Arisera à l'annutta, semi riintruti in paesi insemi cu Zi Agnulu di Ghjuvanpetru. Agnulu un è mai andatu ind'i scoli (ha fattu cum'à mè), ma parò t'ha u senzu di certi cosi chi à mè sò pocchi capiscitoghji.
Eccu dunqua ciò ch'eddu m'ha dettu :
-Saparè u me ziteddu chi se nò avissimi -un ghjornu, da qui à cent'anni, par un dettu- a brama di vultacini, vivi, ind'a nostra cara Corsica, l'affari avarani tantu cambiati che puru, i nostri figliuglini, sarani capaci à pigliacini pà frusteri ? A voli creda quista ?
-Aiò o zì, veni à dì che no sariami tandu frusteri ind'u nostru propriu paesi ?
È uni sbagliu maiò che vò feti, quista ùn mi la possu creda! Vultenducini cusigna, ci fariani un arcu e ancu una bedda festa, sì !
- Cambia la ghjenti, un ha cà da veda in Aghjacciu: i vestiti di certi, sti vitturi chi viaghjani da par eddi, u trenu di Bastia, i donni com'eddi sò vistuti à a moda.
Iè, u mè ziteddu, a moda ha da cuntinuà e pianu, pianinu s'ha da sfassà tuttu : da u stintu à l'ossi, da l'ossi à i ciarbeddi, da a ciarbedda à a lingua. Un ti fighjularani mancu più : troppu vecchju, troppu magru, troppu paisanu, e ancu... troppu povaru; ti rispundarani ch'edda sia in talianu o ch'edda sia in francesu, ma vidarè. "O timpurali o morales" dicivani i rumani.
-E chi vò dì quista ?
-Ven'à dì chi u tempu passa, u tempu sfassa. Fighjula eiu, mi vidarii, tu, ind'i milizii di Pasquali Paoli, centu anni in darretu ?
-E parchi micca o zì ?
- Certu, certu, ma l'affari vanni troppu à a lestra, semi d'un altru tempu, di quiddu tempu chi fila, fila.
- Hu, tandu anch'assai che nò un ci saremi più, o zì À, chi tandu sti merdosi, ancu puru ch'eddi fussini i mei, i pigliariu tutti à calci in culu, i pigliariu".
"Le passé (...) ce pays éloigné." Racine.
.
30/11/13
19/11/13
13/11/13
A Falcunaghja
Vularia chi la me voci trapanessi... a Falcunaghja,
Ch'edda passessi ind'i Tassi,
E pò falà pà ssi piaghja
E cuddà tutti sti passi,
Rimbumbà a Foci Urzaghja,
E infine cumpià lu bolu,
Ind'a nostra Vintosa Aghja.*
*Cù l'aiutu di u povaru Santu Casanova e http://paghjella.skyrock.com/2.html (à ringraziaddi).
Ch'edda passessi ind'i Tassi,
E pò falà pà ssi piaghja
E cuddà tutti sti passi,
Rimbumbà a Foci Urzaghja,
E infine cumpià lu bolu,
Ind'a nostra Vintosa Aghja.*
*Cù l'aiutu di u povaru Santu Casanova e http://paghjella.skyrock.com/2.html (à ringraziaddi).
Divizia !
Arimani era San Martinu e m'affacu à bon'ora induv'à zi Petru (chi sapiva ch'eddu aviva da tirà u vinu novu).
Fà chi, zi Petru era in carciara, affacciendatu e cuntenti ... pò ho, quantu à un ziteddu !
Da fora li lentu : "San Martinu, San Martinu !!!"
"Divizia !" Mi rispondi eddu, sicondu à l'usu nostru.
Chi passionni: zi Petru si è sempri inchjuccatu à fà u vinu d'uva fragola di a Stretta Vecchja.
Ed è veru ch'eddu u sà fà, sarà solu in paesi à faddu bonu cusì, dolci e languidu, sapuritu, impivaritu, ancu.
Eiu :"Tamantu travagliu o zì pà fà una meza botti" (sapeti, di quiddi botti orezzinchi chjucchi, chjucchi).
E risi... che tu risi...
A moglia : "V'intuntisci stu vinu, mi pari !"
Eiu à zì Petru : "O zì e a vindemia di a piaghja un è ancora pà essa tirata ?"
Zì Petru (misteriosu) lenta : "Botti, batti, fondu".
Eiu : "Divizia, divizia, tandu, un è, o zì ?"
A moglia : "Uh, à senta i vostri , i discorsi, vi possu dì´ch'eddu ci sarà qualchi volpi sottu à l'asceddu. Ci voli à essa induvinaghjolu, pà capiscia i vostri detti ! Vargaglioni ch'e vò setti, vi cunoscu, mì !"
Zì Petru : "Sarà, sarà ! O Sarrà, ha da vena in casa à tuccà a à saluta..."
Eiu : "Parchi ghjenti cum'à noi, nun crergu che nun ci sia..."
Fà chi, zi Petru era in carciara, affacciendatu e cuntenti ... pò ho, quantu à un ziteddu !
Da fora li lentu : "San Martinu, San Martinu !!!"
