Rien à déclarer.
Ci hani datu carti pustali da pude scriva.
N'aghju appruffitatu par mandamini una à Mariastedda e dui in paesi : una a Santiuniacci e quidda altra, à mamma.
C'era scrittu anantu : Mon Drapeau, 141ème Régiment d'Infanterie. Honneur et Patrie. St Domingue (1795), Lutzen, Bautzen, Hanau (1813)...
U Capitanu Fleury m'ha dettu ch'erani scritti i nostri vittorii, certi di i tempi di Nabughjò !
Quantu viti ci avarà custata sta bandera ?
Pinseti ch'un ghjornu scrivarani : Avocourt, (1914).
A bedda affara !
.
Paisani in anda pà a fiera di u Niolu. LC Canniccioni v 1910
12/10/14
Isula urfanedda
Ambuscata : U ghjornu che vi dicu, à l'ora di meziornu, fumi culpiti da "i setti colpi di farru infiaratu", acciaccati, impulvariti da a cenara vinuta da l'insù. A morti passava, girava e vultava. U sonu di i timpani, tamburini e timpanneddi, passava d'un campu à l'altru, senza mezzu, alcunu, di paraddu : "Buru, bum, bum, bum, buru...".
Mi pariva di senta dinò l'abbaghji, à u luntanu, di i setti ghjaccari chi raghjavani.
I murtulaghi fammiti si ticchjavani.
Iscia ascia !!!
U tonu tunava, scuppittavani i colpi. U sfrascillimu falava da un celi infiaratu...
Accantu, à mezza à stà tuntia, Antontò si missi à cantà :
Or' vogliu eiu dinuncià
Generali e cumandanti !
Cavatevi ssi viseri,
Voi e i vostri mandanti,
Ci piglieti à strappazzera,
Setti pocchi ricurdanti,
Setti vò, veri mazzeri.
Mi pariva di senta dinò l'abbaghji, à u luntanu, di i setti ghjaccari chi raghjavani.
I murtulaghi fammiti si ticchjavani.
Iscia ascia !!!
U tonu tunava, scuppittavani i colpi. U sfrascillimu falava da un celi infiaratu...
Accantu, à mezza à stà tuntia, Antontò si missi à cantà :
Or' vogliu eiu dinuncià
Generali e cumandanti !
Cavatevi ssi viseri,
Voi e i vostri mandanti,
Ci piglieti à strappazzera,
Setti pocchi ricurdanti,
Setti vò, veri mazzeri.
11/10/14
Avants-postes
"Aux avants-postes le 141e a 5 cies à Avocourt, 3 au Hermont, 4 au Rendez-vous de Chasse. Sur tout le front les retranchements prennent plus d'ampleur et les obstacles s'accumulent; les réseaux de fil de fer deviennent de plus en plus denses et peu à peu les engins de guerre de siège font leur apparition."*
Noi semi vultati à Avocourt. Chi vuleti.
Zappavami fossi, transcè e construivami tagli e furtificazioni retranchements tiravami e stindivami metri e metri, chilometri, di fil' di farru, pilfarru o barbelè, appicati à i farri à tira-bouchon che nò inciuttavami "en réseaux", ch'eddi dicivani.
L'alimani faccivani listessu da u sò cantu.
Si ne vistu, sapeti...
*Da, Journaux de marches et des opérations des corps de troupe.
http://www.memoiredeshommes.sga.defense.gouv.fr
Noi semi vultati à Avocourt. Chi vuleti.
Zappavami fossi, transcè e construivami tagli e furtificazioni retranchements tiravami e stindivami metri e metri, chilometri, di fil' di farru, pilfarru o barbelè, appicati à i farri à tira-bouchon che nò inciuttavami "en réseaux", ch'eddi dicivani.
L'alimani faccivani listessu da u sò cantu.
Si ne vistu, sapeti...
(C) Museu Albert Kahn
Autocromu di St. Passet (1915)
http://www.memoiredeshommes.sga.defense.gouv.fr
Mamilianu
À Paulu C.
"A spiranza è verdi, malasciu à chi la perdi."
"A spiranza è verdi, malasciu à chi la perdi."
Quidda sera stavami senza fà nudda à bracci muddati, senza sperenza alcuna.
Antoni lampò: "A ci femi in puesia ? Tè o Sarrà aiò, scegli tu una parodda."
Eiu ghjuccavu, una petra in manu.
E tandu dissi, eiu : "Petra".
M'è vinuta cusì, avariu dettu "Tettu, fucili, maghjali..." Saria stata listessa.
Un sò se Mamilianu era in vena, toccu da l'estru pueticu s'edd'erani paroddi invintati o parroddi imparati o s'eddu era par u puntu, ma appena scelta a parodda, "petra", lintò :
Voi crediti chi sta petra,
Nun sia cosa di valori,
Or' si ni faccini le casi,
Si ni coddani li torri,
Si ni facci u sacr'altari,
Duve stà lu nostru Signori
E parò tu nun sei cà petra
Pucaredda senza valori,
Ma sai tu, parà lu mali,
Sicond'à lu tò culori,
Se tu tira versu lu verdi*,
E murata à u ghjustu puntu,
Tandu pari ogni malori.
Chè tu sia benedetta,
O petra senza valori !
Chi si ne faccini li casi
Ed ancu i ripusatoghji,
E dinò i tabernaculi,
Induva stà nostru Signori.
Ind'i tempi di suliva,
Eri detta frati o sori
Qualchi volti scumunicata
Qualchi volti paladinu
Volt'e gira Anton' Marì...
Sei vutata à lu Signori.
Cf, u bigliettu a Sustrata, infra. 02/2014
*Paulu a diciva trent'anni fà :"Fighjula sta casa, e fighjulala bè. Un truvarè cà una petra verdi murata nantu a sò facciata, mì quista e mì quidd'altra... T'avarà a sò significazioni, t'avarà...? L'hani missu i vecchji da parà l'occhju..."
Puteri di l'occhju e contra puteri : "Petra di Teba, innurata à gocci d'oru", "marmaru verdi di Lacedemonia", "smaragdi", "viride Appiannum". A ci conta Isidoru di Sicilia** : "Caristeum uiride (...) nomen ab aspectu habens, eo quod gratus sit hic qui gemmas sculptunt; eius enim uiriditas reficit oculos." ("U marburu verdi di Caristi -u nomi veni da a grazia chi t'hani quiddi chi sanni sculpiscia sta petra- chi a sò virdezza, dà forza à l'occhji").
Paulu t'aviva raghjò !
**Da : Les thérapeutiques oculistiques romaines, entre survivances et métamorphoses. L'exemple du vert thérapeutique. In, Survivances et métamorphoses, textes rassemblés par H Duchêne, Université de Bourgogne, Images EA 1865, Dijon, 2005.
09/10/14
Tonu e mitraglia
E vurrariu chi la me voci,
S'alzassi quantu lu tonu,
E cuddassi à rimbumbà
À a foci di Varnevilla,
Trapanassi questa muraglia
E pò che ind'e sò ligni
Ci calga tonu e mitraglia.
S'alzassi quantu lu tonu,
E cuddassi à rimbumbà
À a foci di Varnevilla,
Trapanassi questa muraglia
E pò che ind'e sò ligni
Ci calga tonu e mitraglia.
08/10/14
À Ghjaseppu Tomasini
M'hani dettu arisera ch'un certu Ghjaseppu Tomasini* di a Munacia era statu fucilatu u mesi scorsu, ancu un antru. Fucilatu da i nostri stessi !!!
Aghju capitu ch'un certu duttori, u Major Cathoire aviva dettu ch'eddi erani vigliacchi e chi s'erani ferti da par eddi par fughja a prima ligna.
V'aghju dà dì, n'aghju vistu... Ma quista pò, nò !
O lu bruttu, manc'à dì un duttori tradditori !
Dicini cuì ch'eddi vulivani fà un esempiu.
Tintu Ghjaseppu, tintu Agustu un vi cunnuscu micca ma digu eiu, "Vargogna par quiddi chi vi hani tombi e quiddi ch'hani dattu l'ordini."
Ripusati in paci, o amichi.
*Fattu veru, Ghj Tomasini e A Odde sò stati tombi fucilati, par l'esempiu, u 19 di sittebri 1914 à Béthelainville.
Da leghja à dinò :
http://ldhcorsica.blogspot.fr
http://aullene.blogspot.fr
Aghju capitu ch'un certu duttori, u Major Cathoire aviva dettu ch'eddi erani vigliacchi e chi s'erani ferti da par eddi par fughja a prima ligna.
V'aghju dà dì, n'aghju vistu... Ma quista pò, nò !
O lu bruttu, manc'à dì un duttori tradditori !
Dicini cuì ch'eddi vulivani fà un esempiu.
Tintu Ghjaseppu, tintu Agustu un vi cunnuscu micca ma digu eiu, "Vargogna par quiddi chi vi hani tombi e quiddi ch'hani dattu l'ordini."
Ripusati in paci, o amichi.
Dà, La faute au Midi, J-Y Le Naour, A Dan, edizioni Grand Angle, 2014
*Fattu veru, Ghj Tomasini e A Odde sò stati tombi fucilati, par l'esempiu, u 19 di sittebri 1914 à Béthelainville.
