.

.
Paisani in anda pà a fiera di u Niolu. LC Canniccioni v 1910

29/10/17

À C (15)

Aghju trovu una carta stracciata ind'i un libru anzianu, pagina 55. C'era un disegnu dipintu, d'un suldatinu, uni scrittu nantu à u bigliettinu, in francesu. Ma ch'avarani vulsutu dì ???
C'era scrittu:

"La moitié d'une absence c'est juste la moitié d'une tristesse. mon Amour."
30/10/1862

Chère Hughette (4)

Saint Diè, ce 29 octobre 1917,

Ma vie ressemble à votre dernière lettre: sans cesse en retard.
Votre lettre, je l'ai reçue hier. Elle était datée de Noël 1916. Vous m'y souhaitiez la plus belle soirée possible et une joyeuse année à venir.
Je vous souhaite à mon tour donc, une belle et heureuse année 1917.
Et pour que cette année soit vraiment belle, il vous faudra m'oublier.
On n'aime plus un cadavre, fut-il encore en vie, on le pleure. On l'évoque et avec lui, on joue des souvenirs. On mime des monologues, c'est tout. Rien de tout cela n'est vrai. Je n'ai pas existé.
L'amour on le doit aux vivants car ils sont l'avenir. Nous sommes le passé.
Je vous ai pourtant tant aimée. Vous êtes irremplaçable, si seulement j'avais su vous le dire. Je suis un imbécile.
Ici, le ciel ce soir...

Votre Sarratu



27/10/17

Les Vosges

Vegu à Junot à scriva a guerra finita, chjinatu, i dui pedi ind'u foccu. E Lejean à dì :" Junot, je vous désignerais pour écrire l'historique du régiment. Vous avez la plume leste et précise !"

Arrivé vers Aillevillers le 23 Juin, le 171e y goûte le repos dans d'excellents cantonnements, au milieu d'une population affable heureuse de loger le Régiment de Belfort.
A partir du 14 Juillet 1917, il occupera dans les Vosges le sous-secteur sud de Saint-Dié. La densité des troupes est très faible et les veilles pénibles. Loin d'être une période d'inaction, c'est le moment des coups de main, patrouilles, reconnaissances poussées souvent très loin dans les lignes ennemies...(1)

Chi Santa Lucia ci mentenghi, u restu...



(1)Da : Historique du 171e Régiment d'infanterie, Belfort-Mulhouse, Société anonyme des Établissements d'Imprimerie A. Herbelin 1920

25/10/17

Futuru

Comu mi sarà vinutu in menti ciò chi zì Tantà m'aviva dettu: "E pò noi, semi cuì, campemi cuì, avemi u passatu, u presenti, u futuru..."
À pinsacci : u futuru, u futuru....

22/10/17

Rimigna

Ci hani vulsultu purtà in tarra, ma s'erani sminticati d'una cosa: semi sumenta, noi. Iè, sumenta, e sumenta di rimigna...

21/10/17

21 10bre 1917

Nanzu arimani è statu tombu u sottu-tenenti Matthieu (tagliatu d'un tiru mitragliosa) di a 11esima Cumpania. Omu struitu e babbu di trè ziteddi e cun eddu, sò stati dui omi à spariscia. D'eddi, un si sappiva nudda, d'eddi... è cusì.

Oghji emi purtatu indi u JMO :
"Bombardement de 766 par torpilles et torpillettes."

                              blessés    tués
Pertes Officier                         1
            Troupe                          2

41

Per la fine della guerra.

À la Vergine Maria
Dumandemuli un favore
Ch'ella cambii à li guerrieri
Le sò amari passioni
Di una guerra mundiale
Evitane st'occasione.

Di la fine à sta guerra
Mettimu l'attenzione
Fà una mace fra nemici
Cu tuttu le nazione
Chi si stu fragellu dura
Serà la destruzione.

O cosa lu face l'omu !
Sò cose for' di misura
In tutte le nazione
D'una fabbrica chi è matura
Per distruge roba e ghiente
Ghjè una cosa troppu dura.

Si cambissinu i sapienti
À le sò inventazioni
Per distrughie ghiente e ropa
Nun più fà munizione
E di fà un cumunu accordu
Mettesi nulla ragione.

Si lu populu pensassi
Di fà chiara aleanza
Mette à  pace in Auropa
E rialzane la Francia
Perche si sta guerra dura
Sera di tanta soffranza.

Cosa accade in terra e in  mare
Ne colla lu terrore in celu
A Madona e lu Signore
Soffrenu tantu martiru
Di vede i cori astimati
Si nun calma stu deliru !

Per calmane stu deliru
Ci vole à cambiar' sentimenti
Osservar' di lu Signore
Li dece cummandamenti
Amar lu prossimu nostru
Cumu amacci à noi stessi ?

