.

.
Paisani in anda pà a fiera di u Niolu. LC Canniccioni v 1910

30/09/15

Sò l'Armati chi nun morani mai

E pò i tempi sò vinuti si sò aparti i fossi
I finzioni di i Schiavi sempri trimulenti
Si sò alzati gridendu : iò, SANGUI À I TUDESCHI
Noi, l'armata ch'ùn si pò veda, nostri gridi accichenti
Più dolci cà u meli un pò essa e più frustu ch'un pugnu di tarra
Ti vultemi i spaddi Italia dulcimenti
Ma un ti ni fà chi ti tenimi cara
Italia madre sei ancu figliola nostra

Stemi quì tranquiddi senza tristezza
E se, malgrattu i maschi, i sacchi pieni à rena, i palanchi, noi caschemi,
Ch'un antru tinarà u postu nostru quista pò a sappemi
Sò l'Armati chi nun morani mai.

Or' nun sò longhi li mesi ne i ghjorni ne i notti
È a guerra chi dura.

Da G Appolinaire Calligrammes


29 di sittembri 1915

Il pleut.

29/09/15

75

St'ultimi ghjorni l'artiglieria di campagna picchja forti. 
Ci voli à senta i nostri cannoni di 75 e l'artiglieria di i tranchées chi cercani à strappà i primi ligni numichi e a spiantà i reti di barbelés, i sò ligni d'appruvistamentu e i nodi di communicazioni.

Darretu à noi ci vuliva à veda : cunstruivani camini di farru, stradi da purtà armi, omi, munizioni à tonni. A notti era à ghjornu, u ghjornu era à notti : Era un mondu svultulatu.

23/09/15

Ed è subito sera

Agnunu sta solu sopra à u cori di a tarra,
Trafuratu da un raggiu di soli ;
Ed è subitu sera.

S Quasimodo

Cù 
http://restaurars.altervista.org 
à ringraziaddi

20/09/15

Champ de carnage

Mi truvedi a sera sempri ind'a carciara di u nutariu cù un certu René e d'altri. Stu René, facciva u panateru à Bussy-en-Hothe o qualcosa cusigna ? Scriviva à u frateddu. M'ha dettu: "Tiens le corsico, qu'est que t'en penses. Marre, je balance tout."
Era faticatu e lessi à lumi di candela :

 "(...) Une odeur effroyable, une odeur de charnier, monte de toute cette pourriture. Elle nous prend à la gorge, et pendant quatre heures elle ne nous abandonnera pas. Au moments où je trace ces lignes je la sens encore éparse autour de moi qui me fait chavirer le cœur. En vain le vent soufflant en rafales sur la plaine s'efforcait-t-il de balayer tout cela : il arrivait à chasser les tourbillons de fumée qui s'élevaient de tous ces tas brûlants; mais il n'arrivait pas à chasser l'odeur de la mort. "Champs de bataille", ai-je dit plus haut. Non, pas champs de bataille, mais champ de carnage. Car les cadavres ce n'est rien. En ce moment, j'ai deja oubliè leurs centaines de figures grimacantes et leurs attitudes contorsionnées. Mais ce que je n'oublierai jamais, c'est la ruine des choses, c'est le saccage abominable des chaumières, c'est le pillage des maisons..."*

Avivu da scriva cusì in paesi, à mamma ? À me frateddu prontu à parta anch'eddu ? Ah, ò, un pudivu, eiu. Certi volti è megliu à un dì nudda ancu puru s'edda è à taci a verità vera. Un si facci micca, nò ? Mamma, "è dentru la tua grazia che nasci la mia angoscia".**

*Paroles de Poilus, sous la direction de JP Guéno, p 51, Librio, 1998.
** PP Pasolini.