Da leghja à dinò :
http://ldhcorsica.blogspot.fr
http://aullene.blogspot.fr
E pò pruvà...
Sta sera :"Probatio pennae*" anch'eiu !
*da : http://m.rue89.com
Claire Richard, On gribouillait déjà dans les livres du Moyen-Age.
Claire Richard, On gribouillait déjà dans les livres du Moyen-Age.
07/10/14
Barrolaxia
"Barrolaxia !" Gridò u vagamestru. "T'as une lettre de ton patelin !"
In quidda bocca i paroddi mi parivani varmi acciarbi. "Mon patelin, chi sarà mon patelin ?"
Infini, lacchemi cora, era una lettara di mamma.
Un mi n'inviniva guasgi più chi Barrolaxia cum'eddu dici era u me "nomi di guerra*".
Appuntu !!!
*In corsu, u "nomi di guerra" saria u "pseudonimu".
In quidda bocca i paroddi mi parivani varmi acciarbi. "Mon patelin, chi sarà mon patelin ?"
Infini, lacchemi cora, era una lettara di mamma.
Un mi n'inviniva guasgi più chi Barrolaxia cum'eddu dici era u me "nomi di guerra*".
Appuntu !!!
*In corsu, u "nomi di guerra" saria u "pseudonimu".
06/10/14
U sicretu di i Musi
Par GMW
Da ziteddu sappiva ch'eddu ci vuliva à chjamà a sò Musa ch'edda ci dessi u filu par cantà, par impruvisà. Ma u librettu ch'aghju avutu in manu ci dava u sò sicretu. Era statu Talmasca à daddumi. L'aviva trovu ind'a sacristitia (durmivami in una ghjesgia).
M'ha dettu: "Tè, ti ghjuvarà ad imparà à leghja ! Doppu u mi rendarè, cusì, u rimittaraghju in piazza."
Nantu à u libru c'era scrittu Théogonie d'Hésiode. Dicini cusì : "L'invocation aux Muses est présente dans la littérature archaïque..." (Vena à dì chi l'affara è vecchja e stravecchja).
Doppu cummencia e l'aghju missu in corsu ch'eddu mi veni megliu :
"O pastori chi battiti in campagna, ghjenta scrianzata di sta tarra e un setti cà otri ! Sappemi noi Musi, cuntà foli chi s'assumigliani à u veru; ma pò, quandi nò vulemi, sapemi ancu, cantà u veru."
Cusì hani dettu e figliole di Giovi-Zeus u maiori, avvezi à u parlà e mi messini in manu una mazzeta maravigliosa, un ramu tagliatu d'aloriu fiuritu. Mi spiretimi un cantu divinu, da dì, ciò chi sarà e ciò chi è, ciò chi fù. Mi dessini l'ordini di cantà a razza di i beati, Numi immurtali; e ch'eddi fussini, eddi, i Musi, sempri à l'apertura e à a fini di i nostri canti."*
Ed è veru ch'ind'a noi cantemi cusì, par via di i Musi.
*Teogonia 22-34
Da ziteddu sappiva ch'eddu ci vuliva à chjamà a sò Musa ch'edda ci dessi u filu par cantà, par impruvisà. Ma u librettu ch'aghju avutu in manu ci dava u sò sicretu. Era statu Talmasca à daddumi. L'aviva trovu ind'a sacristitia (durmivami in una ghjesgia).
M'ha dettu: "Tè, ti ghjuvarà ad imparà à leghja ! Doppu u mi rendarè, cusì, u rimittaraghju in piazza."
Nantu à u libru c'era scrittu Théogonie d'Hésiode. Dicini cusì : "L'invocation aux Muses est présente dans la littérature archaïque..." (Vena à dì chi l'affara è vecchja e stravecchja).
Doppu cummencia e l'aghju missu in corsu ch'eddu mi veni megliu :
"O pastori chi battiti in campagna, ghjenta scrianzata di sta tarra e un setti cà otri ! Sappemi noi Musi, cuntà foli chi s'assumigliani à u veru; ma pò, quandi nò vulemi, sapemi ancu, cantà u veru."
Cusì hani dettu e figliole di Giovi-Zeus u maiori, avvezi à u parlà e mi messini in manu una mazzeta maravigliosa, un ramu tagliatu d'aloriu fiuritu. Mi spiretimi un cantu divinu, da dì, ciò chi sarà e ciò chi è, ciò chi fù. Mi dessini l'ordini di cantà a razza di i beati, Numi immurtali; e ch'eddi fussini, eddi, i Musi, sempri à l'apertura e à a fini di i nostri canti."*
Ed è veru ch'ind'a noi cantemi cusì, par via di i Musi.
*Teogonia 22-34
Conti (4)
Erami a l'arriera e ci ripusavami.
Sapeti, quandu omu un ha nudda à fà, si pensa.
Mi dumandu : Comu sarà a Corsica ind'i l'anni 2000 ? E quali è chi a sà, nimu un la pò sapè !?
Parò, se noi altri vultessimi da cuì, a vegu, eiu, a Corsica.
O piuttostu, ciò che vegu eiu, è u paesi : "Setti masci e femina una"*, cum'eddu si dici, cù Mariastedda. Admittimi cusì, par tre generazioni, sò 64 figliulini (56 masci) e più di 500 puffiglioli (448 masci)!
À noi dui, eiu e Mariastedda, impiimi u paesi, impiimi !!! Umbeh.
"Je vois (pour 2034) une île beaucoup plus peuplée, plus autonome, plus ouverte (...) L'île pourrait faire vivre 400 000 ou 500 000 habitants."
Henri Malosse, Président du Comité Économique et Social Européen, in Corse-Matin 06/09/2014.
*Auguri chi si faccivani à i sposi u ghjornu di u matrimoniu.
05/10/14
Riposu
Arisera semi stati mandati in darettu à piglià un poccu di riposu. St'ultimi dui mesi l'emi passati à u fronti. Erami dirinati morti. Avaraghju durmitu dui ghjorni filati !
A mani di u sicondu ghjornu ci hani pagatu u caffè, cù pani e cumpani. N'aghju appruffitatu par scriva in paesi, à mamma e à Mariastedda in Marseglia.
Da u bloggu Masmoulin, à ringraziaddu.
http://masmoulin.blog.lemonde.fr/2011/08/29/mathurin-meheut-artiste-francais-elements-biographiques-et-quelques-oeuvres/
A mani di u sicondu ghjornu ci hani pagatu u caffè, cù pani e cumpani. N'aghju appruffitatu par scriva in paesi, à mamma e à Mariastedda in Marseglia.
Mathurin Méheut
http://masmoulin.blog.lemonde.fr/2011/08/29/mathurin-meheut-artiste-francais-elements-biographiques-et-quelques-oeuvres/
04/10/14
Cumplincisu
U pueta n'ha dettu dui, frà middi : "Ciò chi incisu nun è, nudda è. Ciò chi incisu è, mortu è". Di u listessu : "Ciò chi è simplici è falzu e ciò chi nun è simplici un ghjova."*
Un vi digu nudda di ciò chi è cumplicatu e incisu.
*Paul Valery
Un vi digu nudda di ciò chi è cumplicatu e incisu.
*Paul Valery
03/10/14
Italò
"C'era a guerra, e tutti n'erami presi, e oramai sapivu ch'aviva da decida di i nostri viti. Di a me vita; ma un sapivu comu."*
Eiu, a sogu, và.
*Italo Calvino, L'entrata in guerra, Einaudi, 1954.
Eiu, a sogu, và.
*Italo Calvino, L'entrata in guerra, Einaudi, 1954.
02/10/14
01/10/14
Miserere
C'erami arricolti, unu fila à l'altru, appena nanzu chi u preti fessi a livata.
A cantà u Miserere, c'erami tutti : Antoni u Bastiacciu, Mamilianu, Petru u Cuttulesu e d'altri, tutti.
"Miserere mei Deus, secundum
Magnam misericordiam tuam.
Et secundum multitudinem
Miserationum tuarum,
Dele iniquitatem meam...."
I bocci calani, ripartini, i lagni s'allungani : Miiiiiseeeeeereeeeree...
U Cantu empiva sti locchi.
Eru tardaviddatu, u frettu ? U cori, dinò.
Più tardi vensi l'ambulanza e si purtò à Ricci, u tintu. Si lacca una mamma, un babbu, a moglia e cinqui ziteddi chjucchi, chjucchi.
A cantà u Miserere, c'erami tutti : Antoni u Bastiacciu, Mamilianu, Petru u Cuttulesu e d'altri, tutti.
"Miserere mei Deus, secundum
Magnam misericordiam tuam.
Et secundum multitudinem
Miserationum tuarum,
Dele iniquitatem meam...."
I bocci calani, ripartini, i lagni s'allungani : Miiiiiseeeeeereeeeree...
U Cantu empiva sti locchi.
Eru tardaviddatu, u frettu ? U cori, dinò.
Più tardi vensi l'ambulanza e si purtò à Ricci, u tintu. Si lacca una mamma, un babbu, a moglia e cinqui ziteddi chjucchi, chjucchi.
LC Canniccioni
Meziornu passatu
Ricci morsi à meziornu passatu, appenna.
L'aghju tinutu in bracci da a prima minuta ad avà.
Un v'aghju dettu nudda, ma ciò ch'aghju vissutu oghji m'ha tribulatu, scuzzulatu.