Chi richi simu di terra
Più lerghi simu di mare
Chi tutte le nazione
Puderianu navigare
E poi in casu di bisognu
Tuttu rendesi lu bene.

Quanta ropa fala in  mare
Quanta si ne va brusgiata
Sta legge cusi dura
Da quale sera creata
Sera una ver' ferita*
Da lu demoniu tentada.

O s'ella cambiassi l'omu
A le sò tentazione
La ropa diventa nunda
E nun da avè valore
L'anima parte spugliata
Vestita di a sò azzione.

O se sapia leghie e scrive
Per esprime le mio edee
Bulia fà stampà un libru
O agniunu pudellu vede
Per pudè fà capì l'omu
Quantu manca à u sò duvere.

Pudia scrive ssu libru
Stampatu à sillabe d'oru
E poi fallu circulà
Che lu leghiessi ognunu
Prega di finir' la guerra
In l'annata quarant'unu.

Tuttu lu mese di merzu
Preghemulu cun curaggiu
Perche c'è un venari santu
Da Dio è statu agraziadu
Intercede in ss'ora santa
Di rialzà lu nostru statu.

Prighemu u mese di merzu
Tuttu lu quaresimale
Mettimu l'arme à  terre
Libari i batelli in mare
E li notri prigiuneri
Tutti messi in libertà ne...

O chi lu ghiornu di Pasqua
Quandu Dio è ressuccitatu
Pudeli fà una preghiera
Di tutto ringraziatu
E chi dia una longa vita
À lu nostru scieffu di statu.

Francesca Antoniotti

(Scrittura originali rispittata quantu eddu si pudiva)
*Scrittu : "berberita".

18/10/17

A cacciattiva...

A sera, mi n'invengu. C'era mamma à a paghjola, à u focu, pronta à servacci a suppa à tola, suppa di castagni. Laccavami i castagni da cantu. E a mani à bon'ora i magnavami tandu, bagnati ind'i u latti caldu.
Ricordi d'un mondu migliori.

Suppa calda culà, tranchée troscia cuì...

15/10/17

à Malù: black lives matter

À Urban F. Bass

Più indà, si sintiva cuddà da sti povari neri americani ghjunti d'un si sà induva, u lagnu cantatu à i sureddi soi.
Cantavani i Quattru Donni. Baddu ripetitivu...

My skin is black
Di peddi nera
My arms are long
I braccii longhi
My hair is woolly
Capeddi lanosi
My back is strong
Di schiena forti
Strong enough to take the pain
Forti abbastanza da purtà peni
inflicted again and again
Inghjuliata sempri di più.
What do they call me
E com'eddi mi chjamani ?
My name is Aunt Sarah

Aunt Sarah...
È lu nomi meiu..

Di peddi incerta
Capeddi longhi
Trà dui mondi
I do belong
Di babbu biancu, di babbu riccu
À l'abbruccà, s'ha furzatu à mamma
E com'eddi mi chjamani ?
My name is Saffronia
Di nomi Saffronia
Saffronia

Di peddi bruna
Capeddi fini
I fianchi larghi e aparti
Bocca rossa à vinu
Di quali sogu eiu ?
Di chi soldi aghji da cumprà mi
E com'eddi mi chjamani ?
My name is Sweet Thing,
Di nomi Sweet Thing...
(tamburini)

Peddi castagna
Salvatica di maneri
Tumbariu ancu a prima mamma ch'e vegu
Chi fù dura la me vita
Inacerbita ssi pocchi ghjorni
Ch'erani schiavi li me parenti
E com'eddi mi chjamani ?
Mi chjamu Peaches
My name is Peaches !

Nina Simone



Four Women © Sony/ATV Music Publishing LLC




08/10/17

8 10bre 17

Travaux habituels d'entretien du Secteur, mais presque nuls par suite du mauvais temps.
Par décision de M le Général Cdt en Chef, note n° 3613 en date du 3-10-17, le Lieutenant Colonel Donan Cdt le C.D.I de la 166e D.I passe au 171e RI en remplacement du Lt Colonel Michet, remis à la disposition du Ministre des Colonies.
À date de ce jour le Lt Colonel Donald prend le Commandement du Régiment et du Sous-Secteur B.

