U tintu, pregu par eddu, pregu ancu par noi...
.
Paisani in anda pà a fiera di u Niolu. LC Canniccioni v 1910
29/02/16
Nsissim (4)
Bambacinu : Bibya, Bibya Nzayu-Potutu*, è cusì ch'eddu si chjamava l'omu neru, mortu, cadutu davant'à mè (l'aghju sapiutu doppu chi mi sogu truvatu di guardia a sera cù unipochi di tiragliori bambucchiti e abbambanati, com'à tutti noi...).
Nsissim (3)
À te l'omu neru, mortu, cadutu davant'à mè :
"E, quandu tutti ssi disgraziati di Bekôn(1), hani varcatu par un pezzu, par un beddu pezzu, Nzame i piglia e i si sarri ind'Ototolane, un lucacciu dannificu induva si vedi miserii, miserii e miserii...
Si sà, i bravi, eddi quandu sò morti, eddi, si ni voltani in paesi, sò cuntenti di l'omi, di u cunfortu e di l'abbadatera chi empiani i sò cori di felicità.
Si ni voltani di notti vicinu à quiddi ch'hani cunnisciti ed amati, fendu baddà davant'à i sò occhji, sogni piacevuli, l'insegnani com'eddu si facci à campà, à vincia massi richezza, à tena i sò donni fideli, (steti à senta, voi altri, culà, à a porta), à fà massi ziteddi, à tumbà à l'ingrossu à a caccia.
L'ultimu alifanti ch'aghju tombu, eiu, è cusì, o amichi, ch'aghju sappiutu ch'eddu aviva da passà."*
(1) finzioni, ind'i miti Fanghi d'Africa (Gaboni)
*da Blaise Cendars, Anthologie Nègre, Légendes cosmogoniques, Éditions de la Sirène, Paris 1921
26/02/16
Nsissim (2)
Sempri par tè, l'omu neru cadutu davant'à mè :
Avò ne awu, awu ne avò,
Mayi dhu melò,
Avò ne awu, awu ne avò,
Misurk, o nanò.*
U frettu e a morti, a morti e u frettu,
Vogliu chjuda l'arrecchja
U frettu e a morti, a morti e u frettu,
Miserii, o mà.
*da Blaise Cendars, Anthologie Nègre, Légendes cosmogoniques, Éditions de la Sirène, Paris 1921
24/02/16
Nsissim (1)
Una mansa d'omi muriva.
In prima ligna erani sempri i battaglioni culuniali à lampassi à l'attaccu, noi appressu.
À tè, l'omu neru cadutu davant'à mè:
È Nsissim chi à Gnul facci campà.
È Nsissim chi, di notti gira quandu si dormi. Mortu l'omu è Nsissim chi si ni và, ma nun mori à Nsissim, nun mori.
Sapeti a sò dumora, fin'tantu ch'edda stà ind'u sò Gnul ? Stà ind'occhju. Isiè, è ind'occhju ch'edda stà. È stu punticeddu chi lucica e chi sì vedi à mezu à l'occhju, quissu è Nsissim.
A stedda sopra,
U foccu sottu,
U carboni nantu à a ziglia,
L'anima ind'occhju,
Nuvuli, fumi e morti."*
*da Blaise Cendars, Anthologie Nègre, Légendes cosmogoniques, Éditions de la Sirène, Paris 1921
21/02/16
Buscidò
"O quantu eddu pesa di u suldatu, u duveru. A sò morti parò è lighjera quantu è a piuma." Culuneddu Uscichì 1942. (S'eddu l'ha detta.)
L'ultimu
Erami à l'ultimu di stu mondu.
I cannoni, l'omi, l'animali anch'eddi ughjulavani da a pena. I brami di a Ladra Paladina avivani da essa esauditi. Un sudori ghjilatu infasciulava ss'armati.
Sintivami l'ucchjata di a morti. O par forza o par amori, a tarra chjamava u sangui, u sangui chjamava a tarra. Pudivani sguttà i cori chi n'erami ghjunti à i farri brutti...
17/02/16
Parsona
U ghjornu erami insemi cù unipochi d'amichi, accolti in un abrì, un cagnà*.
Fora ?
Fora ?
Fora, era fora !
Chi v'aghju da cuntà ?!
C'era à Thibault Quelvet, à Lolo Chovet trem'indui Burguglioni, cu Maè l'Avignunincu (Linard, eddu, era sempri in via. Mancava, ma facciva ciò ch'eddu t'aviva da fà. Facciva a stafetta (era coureur, cum'eddi diciani) : sciviva ciò chi l'era dittatu, pò purtava u dispacciu, pò scriviva a risposta e pò facciva u codda e fala.