U tiru, tiru di quiddi fucili armati pà a guerra, div'essa partutu da culan'ghjò sott'à quiddu pinu malatu e tortu, da darretu à i ligni alimani.
A badda pichjò à Ricci in bocca, sfilendu a gola da darretu à u capu.
Eru accantu à eddu e mi falledi in bracci, in silenziu.
Pianu, pianu aghju vistu à Ricci chi si biuttava di u sò sangui chi si spraghjiva nantu à u me cappotu. A lana secca u si biiva, ingorda. Ingorda da chi ?
A sò agunia avarà duratu cinqui ori, o ancu di più. Vidivu a vita pianu pianu abbandunà u sò corpu, oramai divintatu bonu da nudda.
A vita un pariva tanta prissata d'andassine. Parò, poccu à poccu, i sò occhi imbiancavani, i sò labbri, listessa, u polsu calava, si spigniva u fiattu.
L'aghju tinutu cusì in bracciu tutt'a matinata e u vidivu parta. Par via di sta badda Ricci un pudiva dì nudda. E m'aghju dettu eiu chi, s'eddu ci pudiva parlà m'avaria dumandatu di faddu parta più à a lestra.
U tinivu in bracci com'à una mamma pò tena u sò figliuleddu.
E tandu mi missi à cantà una ninni nanna quidda di u Ponti, sappeti : "Sott'à lu ponti, ci luci la luna..."
Ricci s'addurmintedi par sempri. Mi parsi cuntentu, andeti e voi à sapè.
D'un colpu m'è ghjuntu u varmazzu in capu, un l'aghju ancora cacciatu à st'ora.
Vulivu, eiu, che nò scapessimi insemi da cuì !
"O Rì : e parchi che tu mi lacchi ?"
"Ed avà, aghju da fughja ancu quali, o Rì, hai sceltu tu, stu mumentu ?"
L'aghju tinutu in bracci da a prima minuta ad avà.
Un v'aghju dettu nudda, ma ciò ch'aghju vissutu oghji m'ha tribulatu, scuzzulatu.
U tiru, tiru di quiddi fucili armati pà a guerra, div'essa partutu da culan'ghjò sott'à quiddu pinu malatu e tortu, da darretu à i ligni alimani.
A badda pichjò à Ricci in bocca, sfilendu a gola da darretu à u capu.
Eru accantu à eddu e mi falledi in bracci, in silenziu.
Pianu, pianu aghju vistu à Ricci chi si biuttava di u sò sangui chi si spraghjiva nantu à u me cappotu. A lana secca u si biiva, ingorda. Ingorda da chi ?
A sò agunia avarà duratu cinqui ori, o ancu di più. Vidivu a vita pianu pianu abbandunà u sò corpu, oramai divintatu bonu da nudda.
A vita un pariva tanta prissata d'andassine. Parò, poccu à poccu, i sò occhi imbiancavani, i sò labbri, listessa, u polsu calava, si spigniva u fiattu.
L'aghju tinutu cusì in bracciu tutt'a matinata e u vidivu parta. Par via di sta badda Ricci un pudiva dì nudda. E m'aghju dettu eiu chi, s'eddu ci pudiva parlà m'avaria dumandatu di faddu parta più à a lestra.
U tinivu in bracci com'à una mamma pò tena u sò figliuleddu.
E tandu mi missi à cantà una ninni nanna quidda di u Ponti, sappeti : "Sott'à lu ponti, ci luci la luna..."
Ricci s'addurmintedi par sempri. Mi parsi cuntentu, andeti e voi à sapè.
D'un colpu m'è ghjuntu u varmazzu in capu, un l'aghju ancora cacciatu à st'ora.
Vulivu, eiu, che nò scapessimi insemi da cuì !
"O Rì : e parchi che tu mi lacchi ?"
"Ed avà, aghju da fughja ancu quali, o Rì, hai sceltu tu, stu mumentu ?"
28/09/14
U 5 esimu d'infanteria culuniali
28 7bre
Forte fusillade pendant la nuit. A 6 heures les allemands, débouchant par le ravin de Varneville, débordent nos tranchées qu'ils prennent à revers. Apremont est évacué et le 3e B.on se replie sur les bois sous une violente canonnade à 8h - À 11h le combat cesse.
Lt Berni blessé,
Capitaine Golay tué
S/lt Thevenet blessé
14 tués, 171 blessés, 50 disparus* e Saveriu... li purtavu un annu.
*Da, Journaux des marches et des opérations... Op. cit.
Gomera
à P.A.C
Aiò, ghjucchemi st'ultima volta à crichju e andemuccini.
Annu, di sti tempi, turravami i bandi e pigliavami à capu inghjò. Lascivami a muntagna, i nostri caseddi, a Piana à u Signori par falà ind'i bassuri.
D'ind'u tavoni induv'e sogu oghji, in sti catravoni Lorreni, mi vensi in menti l'ansciu di i me sgiotti.
I ziffuli di i nostri, stracciavani l'aria, contadinaru e dittu grossu cù i punti ligati insemi, ficcati à mezu à i labbri e appughjati nantu a lingua piigata lintavani i sò "Ziiiiiii" chi impiivani l'aria di sti locchi. Ci cunniscivami à i fischii* : quiddu di Petrupaulu era u più longu, quiddu di u babbu era corti e seccu, s'eddu si pò dì. Quiddu di Pauluantoni, viniva da a Bocca à u Frattu, era largu e trizinimosu.
I sgiotti astuti sentivani crescia l'arba più à l'inghjò ed erani pronti par u vaghjimi in paesi.
*Cù sti ziffuli, ci parlavami ancu (fattu veru). Ancu Pauluantoni era un chjam'e risponda à colpi di (scusattemi) : Eiu : "O Pà, u tò culu ni piglia pesci ?". Tandu eddu : "U meiu, nò. E u toiu sì ?".
Erami ghjovani, spinserati.
Aiò, ghjucchemi st'ultima volta à crichju e andemuccini.
Annu, di sti tempi, turravami i bandi e pigliavami à capu inghjò. Lascivami a muntagna, i nostri caseddi, a Piana à u Signori par falà ind'i bassuri.
D'ind'u tavoni induv'e sogu oghji, in sti catravoni Lorreni, mi vensi in menti l'ansciu di i me sgiotti.
I ziffuli di i nostri, stracciavani l'aria, contadinaru e dittu grossu cù i punti ligati insemi, ficcati à mezu à i labbri e appughjati nantu a lingua piigata lintavani i sò "Ziiiiiii" chi impiivani l'aria di sti locchi. Ci cunniscivami à i fischii* : quiddu di Petrupaulu era u più longu, quiddu di u babbu era corti e seccu, s'eddu si pò dì. Quiddu di Pauluantoni, viniva da a Bocca à u Frattu, era largu e trizinimosu.
I sgiotti astuti sentivani crescia l'arba più à l'inghjò ed erani pronti par u vaghjimi in paesi.
*Cù sti ziffuli, ci parlavami ancu (fattu veru). Ancu Pauluantoni era un chjam'e risponda à colpi di (scusattemi) : Eiu : "O Pà, u tò culu ni piglia pesci ?". Tandu eddu : "U meiu, nò. E u toiu sì ?".
Erami ghjovani, spinserati.
Lumi e sali
Sta mani che vi digu, battivani i canunnati alimani, rughjivani, m'assurdavani.
O lu trustu !
Pilutoni, in furia, i ci faciva fallà.
Davanti à mè c'era un pugnu d'Avignunesi, bravi tippi, paisannoni, pronti à suvità l'ordini maladetti di l'assalti.
L'obus chi li fù sirvutu, faledi ghjustu à mezu à eddi.
Ba ba bù !
Lumi e sali di a tarra...
Lumi e sali di a tarra : d'eddi un arristava più nudda. E di noi cà stracci.
U lumi era a saieta di u foccu inumanu di u canoni, u sali era fattu di u nostru, u sangui.
O lu trustu !
Pilutoni, in furia, i ci faciva fallà.
Davanti à mè c'era un pugnu d'Avignunesi, bravi tippi, paisannoni, pronti à suvità l'ordini maladetti di l'assalti.
L'obus chi li fù sirvutu, faledi ghjustu à mezu à eddi.
Ba ba bù !
Lumi e sali di a tarra...
Lumi e sali di a tarra : d'eddi un arristava più nudda. E di noi cà stracci.
U lumi era a saieta di u foccu inumanu di u canoni, u sali era fattu di u nostru, u sangui.
27/09/14
U tuttu
Oghji m'ha scrittu Mariastedda.
Un vi pari nudda una carta pustali, par me è tuttu.
Una carta è un segnu, u segnu di vita.
Un segnu di vita in stu mondu didicatu à a morti. Un pizzateddu di soli, di paci, di silenziu, di riposu, à mezu à sta tuntia, stu rumori, sti fumi neri, acri, sti puzzi di pulvara e di cianga.
A carta di Mariastedda era stata par me, u Tuttu in cunfronta à u Nienti.
Un vi pari nudda una carta pustali, par me è tuttu.
Una carta è un segnu, u segnu di vita.
Un segnu di vita in stu mondu didicatu à a morti. Un pizzateddu di soli, di paci, di silenziu, di riposu, à mezu à sta tuntia, stu rumori, sti fumi neri, acri, sti puzzi di pulvara e di cianga.