"Divizia !" Mi rispondi eddu, sicondu à l'usu nostru.
Chi passionni: zi Petru si è sempri inchjuccatu à fà u vinu d'uva fragola di a Stretta Vecchja.
Ed è veru ch'eddu u sà fà, sarà solu in paesi à faddu bonu cusì, dolci e languidu, sapuritu, impivaritu, ancu.
Eiu :"Tamantu travagliu o zì pà fà una meza botti" (sapeti, di quiddi botti orezzinchi chjucchi, chjucchi).
E risi... che tu risi...
A moglia : "V'intuntisci stu vinu, mi pari !"
Eiu à zì Petru : "O zì e a vindemia di a piaghja un è ancora pà essa tirata ?"
Zì Petru (misteriosu) lenta : "Botti, batti, fondu".
Eiu : "Divizia, divizia, tandu, un è, o zì ?"
A moglia : "Uh, à senta i vostri , i discorsi, vi possu dì´ch'eddu ci sarà qualchi volpi sottu à l'asceddu. Ci voli à essa induvinaghjolu, pà capiscia i vostri detti ! Vargaglioni ch'e vò setti, vi cunoscu, mì !"
Zì Petru : "Sarà, sarà ! O Sarrà, ha da vena in casa à tuccà a à saluta..."
Eiu : "Parchi ghjenti cum'à noi, nun crergu che nun ci sia..."
10/11/13
Citazioni 9
"A chi t'ha una faccia è bè, ha chi n'ha dui è megliu" (1) (2)
(1) "God has given you one face and you make yourselves another". Shakespeare, Hamlet, Attu 3, scena 1.
(2) Dettu sicilianu : "Avi quattru facci com'o cascicavaddu*." (Pà di dì : essa falsu)
*http://scn.wiktionary.org/wiki/Wikizziunariu
(Formaggio di latte di vacca, semi-duro a pasta filata, di stagionatura variabile, di forma ovale o tronco-conica, con testina o senza, con presenza di insenature.)
(1) "God has given you one face and you make yourselves another". Shakespeare, Hamlet, Attu 3, scena 1.
(2) Dettu sicilianu : "Avi quattru facci com'o cascicavaddu*." (Pà di dì : essa falsu)
*http://scn.wiktionary.org/wiki/Wikizziunariu
(Formaggio di latte di vacca, semi-duro a pasta filata, di stagionatura variabile, di forma ovale o tronco-conica, con testina o senza, con presenza di insenature.)
09/11/13
Oghji 9 di u "mesi di l'oru" 1913
Aghju sempri intesu dì "nuvembri è u mesi di l'oru". Sarà parchi a natura ha resu i sò frutti e chi i casci s'arrussisciani ?
Doppu dumani è San Martinu.
Conta mirè.
Doppu dumani è San Martinu.
Conta mirè.
Opuscula omnia Sancti Francisci Assisiensis
Don Valentinu è u calò (cannonicu ?) di u paesi. Arimani ci ha chjamatu a caccià l'armaghju maiò fora da a sacristia. Erami in quattru e l'emi cacciatu cu gran' difficultai. Tamantu mobulu ! C'era dinò, doppu, à Laurina à nittà quidda stanza.
Don Valentinu, sempri in gamba, ha truvatu un pezzu di carta piigatu à middi pezzi, piattu sottu à una tavula. Un sogu s'eddu era carta o coghju. U pezzu era scrittu d'un antica prighera : "Canta Sol"(1) si chjama. Don Valentinu u ci ha lettu e l'aghju subitu tinuta à menti.
Avà a vi dicu :
1-Altissimu onnipotente bon signore,
tue so le laude, la gloria e l'onore et onne benedictione.
2-Ad te solo, altissimo, se konfano,
et nullu homo ene dignu te mentovare.
3-Laudato sie, mi signore, cun tucte le tue creature,
spetialmente messor lo frate sole, lo qual'è iorno, et allumini noi per loi.
4-Et ellu è bellu e radiante con grande splendore,
de te, altissimo, porta significatione.
5-Laudato si, mi signore, per sora luna e le stelle,
in celu l'ài formate clarite et pretiose et belle.
6-Laudato si, mi signore, per frate vento,
et per aere et nubilo et sereno et onne tempo,
per lo quale a le tue creature dai sustentamento.
7-Laudato si, mi signore, per sor aqua,
la quale è multo utile et humile et pretiosa et casta.
8-Laudato si, mi signore, per frate focu,
per lo quale enn'allumini la nocte, ed ello è bello et iocundo et robustoso et forte.
9-Laudato si, mi signore, per sora nostra matre terra,
la quale ne sustenta et governa,
et produce diversi fructi con coloriti flori et herba.
10-Laudato si, mi signore, per quelli ke perdonano per lo tuo amore,
et sostengo infirmitate et tribulatione.
11-Beati quelli ke 'l sosterrano in pace,
ka da te, altissimo, sirano incoronati.
12-Laudato si, mi signore, per sora nostra morte corporale,
da la quale nullu homo vivente po' skappare.