Maè, eddu, aviva presu u sò gradu d'aghjutenti ed era destinatu à parta, ind'i ligni più inghjò, sapori !
Corci à noi.
Li fighjulava e mi dumandava di ciò che nò erami divintati ? À chi n'erami ? Induva che noi erani ? L'inglesi, chi stavani cu noscu, chjamavani sti locchi l'Ucanny Valley** !? (Era u nomi di una vaddi di lacrimi, u nomi viniva à dì a "Vaddi Strana", s'aghju capitu bè.)
Un erami nudda cà personae***, animi persi, ghjucattuli di nienti destinati agnunu à un viaghju scunnisciutu, partuti par parta :
"I veri viaghjiatori partini par parta e basta, cori à buscichi legeri, senza scartassi da u sò destinu e senza mancu sapè parchi, dicini sempri: Aiò ! A sò brama, à quissi, à i nuvuli s'assumiglia."****
Da veda :
*crid1418
**Exister comme personne, Le Journal.cnrs.fr, 09.02.2016, par Marie Gaille,
*** Persona, Musée Branly, 02/2016
****Charles Baudelaire, Voyage
16/02/16
Dicivani
Dicivani chi l'orsu famitu nun badda. Noi altri, sacchi biotti, baddavami listessu. Un n'erami più orsi ma stavami famiti.
13/02/16
Amori
E pò c'era stu varmazzu chi agnitantu mi pigliava, agnitantu, u ciarbeddu, (briacchina di bumbardamenti, tichjezza di ssi lucacci, puzza di morti, mancanza di ciò chi schiariscia*, com'eddu diciva u pueta, un la sò ?).
E, postu che tù cerchi à capiscia ciò che tù nun pò più oramai capiscia, postu che tù, oramai, nun parli più, oramai, a lingua mea, a ti diciaraghju cù tarmini mei, paisani e paisanoni : ti vogliu bè, ti tengu. Vultetivini, cusì sia e pò basta !
*"Il manque ce qui éclaire." (Cf. post 26/01/16)
12/02/16
Sacchittinu
O, ciò chi m'è risciutu oghji !
Mamma m'ha mandatu un colì, (un sacchittinu) cù a sò bedda funicedda rossa : dui pugni di fasgiolu, fasgiolu Gascò, appena da fammi un piattu da sparta in trè o quattru, massimu cinqui o sei ! Tandu, aghju avutu, eiu, a primura di ciò ch'eddi t'avivani à magnà, Culà ?
Ind'i i me tempi, Santu Spiritu postu com'eddu sì devi, saria statu un saccu da fà magnà una cumpania intera, tuttu u boyau, ch'eddi m'avariani mandatu !
Tuccara, a disgrazia, u paesi ?
Sicchina marzulina ? Ventu fasgiulaghju, varmiccheghju ? Mancarani i bracci, sì !?
Và, ch'un dicciarani nudda.
Andeti voi à sapè...
Ma a me primura maiò era di sapè ciò chi n'era d'eddi, tramindui ?
Altari
Ci voli à nasci par pasci ! È cusì ch'eddu dici u pruverbiu.
Da sta straggi di sangui nasciva a sinfonia d'un mondu nuveddu : "Il n’y a pas un instant de la durée où l’être vivant ne soit dévoré par un autre (...) La terre entière, continuellement imbibée de sang, n’est qu’un autel immense où tout ce qui vit doit être immolé sans fin, sans mesure, sans relâche, jusqu’à la consommation des choses, jusqu’à l’extinction du mal, jusqu’à la mort de la mort. (…) la guerre est divine (...) c'est une loi du monde."*
Di fatti a Guerra, nata e ingorda, à l'altari s'inchjinava : pasciva !
Era a legi, era.
Signori, crergu, cacciettimi aghjà i dubiti mei.
*J de Maistre, Les soirées...
10/02/16
07/02/16
06/02/16
Fantasy...
E se vulessi a guerra, a tarra ?
A tarra un era più tarra.
A tarra era sterpiccia : razzicata, rastucciata, rumicata, brusgiata, stirpata, avvilinata, stracciata, prufanata, spaccata.
A tarra era sterpiccia : razzicata, rastucciata, rumicata, brusgiata, stirpata, avvilinata, stracciata, prufanata, spaccata.
A tarra furzata, era turrata petra, calcina, tufu, pulvariccia.
A tarra un era più, a tarra pingniva miseria.
A tarra un era più.
A tarra un era più.
I bombi, fussini eddi putenti e ultraputenti, un si la pudivani imprignà.
Inscription à :
Articles (Atom)