A carta di Mariastedda era stata par me, u Tuttu in cunfronta à u Nienti.
26/09/14
U fronti
27 di sittembri, 1914
"Sur tout (le) front, un service incessant de patrouilles doit fonctionner pour reconnaitre la force et les emplacements de l'ennemi."
E noi, à mezu...
Journaux des marches et operations, 141RI, op cit.
"Sur tout (le) front, un service incessant de patrouilles doit fonctionner pour reconnaitre la force et les emplacements de l'ennemi."
E noi, à mezu...
Journaux des marches et operations, 141RI, op cit.
L'ombra di Cainu
"(...) E' un trovu cà à dì : a guerra è una pazzia.
Mentri Dio porta a sò criazioni, e noi omi semi chjamati à cuntribuiscia à a sò opara, a guerra distrughji. Distrughji ancu ciò che Dio ha fattu di più beddu: l’essere umanu. A guerra straccia tuttu, a leia tra i frateddi, dinò. La guerra è scema, u sò pianu di sviluppu è a distruzioni: si voli sviluppà par via di a distruzioni!
A cupidità, l’intoleranza, l’ambizioni à u poteru… sò motivi chi portani a decisioni bellica, e sti motivi suventi portani pà essa giustificati un’ideologia; ma prima c’è la passioni, c’è l’impulsu stortu. L’ideologia è una giustificazioni, e quandu nun c’è un’ideologia, c’è la risposta di Cainu: “E chi m'importa, à me?”. «Saraghu eiu u custodiu di me frateddu?» (Gen 4,9). A guerra un fighjula micca in faccia à nimu: vecchji, ziteddi, mammi, babi… “E chi m'importa, à me?”.
(...)
“E chi m'importa, à me?”
St'attitudina è l’oppostu essatu di ciò che ci chedi Gesù ind'u Vangelu. Avemi intesu: Eddu è ind'u più picculu di i frateddi: Eddu, u Rè, il Giudici di u Mondu, Eddu è u famitu, l’assitatu, u frusteru, u malatu, l'incarceratu… Che quiddu chi si prendi cura di u frateddu, entri ind'a gioia di u Signori; chi invecia, un la fà, chi cù i sò omissioni, dici: “E chi m'importa, à me?”, stighi fora.
(...)
Sempri oghji i vittimi ci n'è massi… Comu sara possibuli questu? È possibuli chi ancu oghji, piatti da darretu ci sò interessi, piani geopolitici, avidità di danaru e di poteru, c’è l’industria di l'armi, chi pari tantu impurtanta!
E sti pianificatori di u tarrori, sti organizzatori di u scontru, come puru l'imprenditori di l'armi, hani scrittu in cori: “E chi m'importa, à me?”.
Appuntu toccu à i savii à ricunnoscia l'arrori, di senta i dulori, di pentasi e di chede pardonu e piegna.
Cù stù “E chi m'importa, à me?” che hani in cori l'affaristi di a guerra, forse vinciani tantu, ma u sò cori corrottu ha persu la capacità di piegna. Cainu nun ha piantu. Nun ha potutu piegna. L’ombra di Cainu ci ricopri oghji, cui, in stu cimiteru*. Si vedi cui. Si vedi ind'a storia chi va da u 1914 insinu à i nostri ghjorni d'oghji. E si vedi ancu ind'i nostri ghjorni.
Cu un cori di figliolu, di frateddu, di padri, chedu à tutti voi e per tutti noi a cunverzioni di u cori: passà da “E chi m' importa, à me?”, à u piantu. Par tutti i caduti di l' “inutile strage”, par tutti i vittimi di a pazzia di a guerra, in ogni tempu. U piantu. Frateddi, l’umanità t'ha bisognu di piegna, e questa è l’ora di u piantu."
Stratti di l'Omelia in talianu di u Santu Padri Francescu
*Sacrario Militare di Redipuglia
Sabatu, 13 di settembri 2014
Da : http://m.vatican.va/content/francescomobile/fr/homilies/2014/documents/papa-francesco_20140913_omelia-sacrario-militare-redipuglia.html
Mentri Dio porta a sò criazioni, e noi omi semi chjamati à cuntribuiscia à a sò opara, a guerra distrughji. Distrughji ancu ciò che Dio ha fattu di più beddu: l’essere umanu. A guerra straccia tuttu, a leia tra i frateddi, dinò. La guerra è scema, u sò pianu di sviluppu è a distruzioni: si voli sviluppà par via di a distruzioni!
A cupidità, l’intoleranza, l’ambizioni à u poteru… sò motivi chi portani a decisioni bellica, e sti motivi suventi portani pà essa giustificati un’ideologia; ma prima c’è la passioni, c’è l’impulsu stortu. L’ideologia è una giustificazioni, e quandu nun c’è un’ideologia, c’è la risposta di Cainu: “E chi m'importa, à me?”. «Saraghu eiu u custodiu di me frateddu?» (Gen 4,9). A guerra un fighjula micca in faccia à nimu: vecchji, ziteddi, mammi, babi… “E chi m'importa, à me?”.
(...)
“E chi m'importa, à me?”
St'attitudina è l’oppostu essatu di ciò che ci chedi Gesù ind'u Vangelu. Avemi intesu: Eddu è ind'u più picculu di i frateddi: Eddu, u Rè, il Giudici di u Mondu, Eddu è u famitu, l’assitatu, u frusteru, u malatu, l'incarceratu… Che quiddu chi si prendi cura di u frateddu, entri ind'a gioia di u Signori; chi invecia, un la fà, chi cù i sò omissioni, dici: “E chi m'importa, à me?”, stighi fora.
(...)
Sempri oghji i vittimi ci n'è massi… Comu sara possibuli questu? È possibuli chi ancu oghji, piatti da darretu ci sò interessi, piani geopolitici, avidità di danaru e di poteru, c’è l’industria di l'armi, chi pari tantu impurtanta!
E sti pianificatori di u tarrori, sti organizzatori di u scontru, come puru l'imprenditori di l'armi, hani scrittu in cori: “E chi m'importa, à me?”.
Appuntu toccu à i savii à ricunnoscia l'arrori, di senta i dulori, di pentasi e di chede pardonu e piegna.
Cù stù “E chi m'importa, à me?” che hani in cori l'affaristi di a guerra, forse vinciani tantu, ma u sò cori corrottu ha persu la capacità di piegna. Cainu nun ha piantu. Nun ha potutu piegna. L’ombra di Cainu ci ricopri oghji, cui, in stu cimiteru*. Si vedi cui. Si vedi ind'a storia chi va da u 1914 insinu à i nostri ghjorni d'oghji. E si vedi ancu ind'i nostri ghjorni.
Cu un cori di figliolu, di frateddu, di padri, chedu à tutti voi e per tutti noi a cunverzioni di u cori: passà da “E chi m' importa, à me?”, à u piantu. Par tutti i caduti di l' “inutile strage”, par tutti i vittimi di a pazzia di a guerra, in ogni tempu. U piantu. Frateddi, l’umanità t'ha bisognu di piegna, e questa è l’ora di u piantu."
Stratti di l'Omelia in talianu di u Santu Padri Francescu
*Sacrario Militare di Redipuglia
Sabatu, 13 di settembri 2014
Da : http://m.vatican.va/content/francescomobile/fr/homilies/2014/documents/papa-francesco_20140913_omelia-sacrario-militare-redipuglia.html
25/09/14
Avocourt, Avocourt...
Avocourt, Avocourt, Avocourt... n'aghju una tecchja.
Tandu, aghju dettu oghji à Ricci : "O Rì, fughja o scappà, un è l'unica libertà di u prighjuneru ?"
Ma fighjulatu in catarochju : "Ni parlemi sta sera ? O Sarrà !"
Tandu, aghju dettu oghji à Ricci : "O Rì, fughja o scappà, un è l'unica libertà di u prighjuneru ?"
Ma fighjulatu in catarochju : "Ni parlemi sta sera ? O Sarrà !"
24/09/14
Disperu
Chi miseria !
L'omi, i zitteddi, i vicchjateddi cascavani com'à moschi.
Quandu edda finisciarà sta guerra maladetta ?
S'edda cuntinueghja cusì, emi à veda i tutti nostri mammi, i tutti nostri sureddi ammantati di dolu ?
Tandu diciarani, un ghjornu, chi u neru era l'unicu culori di sò vistuti.
Sarà uni sbagliu maiò, una meza verità, parò...
L'omi, i zitteddi, i vicchjateddi cascavani com'à moschi.
Quandu edda finisciarà sta guerra maladetta ?
S'edda cuntinueghja cusì, emi à veda i tutti nostri mammi, i tutti nostri sureddi ammantati di dolu ?
Tandu diciarani, un ghjornu, chi u neru era l'unicu culori di sò vistuti.
Sarà uni sbagliu maiò, una meza verità, parò...
Donni di l'Isula. Ed. Santini
v. 1900
Dizziunarii
"En cas d'attaques le 141ème doit résister, sur la ligne Avocourt, crête d'Avocourt à Esnes, et, le cas échéant, se replier à la lisière nord du bois de Hesse (...) mission, tenir le village et ses abords*".