Asindetu di me

"I grundaghji, u ventu, l'arba, i casci secci, a puzza, u sangui, a cianga, i topi, i varmi, i moschi succhjosi, u salnitru, a tarra, oramai faccivani parti di me. Pezzi veri di u me essaru stessu. "

I "boyaux" di Neuville 2

Sangui-cianghi
Da l'Illustration, Argonne 1915

19/09/15

I "boyaux"* di Neuville-Saint-Vaast

Neuville-Saint-Vaast un era cà una maceria oramai. 
A sezioni nostra fù albergata ind'a carciara di a casa di u nutariu. Tutti quiddi chi sò passati par Neuville a cunnosciani bè; umidu, acqua e bughju, piena à rumenzula, ghjetti di tuttu chi ti cacciva un fumi ch'impistava. Cù li nostri farri à manu, agnunu ci si feci u sò littami dà pudè stassini stessi e arripusassi da sta pruminata di dodici ori à u mancu in quiddi "boyaux" (...)
À quattr'ori e mezu u doppu mezionu, l'ufficiali ghjunsini e ci fecini appruntà u bardà e deci minuti doppu, passendu par trè boyaux diversi u regimenti cuddò francu e lestru versu à Farbus da induva avivami dà sbuccà in tromba cù, à dritta e a manca, l'altri regimenti di a divisioni.
Ma, appena cinqui centu metri passati, ci arrestedimi par un pezzu. Ma comu sarà ? À un cruciamenti di boyaux induva erami arrivati, sia troppu in freccia, sia troppu tardi, ci vuliva à fà passà un battaglioni interu di u regimenti nostru.
Ripartedimi guasgi currendu e pò ci truvedimi arristati à dinò e rinculedimi ancu à ghjugna à accatastassi in un boyau tappatu da fà passà certi unità ch'avivani da essa rilivati. Fù cusigna par parrecchji ori : ci facivani avanzà, piantà, era rinculi e partuti. A notti era pagna, piuviva, l'acqua falava à paghjulati, erami trosci, bagnati, sculisciavami, inciampavami in quiddi boyaux pieni à cianga. Anh, ah ! erami beddi par andà à l'assalti di stu binidettu Farbus.
D'un colpu trasaltedimi. Una fuculiccia viva schiattò di fronti à noi, sintedimi mughji, omi chi chjamavani, ma chi c'era ? 
Infini, erami ghjunti in Farbus, o nò ?
Mancu ! 
C'era chi a 23 esima cumpania chi ci andava di nanzu aviva suparatu i nostri posti senza rendasi ne contu e s'infattò una transcea alimana e fù ricivuta da una sparata maiò (...) 
L'omi di a 23 esima si piattedini in tarra da laccà passà i raffichi di mittragliosi e scappedini in furia purtendu cunfusioni in tuttu u regimentu. Ci fù, firiti e morti in quidda cumpania. 
À mezanotti, a nostra cumpania si truvò in una transcea svultulata, i rifugi, puru fondi ch'eddi fussinu, erani spiantati; era a prima ligna alimana chi i truppi nostri avivani presu u 25 di sittembri**, ed è quì che nò finiscimi a notti.
À u fà di u ghjornu, ci avvinimi chi c'erani centinai di morti francesi : ligni, fili interi di tiragliori erani stati sigati. Era statu u prezzu à pagà par fà quattru o cinqui centu metri, una vita umana à u metru quadratu, à poccu pressu. Ah ! Pudivani cantà vittoria,  i nostri communicati. Ch'eddi un l'avissini stampati cù u sò quattru neru !

*(Avivami zappati galerie, tranchées di communicazioni, erami turrati spesii di topi lucignuli...)
**1915


Da, Les carnets de guerre de Louis Barthas, tonnelier, 1914-1918, p 175 e seg., Edition du centenaire, La Decouverte, 2013.

