par lu più infamu, veni lu ghjornu
In cui sò biotti i sò più boni botti.
Vinarà lu ghjornu e stu vinu
Sarà anch'eddu siccatu.
Suffiarà u ventu cattivu,
Cuprarà i nostri barbi di brina
L'abisenta insema cù lu ghjasminu,
L'almi nostri sopra i tetti.

*Da, L Gaulis, capitaine karagheuz, p 76, Coopérative Rencontre, Lausanne, sd v 1960

K. 505

È ghjuntu sta mani à Lejean à circami ind'u cagnà induv'e stavu eiu : 
"Caporal, vous savez l'italien, n'est ce pas ?"
Eiu : "..."
Tandu à Lejean : "Allez caporal, venez !"
Ci truvedimi in una casa, guasgi un casteddu, di l'arriera. Ghjunti in una sala, di siguru ancu più bedda di a banca Bozzi d'Aghjacciu, sinteddi à unu gridà : "Fixe !" (ch'arrivava u culuneddu Domy). Mi dissi (eiu, à u garde-à-vous) : "Repos ! Suivez moi."
U suvitedi. Un'infilarata di sali, in  una bibiutecca carca à libri, nantu à una tola, c'era una mascina, di quiddi chi vi ghjoccani musica, cù a sò tromba larga nera e cù fili d'oro, sottu, a sò scatuledda, macineddu neru chi serviva di fundamentu, era cuì chi u discu girava. Sta mascina (u "tramofonu" mi pari) era com'a quidda di u sgiò Santiuniacci in paesi, ma più grandi. (cf. u bigliettu di u 16/01/2016)
"Écoutez ça caporal et traduisez-moi les paroles !"
Una boci dolci si missi à cantà suvitendu a musica. Eru presu in un sognu fattu di magia. Era un cantu d'amori, finu e dilicatu.

Diciva :
Ch'io mi scordi di te ?* 
Que je t'oublie toi, moi 
Che a lui mi doni puoi consigliarmi ? 
Que à autre je me donne tu me le conseilles ?
E puoi voler che in vita ? 
Et puis vouloir que en vie ?
Ah no! Sarebbe il viver mio di morte assai peggior. 
Ah, non ! Ce serait vivre, pire de la mort.
Venga la morte, intrepida l'attendo. 
Vienne la mort je l'aspette.
Ma, ch'io possa struggermi ad altra face, 
Mais que moi, me fondre à d'autres visages,
ad altr'oggetto donar gl'affetti miei, come tentarlo ? 
À d'autres objets donner mes affections, comment, le tenter ?
Ah, di dolor morrei ! 
De douleur je mourai
Non temer, amato bene, 
N'aie pas peur, mon aimè bien,
per te sempre il cor sarà. 
Pour toi le coeur sera toujours.
Più non reggo a tante pene, 
Plus non à supporter tant de peines,
l’alma mia mancando va. 
L'âme mienne va manquante.
Tu sospiri ? O duol funesto ! 
Tu souspires ? O deuil funeste !
Pensa almen, che istante è questo ! 
Pense au moins, à quel instant est queste !
Non mi posso, oh Dio ! spiegar. 
Je ne me peux, o Dieu ! expliquer.
Stelle barbare, stelle spietate, 
Étoiles barbares, étoiles impitoyables
perchè mai tanto rigor ? 
Pourquoi tant de rigueur ?
Alme belle, che vedete. 
Belles âmes, que voyez.
le mie pene in tal momento, 
Les mes peines en tel moment,
dite voi, s’egual tormento 
Dites vous, si un égal tourment,
può soffrir un fido cor ?*
Peut souffrir un coeur fidèle ?

Un sappivu mancu più ciò ch'e dicivu eiu, purtatu da u cantu, da sta boci miraculosa, ah, o..
U culuneddu Domy :"C'est donc un chant d'amour... Ah ! J'ai tout noté, merci caporal, j'arrangerai tout ça, vous pouvez retourner à vos quartiers."
M'arricurdaraghju par sempri, eiu, chi i steddi possini essa "Stelle barbare, stelle spietate..."


*"Ch'io mi scordi di te ?" Mozart, concerto K. 505 
(Will I forget you? ... Fear not, beloved.)



03/06/16

À l'amicu

Pinsavu à Linard, l'amicu sparitu e à tutti i sò foli e puesii :

N'écris pas. N'apprenons qu'à mourir à nous-mêmes.
Ne demande qu'à Dieu... qu'à toi, si je t'aimais !
Au fond de ton absence écouter que tu m'aimes,
C'est entendre le ciel sans y monter jamais.
N'écris pas !

(Cf. bigliettu di u 30/04/2016)

Citazioni (49)

Antoni : "U mali chi l'omi fani, à eddi sopravviva; u bè ? Sepoltu cù li sò ossi." E cusì sia !
                           William Shakespeare, Antoni e Cleopatra, (l'orazioni funebri d'Antoni).