A v'aghju dettu ma u francesu, avà u capiscu bè ch'un è tantu difficiuli : en cas, vali à dì "se mai". L'attaques sò l'attachi, résister è resistà, ligne è ligna, crête è sarra, le-cas-échéant : umbè ? S'edda casca cusi (?) Se replier, ritirassi, a lisière saria "l'orlu" (?)
Nord, nord, nordu, nò. Vegu bè ciò ch'eddu è ma a parodda in corsu, mi manca.
U bois, saria u buschettu s'eddu è chjuccu, u valdu, a furesta... E pò c'è dinò u bois a legna e u bois u legnu, videti... Mission : u da fà, a missioni. Tenir è tena, s'assumigliani. Le village... le village è u paesi, andeti à sapè parchigni ? Et ses abords : saria, i sò vicinanzi, u circondu, quista a sogu. Quandu a parodda manca ci si capisci guasgi listessu, à u senzu.
Ma micca sempri, l'altru ghjornu c'era Ricci chi gridava :"Allez à manque, allez à manque" parò a truppa ha pigliatu à dritta. Chi vuleti un sapivani micca chi "manca" era u cuntrariu di "dritta" !
Ah, o !
Corsu, marsegliesu e francesu...
Un capiscu micca tuttu à fattu tuttu, ma...
Ci saria da fà unu o parecchji dizziunarii (!)
Avessimi u tempu e l'asgiu, tandu, sì u fariami.
*Journal des marches, 141ème RI, 23/24 di sittembri, 1914, op. cit.
A v'aghju dettu ma u francesu, avà u capiscu bè ch'un è tantu difficiuli : en cas, vali à dì "se mai". L'attaques sò l'attachi, résister è resistà, ligne è ligna, crête è sarra, le-cas-échéant : umbè ? S'edda casca cusi (?) Se replier, ritirassi, a lisière saria "l'orlu" (?)
Nord, nord, nordu, nò. Vegu bè ciò ch'eddu è ma a parodda in corsu, mi manca.
U bois, saria u buschettu s'eddu è chjuccu, u valdu, a furesta... E pò c'è dinò u bois a legna e u bois u legnu, videti... Mission : u da fà, a missioni. Tenir è tena, s'assumigliani. Le village... le village è u paesi, andeti à sapè parchigni ? Et ses abords : saria, i sò vicinanzi, u circondu, quista a sogu. Quandu a parodda manca ci si capisci guasgi listessu, à u senzu.
Ma micca sempri, l'altru ghjornu c'era Ricci chi gridava :"Allez à manque, allez à manque" parò a truppa ha pigliatu à dritta. Chi vuleti un sapivani micca chi "manca" era u cuntrariu di "dritta" !
Ah, o !
Corsu, marsegliesu e francesu...
Un capiscu micca tuttu à fattu tuttu, ma...
Ci saria da fà unu o parecchji dizziunarii (!)
Avessimi u tempu e l'asgiu, tandu, sì u fariami.
*Journal des marches, 141ème RI, 23/24 di sittembri, 1914, op. cit.
23/09/14
Olive Gabelin
à JV
Olive era un omu bravu, "altu di bocci ma bassu di mani" cum'eddu si dici ind'a noi. T'aviva una manera particulari di chjamà i bosci : i chjamava i caghe-meli, e d'altri paruddacci, e pò si ni ridiva...
Olive s'assumigliava à l'amicu Francescu di i Rossi, sapeti, Francescu u mulinaghju cù u sò tupezzu particulari, lugarutu; a stessa altezza, listessi maneri.
Parlava marsegliesu cù i sò amichi, ci capiscivami parpennaredda, abbastanza.
Spartivami u nostru poccu, i nostri spaventi, i nostri ghjurnati maladetti. Spartivami i nostri sogni di fughjifughji.
Olive era un omu bravu, "altu di bocci ma bassu di mani" cum'eddu si dici ind'a noi. T'aviva una manera particulari di chjamà i bosci : i chjamava i caghe-meli, e d'altri paruddacci, e pò si ni ridiva...
Olive s'assumigliava à l'amicu Francescu di i Rossi, sapeti, Francescu u mulinaghju cù u sò tupezzu particulari, lugarutu; a stessa altezza, listessi maneri.
Parlava marsegliesu cù i sò amichi, ci capiscivami parpennaredda, abbastanza.
Spartivami u nostru poccu, i nostri spaventi, i nostri ghjurnati maladetti. Spartivami i nostri sogni di fughjifughji.
Citazioni 39
"Campu inda a pena meia, ciò chi mi rendi felici."
Roland Barthes, Journal de deuil, p 185, Paris 31 juillet 1978. Seuil/Imec, 2009
Roland Barthes, Journal de deuil, p 185, Paris 31 juillet 1978. Seuil/Imec, 2009
22/09/14
U suldatu d'infantaria
"U ritratu nant'a muraglia,
È una vera calamità.
Stringhje u cori,
Cum'a tanaglia
Di quella :"Ch'un si pò scurdà."
Cusi dici a vecchja Maria,
Quand'ella si mette a pinsà,
A u suldatu d'infanteria,
Inquadratu tant'anni fà."
I Frateddi Vincenti (v. 1970)
È una vera calamità.
Stringhje u cori,
Cum'a tanaglia
Di quella :"Ch'un si pò scurdà."
Cusi dici a vecchja Maria,
Quand'ella si mette a pinsà,
A u suldatu d'infanteria,
Inquadratu tant'anni fà."
I Frateddi Vincenti (v. 1970)
Da, Carnet de guerre d'André Mare
Mémorial de Caen
21/09/14
A farwell à l'armi*
"Tandu, à sta fine di l'istatina, stavami in una casa, chi, da u fiumi e di a piaghja ind'à, fighjulava a muntagna.
Ind'u lettu di u fiumi c'erani petri e cotuli, secchi e bianchi da u soli e l'acqua linda e chjara curriva lestra ind'u currenti. I truppi passavani davanti a nostra casa e s'aluntanavani nantu à u stradoni cu una pulvariccia chi cupriva i casci di l'arburi. I tronchi di l'arburi erani anch'eddi impulveriti. L'arburi ingiadditti scaciavani in freccia cust'annu, casci staccati da un vintuleddu. I suldati passavani lacchendusi a strada nuda, imbianchita da sti casci.
A piaghja era ricca à biada. L'arburetti fruttiferi erani beddi numarosi, à l'orizonti, i muntagni erani annuttati, diserti, rasi.
Si battivani ind'i muntagni, e a sera si vidiva i tiri di l'artiglieria; ind'u bughju tenebru parivani accenditi di calori. Parò i notti erani freschi e un sintinvami tantu chi un trambustu vinissi.
Certi volti, indi u bughju neru, sintivami i regimenti passà e i cannoni mossi da trattori à motori. C'era massi trafficu di notti, cu parrechji muli, cù imbasti carchi, d'un cantu e da l'altru, à casci di munizioni. I camioni grisgi purtavani omi e altri camiò, cù i sò tendi, muvivani pianu, pianu in quiddu scumbugliu maiò. A mani, i canoni passavani tratti da trattori à mutori, fusti fasciati da branconi. C'era dinò pampani di a vigna e altri casci à copra sti trattori."
*Da : A farewell to arms, chapter 1, da E. Hemingway, edizioni Charles Scribner's son, New York, 1929
Ind'u lettu di u fiumi c'erani petri e cotuli, secchi e bianchi da u soli e l'acqua linda e chjara curriva lestra ind'u currenti. I truppi passavani davanti a nostra casa e s'aluntanavani nantu à u stradoni cu una pulvariccia chi cupriva i casci di l'arburi. I tronchi di l'arburi erani anch'eddi impulveriti. L'arburi ingiadditti scaciavani in freccia cust'annu, casci staccati da un vintuleddu. I suldati passavani lacchendusi a strada nuda, imbianchita da sti casci.
A piaghja era ricca à biada. L'arburetti fruttiferi erani beddi numarosi, à l'orizonti, i muntagni erani annuttati, diserti, rasi.
Si battivani ind'i muntagni, e a sera si vidiva i tiri di l'artiglieria; ind'u bughju tenebru parivani accenditi di calori. Parò i notti erani freschi e un sintinvami tantu chi un trambustu vinissi.
Certi volti, indi u bughju neru, sintivami i regimenti passà e i cannoni mossi da trattori à motori. C'era massi trafficu di notti, cu parrechji muli, cù imbasti carchi, d'un cantu e da l'altru, à casci di munizioni. I camioni grisgi purtavani omi e altri camiò, cù i sò tendi, muvivani pianu, pianu in quiddu scumbugliu maiò. A mani, i canoni passavani tratti da trattori à mutori, fusti fasciati da branconi. C'era dinò pampani di a vigna e altri casci à copra sti trattori."
*Da : A farewell to arms, chapter 1, da E. Hemingway, edizioni Charles Scribner's son, New York, 1929
A stafetta
È ghjuntu oghji una stafetta da Parighji. Dicini chi sò ghjunti truppi inglesi e maruccani ad aiutacci nantu à u fronti nordu tra Abbeville e Compiègne.
Pinseti emi da tena sei centu chilometri di fronti.
A sogu chi ha m'ha dettu eddu, chi u ghjornu quand'eddu è ghjuntu m'ha dumandatu à me e cusi l'aghju fattu veda induva eddu stava u statu maggiori.
Pinseti emi da tena sei centu chilometri di fronti.
