.

.
Paisani in anda pà a fiera di u Niolu. LC Canniccioni v 1910

24/12/15

Marie-Huguette

Quidda sera, vigilia di Natali, Linard abbattutu, m'aviva parlatu di la sò grandi passionni d'amori par una certa Marie-Huguette. Mi n'invengu, clamava par edda una puesia di Verlaine, mi pari, e cantava :

Au calme clair de lune triste beau,
Qui fait rêver les oiseaux dans les arbres,
Et sangloter d'extase les jets d'eau,
Les grands jets d'eau sveltes parmi les marbres...

In paesi, Ghjaseppu di Minè aviva cantatu, eddu, à Tirisina :

Ghjunta è l'ora disirata,
Par dumandati l'amori,
Bramarè in questa ghjurnata,
Di pudeti ben' discora,
E bramarè di sapè lu veru
Se u tò cori saria sinceru.

Insemi insin'à la morti,
Isperu, semi legati,
Cun amor' custanti e forti,
Ginerosu, micca ingrati,
Nun ci sia forza tarrena,
Par aluntanaci appena !

À quali oramai adirrizà sti versi ? 
À Maria Stedda ? À a Guerra Stessa ?...

Iè, à edda : "O Guerra, insemi e insin'à la morti isperu semi legati, cun un amor'custanti e forti, ginerosu e poccu ingrati. Che nun ci sia forza tarrena par aluntanaci appena...". 
Era cusì u nostru destinu.
Avivami noi, a tarra, Verlaine u marmaru : tandu femi u pattu da fà fossi à tutti st'amori umani scurdati, aluntanati e cusì sia ! 
"Les jets d'eau ne sanglotent pas, l'heure est encor trop claire... car ils sont éphémères et ne survivent pas." Cusì dissi Linard, "Comme nous" ?
"Ma chi dici ?" Feci Ghjuvanimaria Cretioli di Carbinu, ch'era vinutu cù noscu.
"Nudda, nudda o Ghjuvan Marì...andemuccini à dorma, và ch'è megliu !".

Pinsedi intra me stessu : "Bon' Natali o Marie-Huguette !"