17/09/15

Scriva

"Minhas mãos ainda estão molhadas do azul das ondas entreabertas, e a cor que escorre de meus dedos colore as areias desertas."*
Cecília Meireles

*I me mani stani sempri umidogni da l'azuru di l'ondi mez'aparti, ed u colori chi scorri da i me ditti culorisci à la rena deserta.
(Da leghja, A Giandarmaria di Sarri e d'altri...)

16/09/15

Tarra primurdiali

"Si capisci, l'affari pigliani un gattivu piegu, sarii mossu e quandu a strinta di u mondu saria divintata troppu putenti, ti ni sarii vultatu in casa.
Ma un è andatu cusì, chi i cosi pigliani un gattivu piegu, in modu misteriosu e crudeli di i cosi, chi spezzani contra di eddi tutti l'illusioni di chjara cuscienza. 
Sei partutu e lu mondu, eddu, nun ti ha strintu (...) e più nun vedi davanti à te cà tarra primurdiali."

Dapressu à Un Dieu un animal, Jérôme Ferrari, Actes Sud 2012

15/09/15

Pinsà

"Frustra egomet mecum has rationes puto."
Publius Tarenziu Afer (Adelphoe, i frateddi, 208)

14/09/15

Incantu verdi


Ghjacciani numarosi i morti indi i prati, 
Stesi nantu à i fiori o stesi indi i fossi,
Armi persi, ragi di rotti sfasciatti,
I canoni d'acciaghju stani lampati in tarra.

Puzzateddi di sangui diffondini vapori,
Rossu e neru si sparghjani par ssi stradi,
Cavaddi morti cù li sò civi aparti
Anchi tirati, toccu à ssu primu albori

E indi u ventu frescu, cottrani e lacrimi 
Di i mezi morti, e u livanti piglia i sò culor'
D'un lumi sbiacculatu, incantu verdi
Una frisgia stretta, stretta di un fugaci Albor'

Georg Heym

It seems that destiny has taken a hand.

13/09/15

Sommesous

Sommesous,
Paisolu
ind'a Marna
Chi u martiriu
Incarna.
Cù la tò esgia brusgiata,
Li tò stradi sfundati,
Cù tutti i tò refugiati,
E tò casi spiantati.


Viaghju dulurosu*

U viaghju fù cortu : Dijon-Langres, (passaghju par Troyes)- Richebourg-Chateauvillain-Saint Aventin-Troyes (quì, scambiemi di trennu), Acis sur Aube-Sommesous :"Tout le monde descend !".
Da Sommesous à ghjunghja à Coole ci avaremi missu 3 ori, o mancu ? Nimu un ci aspittava cà un giandarmu à abbaghjà :"Toi, tes papiers. Mets toi là, tu rejoins la cantonnement du 171 eme à Coole, la colonne se forme là, suis les. Suivant, toi..."

Arrivati in Bettelemi
Passarà lu nostru affanu,
Parchi certu cun voi insemi,
À noi tutti ci ricivaranni,
Ci aghju tanti parenti
Bon'amichi e cuniscenti*

*Da un cantu tradiziunali Sicilianu.



08/09/15

Fiffina

O zia Fiffì, vi n'inviniti quand'e vò seti cuddata scalza da i Petri Rossi à ghjunghja in Casamaccioli, pà a Santa ?
C'erami tutti. 
O chi campazioni. 
Era un antru tempu, un antru mondu.
Ghjuccavami, ci cunfruntavami in puesia, à mora, à i carti.
Prigavami a Madonna in prucessiò (t'ha un nomi particulari culà, ma, à didda franca, ùn mi n'invengu mancu più).
A sera u preti fecci benedizioni (a mani m'eru vindutu à Corsa e u lindumani cumpravu à un macchignò Bastiacciu, un antra mula Orrezinca, chjamata Turca, più ghjovana e farrata, quissu che vi digu, a "china", a chjama a "pesca di benefizienza", agnunu ha u sò parlà... ma i bastiacci, pò !)
In più, una sunagliera nova cù coddi di volpi e i sò fiocchi rossi à l'occhjaturi, chi mi piaceni tantu. 
M'eru tinnutu u me imbastu abbracciatu, s'aghjustava.