A sogu chi ha m'ha dettu eddu, chi u ghjornu quand'eddu è ghjuntu m'ha dumandatu à me e cusi l'aghju fattu veda induva eddu stava u statu maggiori.
20/09/14
Bertheleville
Bertheleville, stu 20 di sittembri di 1914,
Pattruglii, ricuniscienzi, da abbisistà u numicu e fà ch'eddu stighi ind'i sò fossi (chi i nostri chjamani : transcè).
"Caccietili a libara disposizioni di i sò forzi !" ha dettu Talmasca (?)
A sera emi cantunatu soppra piazza.
Pattruglii, ricuniscienzi, da abbisistà u numicu e fà ch'eddu stighi ind'i sò fossi (chi i nostri chjamani : transcè).
"Caccietili a libara disposizioni di i sò forzi !" ha dettu Talmasca (?)
A sera emi cantunatu soppra piazza.
Conti (3)
20 di sittembri 1914,
Un mesi appena doppu à l'iniziu di sta guerra, erani ghjà cascati :
5 omi d'un paisolu di 700 animi :
Paulughjaseppu
Ghjuvan'martinu
Mariu
Domincantoni
Ghjaseppu.
Rappurtatu à a Corsica intera, sariani dighjà :
Più di 2 142 omi tombi o spariti in sta guerra.
Firiti ind'a sò carri : 8 200 o guasgi, pà a Corsica.
Una vintena in paesi.
Ch'avivami da fà ? Tirà davanti e ch'eddi riposani in paci.
Un mesi appena doppu à l'iniziu di sta guerra, erani ghjà cascati :
5 omi d'un paisolu di 700 animi :
Paulughjaseppu
Ghjuvan'martinu
Mariu
Domincantoni
Ghjaseppu.
Rappurtatu à a Corsica intera, sariani dighjà :
Più di 2 142 omi tombi o spariti in sta guerra.
Firiti ind'a sò carri : 8 200 o guasgi, pà a Corsica.
Una vintena in paesi.
Ch'avivami da fà ? Tirà davanti e ch'eddi riposani in paci.
U Borgu 1738
Zi Michè m'aviva contu un ghjornu a battaglia chi si era passata ind'u u Borgu in 1736 o 1738, ch'un mi n'invengu più ?
Quand'e digu u Borgu, è u Borgu vicinu à Bastia.
Eru ziteddu, m'aviva dettu eddu chi i Corsi avivani vinti e ch'eddi avivani tinutu capu à i suldati Francesi.
Chi c'era statu massi omi tombi d'eddi e chi avivami tandu ricutu milliai di fucili... Eru fieru, eru ziteddu capivanu.
Ziteddu mi vidivu culà, di pettu à st'armata maiora.
Oghji, un è più listessu e sta battaglia un mi pari mancu più, par mè, mutivu d'urgogliu.
Essa un omu faticatu di battasi ind'i battagli di l'altri, ci ni sarà ?
A meia a battaglia è ancu i Cervetti e i sò spii e basta.
Ancu ciò ch'eddi ci hani fattu, si pò capiscia...
L'altri battaglii, un sò mei, anche puru chi ci fussi eiu, cum'à oghji.
Quand'e digu u Borgu, è u Borgu vicinu à Bastia.
Eru ziteddu, m'aviva dettu eddu chi i Corsi avivani vinti e ch'eddi avivani tinutu capu à i suldati Francesi.
Chi c'era statu massi omi tombi d'eddi e chi avivami tandu ricutu milliai di fucili... Eru fieru, eru ziteddu capivanu.
Ziteddu mi vidivu culà, di pettu à st'armata maiora.
Oghji, un è più listessu e sta battaglia un mi pari mancu più, par mè, mutivu d'urgogliu.
Essa un omu faticatu di battasi ind'i battagli di l'altri, ci ni sarà ?
A meia a battaglia è ancu i Cervetti e i sò spii e basta.
Ancu ciò ch'eddi ci hani fattu, si pò capiscia...
L'altri battaglii, un sò mei, anche puru chi ci fussi eiu, cum'à oghji.
Ma un ci semi à ghjà
"Un mi gerba tantu a guerra, d'alcuna speciasorta. Un è micca affari di sintimi ne nudda. Quaranta dui ghjorni, sogu statu eiu, davanti à u forti di Vaux. Tantu e tantu, ch'oramai i cadaveri un m'interressani mancu. Qualità o difettu, chi no sò, è un fattu.
A guerra l'aghju in orrori e riffiutu di fadda, par l'unica raghjò chi a guerra è vana.
Isiè : vana, piccula parodda.
Un aghju tantu fantasia. Orenda un è a guerra ; è vana e basta !
Ciò chi mi tocca ind'a guerra un è tantu u spaventu ch'edda facci, ciò chi mi tocca à me, è ch'edda è vana. Mi diciareti, chi saria, appuntu, stu vanu, u spaventu. Isiè, ma par sopprapiù.
Comu fà à spiegà l'orrori di quaranta ghjorni d'attaca di puntu à Verdun, à st'omi chi sò nati doppu à a battaglia e chi si trovani avà indebuliti e ind'u fiori di l'anni ?
Femmula detta, c'è par st'omi novi, l'attichju di u spaventu par via di i forzi soi e di i sò dibulezzi.
Digu di a più parti d'eddi. Arresta sempri, di sicuru, uni pocchi, una minuranza, chi si cuntentani e à chi un vali d'imparà.
A maiò parti t'ha l'attichju di u spaventu e si creda capaci di campacci o di moracci com'à l'altri : un ha tantu turmentu à dacci a prova. Un c'è altra vera raghjò à u cuntinuu accordu di ciò chi si chjama, doppu, "martiriu" e "sacrifiziu". Un li pudeti dà prova di u spaventu.
Un aveti più tandu cà a parodda ; ma l'amichi vostri, tombi in fiancu à voi, un erani eddi, amichi cù quiddi ancu quali, avà, parleti ; u mustruosu incantu chi cambia st'affizioni vivi in putricheghju, un la poni cunnoscia ; u maceddu di i corpi, a guffezza di i bracci e di i ghjambi mozzi è partuta in fumi e s'è persa, muta, muta e piglia fondu cù vint'anni di parti cutidiani di criaturi freschi, novi, sani, beddi cum'è sò beddi i soldi novi. Una volta a guerra compia, truvareti un guerciu, uni stroppiu facciasciappata, un braccimozzu, un sciancu; unu sopr'à deci, gazatu, vint'anni doppu un n'arresta più cà unu sopr'à dui centu ; un si ni vedi più, oramai provi, un ci n'è più. L'horreur s'efface."*
Ma un ci semi à ghjà...
*Da : Jean Giono, Lettre aux paysans sur la pauvreté et la paix, Écrits pacifistes, Gallimard, 1938.
A guerra l'aghju in orrori e riffiutu di fadda, par l'unica raghjò chi a guerra è vana.
Isiè : vana, piccula parodda.
Un aghju tantu fantasia. Orenda un è a guerra ; è vana e basta !
Ciò chi mi tocca ind'a guerra un è tantu u spaventu ch'edda facci, ciò chi mi tocca à me, è ch'edda è vana. Mi diciareti, chi saria, appuntu, stu vanu, u spaventu. Isiè, ma par sopprapiù.
Comu fà à spiegà l'orrori di quaranta ghjorni d'attaca di puntu à Verdun, à st'omi chi sò nati doppu à a battaglia e chi si trovani avà indebuliti e ind'u fiori di l'anni ?
Femmula detta, c'è par st'omi novi, l'attichju di u spaventu par via di i forzi soi e di i sò dibulezzi.
Digu di a più parti d'eddi. Arresta sempri, di sicuru, uni pocchi, una minuranza, chi si cuntentani e à chi un vali d'imparà.
A maiò parti t'ha l'attichju di u spaventu e si creda capaci di campacci o di moracci com'à l'altri : un ha tantu turmentu à dacci a prova. Un c'è altra vera raghjò à u cuntinuu accordu di ciò chi si chjama, doppu, "martiriu" e "sacrifiziu". Un li pudeti dà prova di u spaventu.
Un aveti più tandu cà a parodda ; ma l'amichi vostri, tombi in fiancu à voi, un erani eddi, amichi cù quiddi ancu quali, avà, parleti ; u mustruosu incantu chi cambia st'affizioni vivi in putricheghju, un la poni cunnoscia ; u maceddu di i corpi, a guffezza di i bracci e di i ghjambi mozzi è partuta in fumi e s'è persa, muta, muta e piglia fondu cù vint'anni di parti cutidiani di criaturi freschi, novi, sani, beddi cum'è sò beddi i soldi novi. Una volta a guerra compia, truvareti un guerciu, uni stroppiu facciasciappata, un braccimozzu, un sciancu; unu sopr'à deci, gazatu, vint'anni doppu un n'arresta più cà unu sopr'à dui centu ; un si ni vedi più, oramai provi, un ci n'è più. L'horreur s'efface."*
Ma un ci semi à ghjà...
*Da : Jean Giono, Lettre aux paysans sur la pauvreté et la paix, Écrits pacifistes, Gallimard, 1938.
19/09/14
Σιγά μην κλάψω, σιγά μη φοβηθώ
Un aghju da micca da piegna,
Un aghju nudda da tema,
U mondu è divintatu tamanta prighjò
Ed eiu à circà comu à fà
À strappà sti cateni.
