È piossu.
Emi avutu guai à varcà u pisciala di l'Uccelulini. È passatu N. e G. Noi, eiu, P. ancu B. erami di stu cantu di u fiumi, in posta.
N'emi visti passà, ma pariva chi i Cervini si sfidessini.
Passà, hani à passà e tandu...
Dumani sarà un antru ghjornu.
.
Paisani in anda pà a fiera di u Niolu. LC Canniccioni v 1910
14/01/14
13/01/14
Nivuli bianchi, neri
È ghjuntu N. accumpagnatu. Era cu B. e ci semi accupati di i nostri affari.
B. Agna tantu pueteghja e più tardi ind'a notti s'è missu à cantà :
Nivuli bianchi, nivuli neri,
Staccati da i serri,
Sò ghjunti i lagramanti,
Di u cielu prufondu, l'amanti,
Nivuli, puvaretti,
Setti appenna nati,
E dighjà sminticati !
B. Agna tantu pueteghja e più tardi ind'a notti s'è missu à cantà :
Nivuli bianchi, nivuli neri,
Staccati da i serri,
Sò ghjunti i lagramanti,
Di u cielu prufondu, l'amanti,
Nivuli, puvaretti,
Setti appenna nati,
E dighjà sminticati !
Nivuli, nivuli, puvaretti,
Nivuloni e nivuletti,
Carchi à acqui
E carchi à nivati
E carchi à nivati
Setti appenna nati,
E dighjà sminticati !
12/01/14
I conti di mamma
A l'abbrucà mi ni rientru in casa, vardendumi, e mi trovu à mamma u mè carnè in manu. ("U carnè", è cusì chi u sgiò Santiunacci chjama l'almanaccu ch'aghju compru ind'à Carulina)
Eiu :"O mà, chi fetti ?"
Edda : "Veni e veda. Aghju marcatu cuì tutti i nasciti di l'annata passata (1913). Una croci, una criatura. A prima à nascia è stata Agnulamaria, poi doppu c'è statu Tirisina e Lalola, ind'i Prandi sò nati Petru e Ghjasipolu, doppu emi avutu à Antunietta e Dumenicu, Paulu u tò figlianu e Antunietta dinò di a Perta. Di maghju nasciva Angulusantu, Miccalagnu ed Anetta. Natali d'Antoni di Petaronu, Ghjaseppu, Paulu e Maria. Fammi ghjà u contu ?"
Eiu : "...Quindici e unu ...sò sedici, o mà ! Ma parchi fetti ssi conti ?"
Mamma : "Novi masci sò nati, soppra novi, cinqui sò di i nostri."
Eiu : "Ma chi sò ssi conti, o mà ?"
Eiu :"O mà, chi fetti ?"
Edda : "Veni e veda. Aghju marcatu cuì tutti i nasciti di l'annata passata (1913). Una croci, una criatura. A prima à nascia è stata Agnulamaria, poi doppu c'è statu Tirisina e Lalola, ind'i Prandi sò nati Petru e Ghjasipolu, doppu emi avutu à Antunietta e Dumenicu, Paulu u tò figlianu e Antunietta dinò di a Perta. Di maghju nasciva Angulusantu, Miccalagnu ed Anetta. Natali d'Antoni di Petaronu, Ghjaseppu, Paulu e Maria. Fammi ghjà u contu ?"
Eiu : "...Quindici e unu ...sò sedici, o mà ! Ma parchi fetti ssi conti ?"
Mamma : "Novi masci sò nati, soppra novi, cinqui sò di i nostri."
Eiu : "Ma chi sò ssi conti, o mà ?"
U capurali Dechra Braksa
Nanzu arimani è ghjuntu in casa à Saveriu.
Saveriu (u figiolu di ziu Lavighju) è in parmissioni in paesi pà qualchi mesi. È statu fritu in pettu ind'a bataglia di Dechra Braksa.
Intrutu cinqui anni fà ind'a culuniali, ha fattu i sò classi in Tulò e pò doppu è partutu, com'eddu si dici, "à u Marocu". Ed avà è capurali ind'un regimenti d'artiglieria di muntagna. È statu più d'un mesi à u spidali militariu in Aghjacciu e si n'è cuddatu in paesi.