                                   Tués                   Blessés

Pertes-Officiers          -                             -
Troupes                       -                             1


U Cigliu rossu (2)

"Tilloloy,

A posta era di i boni.
For di l'obusieri chi picchjavani nantu à Beuvraignes, à meziornu, un accadiva mai nudda par cuì. Aghju tinutu in menti (battivami a cucchja), una scappata, a maiò parti di noi, accuppati à construiscia cabannacci di casci, d'altri à piantà tenditi, pariva chi i Bosci fussini stati mandati in Trabizonda, in qualchiddocchi, indi u fondu di a piaghja, vicinu à Roye.
Una certa matina latina di ghjunghju erami pusati ind'arba (chi si era impadrunita u nostru muriciolu e chi piattava i nostri barbelés), arba chi ci tuccava à taglià e à vultà, erami cuì pusati in quidda arba alta à chjachjarà in aspitanza di a suppa, à paragunà i provi di u cuccinaru nuveddu à quiddi di Garnéro chi era statu tombu nantu à a Sarra di Vigy.
Quandu, d'un colpu, stu mattu di Faval saltò sù un pedi, a manu dritta tesa, u ditu contadinaru spuntatu, vultò u capu a manu manca soppru à l'occhji e si missi à mughjà, à scucculi tal'à quiddi di u ghjaccaru ughjulendu.
Mì, mì, mì, fighjuletti !... Oh mà !... Oh, oh, oh !...
Emi saltatu e fighjulatu cù stupori e, à trè passi di Faval, ficatu ind'arba cum'è un fiori spannatu, cum'è un cigliu rossu, un bracciu umanu, insanguinitu, un bracciu drittu tagliatu soppr'à u ghjovitu, a manu sempri viva scavava a tarra di li sò ditti quantu ch'edda avissi da piglià una radica di cui u lumineddu sanguinosu si sbalanciava pianu pianu prima di tena drittu.
Cù vivu instintu pisedimi u capu, stizendu u coddu, à fighjulà ch'eddu un ci fussi un aviò in celi. Un capiscivami micca. Ma biottu era u celi. Ma d'induva ch'edda ci viniva sta manu mozza ?
Sta mani, cannunati un si n'è vistu.
Emi scuzzulatu à Faval. Intuntiscivani l'omi.
"Parla o tontu ! Sta manu, d'induva ch'edda veni ? Ch'avarè vistu ?"
Ma Faval un sappiva nudda.
-"... L'hai vista falà da u celi ?"

Tenaru era u celi. Dolci lu soli. L'arba achigliulava, piena à api, à fiarabattuli.
Nun s'era passatu nudda.
Un capiscivami micca.
Di quali sarà statu sta manu, stu bracciu drittu, ssu sangui chu curriva, com'e corri, à a luna, u succhju di l'arburu ?
"À la soupe !" Lampò u cucinaru nuveddu chi ghjunghjiva ridulanu cù u sò paghjolu fumenti, buttoni ammanicati, cù li sò "gamelles", i sò scatuleddi di a cunserva, a sò vinaccia dinò.
Li fù rispostu :" Ta gueule, salaud (zittu o lu bruttu)!"
L'omi si sbandedini e pà a prima volta, dipoi che nò erami in quiddu settori induva un accadiva nudda, nudda, andedimi à infrugnassi sottu tarra.
Era una bedda ghjurnata.
Sarà statu u ghjornu più beddu di tutta l'annata.
Faval, solu, solu pinghjiva, sugnuzzava ind'arba calda, scuzzulatu à spasimi.
Uni pocchi di moschi verdi vensini à mettasi nantu à la sò manu.
Mai, mai un emi sapiutu ciò chi n'era statu di stu misteru, mai.*






*Blaise Cendres, La Main coupée, Denoël 1946, "Le Lys rouge", réédition Gallimard, Folio, p 408-410

6 10bre 1917

Quelques tirs de harcèlement exécutés par nos mitrailleuses sur les pentes ouest du ravin de Ste Marie et sur les premières lignes ennemies.


Tués              
blessés                                            2
   Pertes-Officiers         -                 -
   Troupe                        -                2



JMO 171e RI, op cité

Marì

"Sainte Marie,
Douce Vierge,
D'ici
Ou
Des Saintes Maries,
Priez pour nous."

Verget era un artistu e di i veri. Bancalaru à u civili. Manescu e gherbatu, lestru di i sò mani. Sempri apressu à l'obus da intaglià, da zuccà à frisgi, à fiori o à figuri divini. A sò opara più cumpiita era, par mè, una Vergini Marie dicurata di a sò frasa (ch'aghju scrittu più insù).
U m'ha dattu, di rigalu, l'obus tiratu e tandu m'ha dettu : "Non, décidément Sarratu, la vie n'aime pas qu'on la regarde dans les yeux. Moi, j'ai commencé par le deuil et aujourd'hui j'ai froid, tu comprends."
"Puisse-t-Elle nous réchauffer."
Ch'avivu da dì ? Tintacciu.


04/10/17

Varmazzu...

Purtavami i cancari in manu, in corpu, in cori.
A malacedda s'era fatta musconi, magoni.

(Scunnisciutu)
À ringrazià à 
Paulu Filippi

01/10/17

Lundi 1er octobre 1917

"Journée calme. Aménagement et entretien des boyaux et PP.
Travail nul dans les systèmes 607. Les écoutes du Génie signalent de faibles pétardements.
Pertes, néant. "*

*JMO, Op. cité.