Culandà t'aghju un postu,
Un postu chi m'aspetta,
Culandà c'è un pinzu
Altu, altu e ci si voli à ghjugna
Eccu parchi, à u più altu, stendu dinò i mani
Par piglià, da i steddi luccichenti, qualchi pezzu di lumi
Eiu, un possu stà cuì, chi m'aghju da stuffà,
Cù tutta sta miseria e tutta sta pena umana.
In mimoria di Pavlos Fyssas, sò i soi, i paroddi.
Un aghju nudda da tema,
U mondu è divintatu tamanta prighjò
Ed eiu à circà comu à fà
À strappà sti cateni.
Culandà t'aghju un postu,
Un postu chi m'aspetta,
Culandà c'è un pinzu
Altu, altu e ci si voli à ghjugna
Eccu parchi, à u più altu, stendu dinò i mani
Par piglià, da i steddi luccichenti, qualchi pezzu di lumi
Eiu, un possu stà cuì, chi m'aghju da stuffà,
Cù tutta sta miseria e tutta sta pena umana.
In mimoria di Pavlos Fyssas, sò i soi, i paroddi.
Antecristu
Ci vuliva à tena e tena a posizioni.
Tandu Petru s'è missu à cantà :
A l’indà sott'à un monti,
Mezu à middi omi tristi
In sti tempi d'antecristu
U canoni tira d'un ponti.
Tandu Petru s'è missu à cantà :
A l’indà sott'à un monti,
Mezu à middi omi tristi
In sti tempi d'antecristu
U canoni tira d'un ponti.
18/09/14
Cumières-Le-Mort-Homme...
"Le 141esimu reste aux avants postes* dont la mission est de tenir a tout prix la ligne de résistance."**
D'Argonne i Cumarioti , ***
Si sà,
Ci sò grandi pattrioti,
Les magasins Lebegue et Bonvalet,
Nous ont servi, ce jour, et à boire et à manger.
(Beddi paesi di bord' di fiumi.)
*N di l'A, da culanda di a Marna, longu, longu u fiumi.
**Da, Journal de marche du 141 e RI, op cit.
*** da Cumariots, nomi di quiddi di u paesi di Cumières, da Wikipedia.
D'Argonne i Cumarioti , ***
Si sà,
Ci sò grandi pattrioti,
Les magasins Lebegue et Bonvalet,
Nous ont servi, ce jour, et à boire et à manger.
(Beddi paesi di bord' di fiumi.)
*N di l'A, da culanda di a Marna, longu, longu u fiumi.
**Da, Journal de marche du 141 e RI, op cit.
*** da Cumariots, nomi di quiddi di u paesi di Cumières, da Wikipedia.
Oghji 17 di sittembri 1914
"L'ennemi bombarde violemment la lisière du Bois de la Montagne. Bivouac sur les emplacements de combat."*
A battaglia di a fruntiera a chjamavani cusì: Bar le Duc, Reims, l'Aigle... In agna puntu un mortu, d'una ligna da Belfort à ghjunghja à Amiens.
E i morti accantu à i vivi... Segnu di fratiddenza ?
Ghjaseppu C. Sargenti di u 103esimu d'infantaria, era cascatu à l'Aigle e mubilizatu in Parighji.
Mi purtava 4 anni, u tintu.
*Journaux des marches et des opérations, op cit.
Da: memoiredeshommes.sga.defense.gouv.fr , op cit.
17/09/14
Vassincourt morne plaine
Vassincourt, (tout près de l'Argonne)
Un carrughju in Vassincourt (Meuse), stu spitaculu è quiddu chi nò t'avemi agna ghjornu quandi attravirsemi i paesi di u circondu. Paesi da u numicu bumbardati.
S'hani spiantatu tuttu.
Carta scritta da un certu Florent Bejeau, datata da u 29 di ghjunghju 1915
Un carrughju in Vassincourt (Meuse), stu spitaculu è quiddu chi nò t'avemi agna ghjornu quandi attravirsemi i paesi di u circondu. Paesi da u numicu bumbardati.
S'hani spiantatu tuttu.
Carta scritta da un certu Florent Bejeau, datata da u 29 di ghjunghju 1915
16/09/14
G_d dunqua
A voci è debuli.
Arrighitu,
A canzona più cà bedda :
È un blues
D'un omu invernaghitu :
A sceglia :
Megliu à tumbà un omu
O à cambià un usu ?
Cambià usu :
Rima cun blues !
Dieuze, Tulles, Dresde,
Hiroshima, Palestina...
Vi tengu in grand'estimu.
Menu o più,
T'eti tutti u listessu mal'destinu...
Popular problems.
I saw some people starving
There was murder, there was rape
Their villages were burning
They were trying to escape
I couldn’t meet their glances
I was staring at my shoes
It was acid, it was tragic
It was almost like the blues.
I have to die a little
Between each murderous thought
And when I’m finished thinking
I have to die a lot
There’s torture and there’s killing
There’s all my bad reviews
The war, the children missing
Lord, it’s almost like the blues
Da senta, da Leonard Cohen, It's almost like the blues.
https://m.youtube.com/watch?v=szYrXzEi0cg
Arrighitu,
A canzona più cà bedda :
È un blues
D'un omu invernaghitu :
A sceglia :
Megliu à tumbà un omu
O à cambià un usu ?
Cambià usu :
Rima cun blues !
Dieuze, Tulles, Dresde,
Hiroshima, Palestina...
Vi tengu in grand'estimu.
Menu o più,
T'eti tutti u listessu mal'destinu...
Popular problems.
I saw some people starving
There was murder, there was rape
Their villages were burning
They were trying to escape
I couldn’t meet their glances
I was staring at my shoes
It was acid, it was tragic
It was almost like the blues.
I have to die a little
Between each murderous thought
And when I’m finished thinking
I have to die a lot
There’s torture and there’s killing
There’s all my bad reviews
The war, the children missing
Lord, it’s almost like the blues
https://m.youtube.com/watch?v=szYrXzEi0cg
Lagni bastiacci
A v'aghju detta, Antoni u Bastiacciu era dilicatu e altru...
A u fà di u ghjornu Mamilianu s'era trovu presu in un ciottulu d'acqua, d'un metru di prunfundezza, à l'orlu di i ligni tra l'alimani e noi.
Comu sarà ch'eddu s'era trovu in quidda trappula, andeti voi à sapè ? C'era, c'era !
Ci vuliva à cacciaddu da cui. Eiu e Petru ci purtetimi vulintarii. E mossimi à circaddu. Fossi fossi prima pò à découvert, doppu, à strascinera. I tiri putenti d'altiglieria ci permissimi di passà senza mancu essa visti da nimu. Piuviva una massa d'acciaghju da u celu e ci pariva chi qualchi deu Gregu o Turcu si fussi missu in una furia nera.
Timpistava e altru...
Ghjunti à l'altezza di Mamilianu, Petru u pigliò e strignenddu lu i tracoddi d'una manu ferma u cacciò fora, fenduli veda a strada à suvità à raghjunghja i nostri ligni.
Ghjunti à l'ascosu ci truvetimi cù Antoni u Bastiacciu. Antoni era cuntentu di vedaci, ma tronchju appena, dissi : "Chi bedda scianza o Mamilià che tu t'hai avutu, tu. Un la vogliu dì, ma parò a digu listessu : ma come tu sè goffu !"
Petru u Cuttulesu s'era fattu minacciosu : "Dighjà !.. O, o balalò !" A sintenza era corta ma l'era bastata à fassi capiscia d'Antoni. Mamiglianu eddu, suffiava, chi a si era corsa brutta. Ancu assai ch'avivami riisciutu à cacciaddu da cuì, sains et saufs.
Un erami cà un pugnu di corsi e c'era subitu, subitu, nata a bisbiglia, par nudda : "È piuvitu sta mane (...) e sò d'argentu e punte di l'alive (...) si diciaria che l'aria sente u meli (...) è cume una candella sempre accesa, brusgia davanti à voi lu me amore*."
*Amore, cantata da A Ciosi.
A u fà di u ghjornu Mamilianu s'era trovu presu in un ciottulu d'acqua, d'un metru di prunfundezza, à l'orlu di i ligni tra l'alimani e noi.
Comu sarà ch'eddu s'era trovu in quidda trappula, andeti voi à sapè ? C'era, c'era !
Ci vuliva à cacciaddu da cui. Eiu e Petru ci purtetimi vulintarii. E mossimi à circaddu. Fossi fossi prima pò à découvert, doppu, à strascinera. I tiri putenti d'altiglieria ci permissimi di passà senza mancu essa visti da nimu. Piuviva una massa d'acciaghju da u celu e ci pariva chi qualchi deu Gregu o Turcu si fussi missu in una furia nera.
Timpistava e altru...
Ghjunti à l'altezza di Mamilianu, Petru u pigliò e strignenddu lu i tracoddi d'una manu ferma u cacciò fora, fenduli veda a strada à suvità à raghjunghja i nostri ligni.
Ghjunti à l'ascosu ci truvetimi cù Antoni u Bastiacciu. Antoni era cuntentu di vedaci, ma tronchju appena, dissi : "Chi bedda scianza o Mamilià che tu t'hai avutu, tu. Un la vogliu dì, ma parò a digu listessu : ma come tu sè goffu !"