Chi crela u tintu, mà parò ha tinutu à dì, cu u soffiu chi l'arresta : "Vogliu anch'eiu vindicà u sangui. Aghju imparatu u sensu di i battaglii e v'aghju dà fà veda ciò che sogu e com'eddu si facci a guerra à i pirati ! Mi cunnosci, dà u dì à u fà un c'è tantu, mì, ancu megu."
Dui ghjorni doppu si n'andava ind'un sboccu di sangui, puvareddu.
A fotogafia veni da http://www.abcdelacpa.com, à ringraziaddi.
Saveriu (u figiolu di ziu Lavighju) è in parmissioni in paesi pà qualchi mesi. È statu fritu in pettu ind'a bataglia di Dechra Braksa.
Intrutu cinqui anni fà ind'a culuniali, ha fattu i sò classi in Tulò e pò doppu è partutu, com'eddu si dici, "à u Marocu". Ed avà è capurali ind'un regimenti d'artiglieria di muntagna. È statu più d'un mesi à u spidali militariu in Aghjacciu e si n'è cuddatu in paesi.
Chi crela u tintu, mà parò ha tinutu à dì, cu u soffiu chi l'arresta : "Vogliu anch'eiu vindicà u sangui. Aghju imparatu u sensu di i battaglii e v'aghju dà fà veda ciò che sogu e com'eddu si facci a guerra à i pirati ! Mi cunnosci, dà u dì à u fà un c'è tantu, mì, ancu megu."
Dui ghjorni doppu si n'andava ind'un sboccu di sangui, puvareddu.
A fotogafia veni da http://www.abcdelacpa.com, à ringraziaddi.
11/01/14
Unu à unu, ghjinaghju 1914.
Quantu sarani paisani spatriati ?
I Perdini sò partiti arimani in Tulò chi l'hani prumissu una bedda piazza à Ghjaseppu à l'arzanali. Culà c'è Petru u nostru cu i soi, Cecca e u figliolu. Taviu un ha da stà tantu à ritruvaddi. In Marseglia sarani più di quindici famigli a stassini culà. E pò ci sò tutti st'omi ghjovani à essa partiti à chi ind'armata à chi ind'i culunii. Pianu, pianu, unu à unu si ni vani. Certi volti mi dumendu parchi e certi volti mi dumandu e parchi micca. E pò c'è Santu e Berta in Parighji, i Valdini à Liò...
In paesi c'è poccu musinu ma c'è dinò poccu divizia, cunvena à didda.
E pò, d'un colpu, mi sò vinuti in menti ssi pocchi versi :
Di la tò biddezza o Anna*,
Vogliu fà lu paragonu :
Ti pregu sera e mattina,
La me stedda mattutina
Le me nuttati à sogni
Fatta tutta à carri fina,
E par fà lu tò disegnu,
Pari chi il cielu supranu,
Ci abbia postu la sò manu.
(*Un aghju dettu nudda, ma si chjama Anna-Maria ed è a figliola di Ghjuvan-Simoni e Mattalena di i Minghetti, e ci cunnuscimi da ziteddi. Avà è detta.)
I Perdini sò partiti arimani in Tulò chi l'hani prumissu una bedda piazza à Ghjaseppu à l'arzanali. Culà c'è Petru u nostru cu i soi, Cecca e u figliolu. Taviu un ha da stà tantu à ritruvaddi. In Marseglia sarani più di quindici famigli a stassini culà. E pò ci sò tutti st'omi ghjovani à essa partiti à chi ind'armata à chi ind'i culunii. Pianu, pianu, unu à unu si ni vani. Certi volti mi dumendu parchi e certi volti mi dumandu e parchi micca. E pò c'è Santu e Berta in Parighji, i Valdini à Liò...
In paesi c'è poccu musinu ma c'è dinò poccu divizia, cunvena à didda.
E pò, d'un colpu, mi sò vinuti in menti ssi pocchi versi :
Di la tò biddezza o Anna*,
Vogliu fà lu paragonu :
Ti pregu sera e mattina,
La me stedda mattutina
Le me nuttati à sogni
Fatta tutta à carri fina,
E par fà lu tò disegnu,
Pari chi il cielu supranu,
Ci abbia postu la sò manu.
(*Un aghju dettu nudda, ma si chjama Anna-Maria ed è a figliola di Ghjuvan-Simoni e Mattalena di i Minghetti, e ci cunnuscimi da ziteddi. Avà è detta.)