13-Guai a quelli, ke morrano ne le peccata mortali :
beati quelli ke trovarà ne le tue sanctissime voluntati, ka la morte secunda nol farrà male.
14-Laudate et benedicete mi signore, et rengratiate et serviateli cun grande humilitate.
M'ha spiigatu doppu u sgiò Santinacci, nanzu à u corsu asistiva una antra lingua (u "ladinu" mi pari) chi s'assumiglia à a nostra.
(1) da http://www.franciscanos.org/esfa/omfra.html
U Sarrulincu
Sarà statu qualchi Sarrulincu o Vaddincu (dicu cusì, à u parlà) ?
A meza notti sentu picchjà in casa :
"Mi pudeti dà aloghju in sin'à l'albughjura ?"
Ch'avivu dà dì ? Sempri emi durmitu porta aparta.
Tandu aghju lampatu (da u lettu, ch'eru stancu mortu) : "Truvareti a suppa indi a paghjola maiora, mittitela puru à u foccu. U pani è annantu a tola. Ind'u scorru à manca, c'è u tinneddu. Accinditi puru a deda, truvareti un sacconi. Bonna notti o cumpà !"
"A ringraziavvi e a bonna notti à voi !"
A mani, quandu sogu falatu, era ghjà mossu.
A meza notti sentu picchjà in casa :
"Mi pudeti dà aloghju in sin'à l'albughjura ?"
Ch'avivu dà dì ? Sempri emi durmitu porta aparta.
Tandu aghju lampatu (da u lettu, ch'eru stancu mortu) : "Truvareti a suppa indi a paghjola maiora, mittitela puru à u foccu. U pani è annantu a tola. Ind'u scorru à manca, c'è u tinneddu. Accinditi puru a deda, truvareti un sacconi. Bonna notti o cumpà !"
"A ringraziavvi e a bonna notti à voi !"
A mani, quandu sogu falatu, era ghjà mossu.
Chjara Stedda
Un nomi è beddu, un è ?
S'eddu era statu u nomi d'una donna mi pari di veda u sò visu, quiddu d'una ghjuvannuttedda. M'è parsu ancu d'aveddu accarizzatu un notti di ghjinnaghju in casa... sarà ch'aghju sunniatu.
S'eddu era u nomi d'un locu di u celu, à u tantu, saria u nomi d'una parti di a Via di Roma. Cuì, à u meziornu, vicinu à i Filari o a forza vicinu à Belategosa.
Ma chi ni sogu eiu di u celi e di u sò visu ? Chjara Stedda è u nomi di un chjosu in piagghja, e basta!
S'eddu era statu u nomi d'una donna mi pari di veda u sò visu, quiddu d'una ghjuvannuttedda. M'è parsu ancu d'aveddu accarizzatu un notti di ghjinnaghju in casa... sarà ch'aghju sunniatu.
S'eddu era u nomi d'un locu di u celu, à u tantu, saria u nomi d'una parti di a Via di Roma. Cuì, à u meziornu, vicinu à i Filari o a forza vicinu à Belategosa.
Ma chi ni sogu eiu di u celi e di u sò visu ? Chjara Stedda è u nomi di un chjosu in piagghja, e basta!
Antoni Salamonu
L'altru ghjornu si n'è mortu à Antoni.
Antoni era un ghjunghjiticciu ma un ha missu tantu tempu à impaisanassini. Diciva ch'eddu aviva giratu u mondu, e di fatti ni sapiva massi nantu à l'affari di a ghjenti, di i cosi, di a roppa e di l'omi.
Era un sappientoni Antoni, un veru Ciceroni !
Di i volti ci cuntava fatti veri.
Antoni era divintatu un amicu ma u mali u s'è purtatu à a muta, à a muta. Guasgi d'un colpu, cu unu di quiddi silenzii murtulaghji.
Sarà dunqua cusì a nostra vita ? Lascià parta l'amichi, i nostri cari, e tanti altri ?
"I morti ancu i morti, i vivi ancu i vivi !!!" diciva sempri cusì Antoni, sintinziosu di a sò bocca alta di statura.
Chi ni sarà tandu di i vivi cu i mezi morti e di i morti incu i mezi vivi ?
Antoni era un ghjunghjiticciu ma un ha missu tantu tempu à impaisanassini. Diciva ch'eddu aviva giratu u mondu, e di fatti ni sapiva massi nantu à l'affari di a ghjenti, di i cosi, di a roppa e di l'omi.
Era un sappientoni Antoni, un veru Ciceroni !
Di i volti ci cuntava fatti veri.
Antoni era divintatu un amicu ma u mali u s'è purtatu à a muta, à a muta. Guasgi d'un colpu, cu unu di quiddi silenzii murtulaghji.
Sarà dunqua cusì a nostra vita ? Lascià parta l'amichi, i nostri cari, e tanti altri ?
"I morti ancu i morti, i vivi ancu i vivi !!!" diciva sempri cusì Antoni, sintinziosu di a sò bocca alta di statura.
Chi ni sarà tandu di i vivi cu i mezi morti e di i morti incu i mezi vivi ?
Inscription à :
Articles (Atom)