Oghji chi m'arresta ? Più nudda cà a prighera, chi i cunfronti quì baddani d'un'antra manera...

Vi n'inviniti, o zia Fiffina? Prigavami a Santa.


120

Salmu 120

1. Ind'a calamità mea, chjamu à l’Eternu e m'esaudisci.

2. O Signori, libera l'anima mea da a bocca buciarda, da a lingua ch'inganna !

3. Chi ti hani da dà e di chi fruttu saria, una lingua ch'inganna ?

7. Eiu, sogu da a paci; ma à tempu chi parlu, eddi sò pà a guerra.

Cusì dici a Santa Scrittura.

07/09/15

Abbrucà

"Incindieti, incindieti, picieti focu à a tarra ch'edda diventi un soli.
Scompii, sfrascica, distrughi, passa, passa, o beddissimu flagellu umanu, sii pesta, trabulamentu, timpesta.
Fà chi una primavera rossa di sangui e di martiriu,
Sbuccia da questa vecchja tarra, e chi a vita sia com'è una fiara.
Viva la guerra !"

C. Govoni, Guerra ! 1915

05/09/15

U Vinachesu di Langres

à Ph M

U trennu colmu ci cuddava versu u fronti e s'arristò ind'a gara di Langra (Langres) chi s'era resa a lucumutiva sgangherata.
Passendu nantu à u quai sintedimi i quaquaquà d'una piccula banda : sunnavani in lingua nostra !
Ci n'era unu, pulindonu Vinachesu, l'aghju sappiuta doppu, capirossu, sargenti di a 132 sta volta à a manovra di i "di-quali-e-di-d-induva ?"
Addirizendussi à u più ghjovanu abbaghjò:
"E tù quali sei ?"
"Jeannot, Jeannot Pasturelli di a Leccica !" (Quistu t'aviva tuttu di u macu parighjinu, un si sappiva s'eddu a facciva apposta o s'eddu era qualchi pastori spasturatu e chi firmava sempri malavviatu !!!)
E pò, in uni scorru ci n'era un antru, murriciu.
E tu d'induva sei ?
Ha sciaccatu quiddu :"Mi chjamu Crisistofoli Atanasiu, Carghjesianu, Grecu di razzinu, Corsu di nascita, Ghjenuvesi di cori e Francesu chi a Corsica era stata accupata, navè ?*"
"E tù chi un dici nudda di quali ne sei ?" : 
Tandu aghju dettu eiu : "Capurali Barrolaccia dettu, Sarratu, Sarratu fora di i Petri Rossi di u 171 esimu."
"Umbè, quistu u nomi !" Dissi u capirossu.
Era, sapeti, a curiosità paisana, pasturina, mischiata d'affezioni; ch'o sinò, u prusperosu ..! Tuttu què, manc'à dì, à mezu à stu muvimenti di ghjenti chi, m'eti capitu...
Lintedi :"Ogni aceddu canta u sò nomi, sapeti." Pinsendu in tra me stessu :  "Vinachesi, pomi e fasgioli, fasgioli e pomi. Setti tutti listessi."

*D'apressu à America America, filmu d'E Kazan, 1963 :"Mi chjamu Elia Kazan, Grecu di razzinu, Turcu di nascita, Americanu chi ziu ha fattu un viaghju."


Lionel Walden


03/09/15

Kobane nera Signora

Aghju vistu, oghji, a fini d'un zittedducciu. 
U trenu rulava, ci purtava à u fronti.
Triste spondi.
Quali è ch'ha da rispondi ?
Nimu.
S'è ruvinata l'umanità intera.
Povaru fantineddu caru, povar'à noi.
A Signora vistuta di nera,
Ha vintu edda sta sera.
Aghju vistu, oghji, a fini d'un zittedducciu.