10/01/14
Labbrifraula
Infini chi, oghji aghju possutu sorta, mezu cà mezu.
N. m'ha fattu a spia, u me frateddu accantu.
Semi cuddati insemi par l'accurtatoghju di A Perta Vecchja à veda à u me cuccinu G. ch'aviva da fà vena una cascia piena à fucili da Pisa. Ma G. un c'era, un era ancora ghjuntu.
E pò ci semi trovi, eiu e N., versu i deci ori di mani à a funtana di a Frisulaccia. Ed è culà chi l'aghju vista :
Di a bocca, vi possu dì ni,
Pariva à fraula matura.
Rossi sò i sò maschetti,
Fili d'oru i sò capeddi,
Una parfetta statura,
Un'agnula di seta,
Dolci fior' cintu di steddi.
U visu è d'agnula, strintu ind'u sò mandili biancu ricamatu di qualchi fiuretti celesti.
Di i soi, l'occhji, un vi possu dì nudda, chi mi mancani i parroddi.
Un ora doppu eru sarratu in casa ancu me frateddu, N., G., P. e S., à fà i nostri priparazioni, atti à i posti.
"È bedda e ancu più cà bedda, è ... stupenti" (Baudelaire).
N. m'ha fattu a spia, u me frateddu accantu.
Semi cuddati insemi par l'accurtatoghju di A Perta Vecchja à veda à u me cuccinu G. ch'aviva da fà vena una cascia piena à fucili da Pisa. Ma G. un c'era, un era ancora ghjuntu.
E pò ci semi trovi, eiu e N., versu i deci ori di mani à a funtana di a Frisulaccia. Ed è culà chi l'aghju vista :
Di a bocca, vi possu dì ni,
Pariva à fraula matura.
Rossi sò i sò maschetti,
Fili d'oru i sò capeddi,
Una parfetta statura,
Un'agnula di seta,
Dolci fior' cintu di steddi.
U visu è d'agnula, strintu ind'u sò mandili biancu ricamatu di qualchi fiuretti celesti.
Di i soi, l'occhji, un vi possu dì nudda, chi mi mancani i parroddi.
Un ora doppu eru sarratu in casa ancu me frateddu, N., G., P. e S., à fà i nostri priparazioni, atti à i posti.
"È bedda e ancu più cà bedda, è ... stupenti" (Baudelaire).
05/01/14
Vindichera 2
E passatu stà mani, in casa, u duttori Barcuccia.
Ha dettu chi a piaga migliurava ma ch'eddu ci vuliva dinò a parsegua l'impiastri fatti cu a radica di a nucca e i casci di a malva.
Un mi piacci tantu à mè st'omu chjuccu e seccu cu a sò barba zifarina e a sò manera di dì, chi agna volta ch'eddu l'apri ti si pari ch'eddu t'ha da dà un ordini. Chi vuleti : ghjenti avvezza à u puteri.
Ch'avarà vulsutu dì quand'eddu ha dettu, prima di parta : "Natu u fiatu, natu u fattu"?
Tandu eiu, aghju rispostu, senza tottu ne mottu : "E à chi nasci, pasci*".
*Si dici in talianu : "La tramontana dura 3 giorni, il primo nasce, il secondo pasce (soffia), e il terzo muore".
Ha dettu chi a piaga migliurava ma ch'eddu ci vuliva dinò a parsegua l'impiastri fatti cu a radica di a nucca e i casci di a malva.
Un mi piacci tantu à mè st'omu chjuccu e seccu cu a sò barba zifarina e a sò manera di dì, chi agna volta ch'eddu l'apri ti si pari ch'eddu t'ha da dà un ordini. Chi vuleti : ghjenti avvezza à u puteri.
Ch'avarà vulsutu dì quand'eddu ha dettu, prima di parta : "Natu u fiatu, natu u fattu"?
Tandu eiu, aghju rispostu, senza tottu ne mottu : "E à chi nasci, pasci*".
*Si dici in talianu : "La tramontana dura 3 giorni, il primo nasce, il secondo pasce (soffia), e il terzo muore".
04/01/14
I souvenirs di l'armaghju
Arimani, u sgiò Santiunacci m'ha fattu studià una puesia francesa, strana. A v'aghju detta : vogu à a scola dipoi un annu e mezu ed avà mi sbrogliu un poccu in francesi, megliu in talianu chi s'assumiglia à u corsu.