Petru u Cuttulesu s'era fattu minacciosu : "Dighjà !.. O, o balalò !" A sintenza era corta ma l'era bastata à fassi capiscia d'Antoni. Mamiglianu eddu, suffiava, chi a si era corsa brutta. Ancu assai ch'avivami riisciutu à cacciaddu da cuì, sains et saufs.
Un erami cà un pugnu di corsi e c'era subitu, subitu, nata a bisbiglia, par nudda : "È piuvitu sta mane (...) e sò d'argentu e punte di l'alive (...) si diciaria che l'aria sente u meli (...) è cume una candella sempre accesa, brusgia davanti à voi lu me amore*."
*Amore, cantata da A Ciosi.
15/09/14
Vinaccia
A sera, emi strappatu a trava.
Sborgna di vinaccia.
U mali di corpu, a mani, s'era fattu pena di capu.
Sborgna di vinaccia.
U mali di corpu, a mani, s'era fattu pena di capu.
Razioni cuttulesa
È stata una bedda ghjurnata : eru fiaccu, indibulitu, mortu ! Frusciu e turcineddi, turcineddi, rucceri e frusciu. Un tinivu mancu più arritu.
Magnavami sti buati di singe, spesia di carri budita di cunserva. Biscuttini e singe, singe e biscuttini : "Je t'exempte pour la journée" ha dettu u Major.
Quandu Petru u Cuttulesu l'ha sappiuta, si è piigatu in dui, ha fattu u malatu ed è andatu anch'eddu à veda u Major.
À chi u vidiva, u si pinsava ancu più malatu cà mè !
Comedianti !
Magnavami sti buati di singe, spesia di carri budita di cunserva. Biscuttini e singe, singe e biscuttini : "Je t'exempte pour la journée" ha dettu u Major.
Quandu Petru u Cuttulesu l'ha sappiuta, si è piigatu in dui, ha fattu u malatu ed è andatu anch'eddu à veda u Major.
À chi u vidiva, u si pinsava ancu più malatu cà mè !
Comedianti !
14/09/14
Maladì vogliu...
Eme-Eme a sera s'era missu à cantà un virsettu d'una donna di i sò locchi* :
Maladì vogliu le legi
Maladì vogliu l'editti
Chi sopra sti giuvanotti
Ci piglianu sti dritti
À l'età di vintun'annu
Li facienu andà custritti
Maladì vogliu le legi
Quelle di Napuleone
Percosa sti giuvanotti
Senza nissuna ragione
À l'età di vintun'anni
Tiranu la cunscrizzione
Partite lu miò culombu
Andate e state cuntentu
Matrimoniu un si ne face
Senza lu vostru accunsentu
Eu per la vostra personna
Ne aghju ricusatu centu.
*di Gavignanu in u Rustinu, publicatu in Le chant corse, p 96, Mathieu Ambrosi, 1936.
Maladì vogliu le legi
Maladì vogliu l'editti
Chi sopra sti giuvanotti
Ci piglianu sti dritti
À l'età di vintun'annu
Li facienu andà custritti
Maladì vogliu le legi
Quelle di Napuleone
Percosa sti giuvanotti
Senza nissuna ragione
À l'età di vintun'anni
Tiranu la cunscrizzione
Partite lu miò culombu
Andate e state cuntentu
Matrimoniu un si ne face
Senza lu vostru accunsentu
Eu per la vostra personna
Ne aghju ricusatu centu.
*di Gavignanu in u Rustinu, publicatu in Le chant corse, p 96, Mathieu Ambrosi, 1936.
Oghji, 14 di sittembri 1914
Dumenicuantoni era di a me classa. È statu "tombu à u numicu" oghji.
Era anc'eddu cum'à me ind'a Marna, si tinivani à cinquanta chilometri appena di i nostri pusizioni. Era ind'a culuniali. È mortu sott'à un focu d'artiglieria.
Puvarettu.
Da: memoiredeshommes.sga.defense.gouv.fr , op cit.
13/09/14
I corsi di u 141 esimu
Ancu i corsi ci capiscivami.
Certu, Olive era un amicu, un veru. Ma ci vuliva fà uni sforzu ancun'eddu, era cusì, chi vuleti.
À culmà i perditi, l'uffiziali avivani decisu di virsà un battaglioni di ghjovani freschi, freschi à rinfurzà e aghjustà a nostra truppa.
À mezu à tutti sti ghjuvanotti, pronti à scoppra i trabulamenti maiò di sta guerra, guerra chi oramai era meia, c'erani tre corsi.
Unu era d'Orange Mamilianu u Murianincu dettu "Citrò" da Talmasca, chi ind'a eddu l'arancii i chjamavani cusì. Quiddi ch'erani ghjunti ancun'eddu, stu Citrò, u chjamavani "Eme-Eme". Un Eme pà Mamilianu, un Eme pà Moriani.
"Eme-Eme", dimmi cusì, era simpaticu e chjuccu d'altura, capeddi biondi guasgi, guasgi bianchi, era un omu d'energia. Pariva tuttu un salticchjulu prontu sempri à spiccà qualchi saltu à l'assaltu di un si sà chi ni...
C'era ancu u sò cuntrariu : Petru u Cuttulesu, longu, longu, faticatu, a peddi nera e ingurcipulita chi pariva quidda di i furmaglii secchi di zia Minnia d'Antonsgiò. Petru era calmu e dolci, forza un poccu tranchju, appena. Sappiva ciò ch'eddu un vuliva e sapiva, massimu, ciò ch'eddu vuliva eddu, soppr'à tuttu : era di pudè scappà da cuì e vultassine in "paiesi" (sic). Surtiva da u bateddu chi viniva d'in Corsica quandu i giandarmi u s'hani pigliatu e purtatu cuici. Cusì fù fattu.
U terzu era cittadinu, Antoni u Bastiacciu : O gattu ! Un aviviva vistu nudda ma diciva chi i toilettes puzzavani, chi st'omi chi stavani ancun'eddu, erani brutti.
Diciva, diciva. Ni diciva... ancu troppu.
A vita un era di i fatti. A vita, a meia, era fatta di scontri. Un era micca quista a me vita : battaglii, e contri-battaglii. Poccu à poccu m'avvinivu chi a me vita un era cà di scontri.
I fatti, eddi vinivani appressu puru ch'eddi fussini bombi o trabulamenti...
Puvaretti corsi di u 141 esimu.
Certu, Olive era un amicu, un veru. Ma ci vuliva fà uni sforzu ancun'eddu, era cusì, chi vuleti.
À culmà i perditi, l'uffiziali avivani decisu di virsà un battaglioni di ghjovani freschi, freschi à rinfurzà e aghjustà a nostra truppa.
À mezu à tutti sti ghjuvanotti, pronti à scoppra i trabulamenti maiò di sta guerra, guerra chi oramai era meia, c'erani tre corsi.
Unu era d'Orange Mamilianu u Murianincu dettu "Citrò" da Talmasca, chi ind'a eddu l'arancii i chjamavani cusì. Quiddi ch'erani ghjunti ancun'eddu, stu Citrò, u chjamavani "Eme-Eme". Un Eme pà Mamilianu, un Eme pà Moriani.
"Eme-Eme", dimmi cusì, era simpaticu e chjuccu d'altura, capeddi biondi guasgi, guasgi bianchi, era un omu d'energia. Pariva tuttu un salticchjulu prontu sempri à spiccà qualchi saltu à l'assaltu di un si sà chi ni...
C'era ancu u sò cuntrariu : Petru u Cuttulesu, longu, longu, faticatu, a peddi nera e ingurcipulita chi pariva quidda di i furmaglii secchi di zia Minnia d'Antonsgiò. Petru era calmu e dolci, forza un poccu tranchju, appena. Sappiva ciò ch'eddu un vuliva e sapiva, massimu, ciò ch'eddu vuliva eddu, soppr'à tuttu : era di pudè scappà da cuì e vultassine in "paiesi" (sic). Surtiva da u bateddu chi viniva d'in Corsica quandu i giandarmi u s'hani pigliatu e purtatu cuici. Cusì fù fattu.
U terzu era cittadinu, Antoni u Bastiacciu : O gattu ! Un aviviva vistu nudda ma diciva chi i toilettes puzzavani, chi st'omi chi stavani ancun'eddu, erani brutti.
Diciva, diciva. Ni diciva... ancu troppu.
A vita un era di i fatti. A vita, a meia, era fatta di scontri. Un era micca quista a me vita : battaglii, e contri-battaglii. Poccu à poccu m'avvinivu chi a me vita un era cà di scontri.
I fatti, eddi vinivani appressu puru ch'eddi fussini bombi o trabulamenti...
Puvaretti corsi di u 141 esimu.
Le bois du père Bœuf
U 13 di sittembri di u 14,
Ancu megu c'era un certu Zephirin B., mortu u 10, pò u sargenti André C. mortu u lindumani. L'aghju cunnisciuti appennaredda. Ùn n'avivani mancu trent'anni. E s'astri, listessa...
Tués : 16
Blessés : 128
(Dont 2 Officiers Capitaine Coquet, St/Lieut. Mariaux)
Disparus : 29
---------------------
*NdL'A : à la lisière du Bois du père Bœuf.
Inscription à :
Articles (Atom)