A puesia fà parlà un armaghju e si chjama : "J’ai plus de souvenirs que si j’avais mille ans*".
Dici à poccu pressu :
Un armaghju maiò -impiiutu à cartacci
À puesii, canti d'amori, canzunetti e prucessi
Capeddi inguttupati, pisanti, ind'i libri di i conti-
Piatta poccu sicreti, rispettu à lu me tintu ciarbeddu.
È una piramida, una fossa tamanta,
Chi teni ind'u sò senu più morti chi l'arca ni pò tena,
E chi mi pari à mè un cimiteriu da a luna udiata,
Induva com'à rimorsi, s'alonga, s'alonga u versu trascinatu
À sempri casticà i mè morti più cari.
Mi pari ancu à essa stanzinu pienu à passati fiori,
À mezu, un rumenzu d'affari trapassati
Induv'e palidi pitturi e piangenti pittori
Soli, sentani u fumu di qualchi ampulina di parfumu stappata.
Doppu continueghja :
Cusì longhi ch'eddi sò ssi ghjurnatoni scianchi...
Quand sous les lourds flocons des neigeuses années...
La noia, fruttu di la trista incuriosità,
Piglia i prupurzioni di l'immortalità...
Désormais tu n'es plus, ô matière vivante !
Qu'un granit entouré d'une vague épouvante,
Assoupi dans le fond d'un Saharah brumeux ;
Un vieux sphinx ignoré du monde insoucieux,
Sminticatu nant'a carta, et dont l'humeur farouche
Nun canta cà i raghji du soleil qui se couche.
È di Charles Baudelaire, Les fleurs du mal, Spleen (76). È beddu sta puesia, pari tuttu un lamentu, Ci ha da vulè ch'e l'impargu, e pò tenalu à menti.
*Ricordi n'aghju altri e più che se avissi avutu middi anni !
*Ricordi n'aghju altri e più che se avissi avutu middi anni !
Citazioni 12
"À parti di ghjinnaghju i ghjorni alongani d'una minatoghja*."
*Vena à dì : appena, appena. Una minatoghja* era un'antica unità di misura di capacità (più o menu 3 litri), da "mina". 3 litri ind'una secchja (una minatoghja) farani 3 cm d'altezza marcati cu u dittu grossu e u dittu conta dinari.
* Veda, par un dettu, à : Antoine Casanova. Paysans et machines à la fin du XVIIIe siècle, p 200 e seg. Editori: Annales littéraires de l'Université de Besançon, n° 415, Paris 1990 (ci parla di minitoghja).
In certi paesi, a minatoghja era u nomi di a "funa"(forza una funa più spessa).
v. FJ Casta in : http://corsicanostra.free.fr/petitsmetiers.htm
*Vena à dì : appena, appena. Una minatoghja* era un'antica unità di misura di capacità (più o menu 3 litri), da "mina". 3 litri ind'una secchja (una minatoghja) farani 3 cm d'altezza marcati cu u dittu grossu e u dittu conta dinari.
* Veda, par un dettu, à : Antoine Casanova. Paysans et machines à la fin du XVIIIe siècle, p 200 e seg. Editori: Annales littéraires de l'Université de Besançon, n° 415, Paris 1990 (ci parla di minitoghja).
In certi paesi, a minatoghja era u nomi di a "funa"(forza una funa più spessa).
v. FJ Casta in : http://corsicanostra.free.fr/petitsmetiers.htm
02/01/14
Diademu parfettu, cambiamentu sigrettu !
Beddi piatti che stani i morti in stà tarra,
Ssa tarra chi i scalda, u sò misteriu asseca.
Meziornu culand'sù, meziornu nun si dà pena
In sè stessu si pensa ed à sè stessu cunveni
Testa piena, diademu parfettu,
Sogu indrentu à tè, cambiamentu sigrettu.
P Valery, Le cimetière marin.
01/01/14
Un si pò caccià sangui da i petri.
Cusi rossa ch'edda è a rosa, fiora di a ferita di u suldatu,
Feriti di tanti e tanti suldati, feriti di tutti
I suldati cascati, rossi insanguiniti,
Suldatu di u tempu crisciutu tamantu à l'eternità...
...
Concentric circles of shadows, motion less,
Of their own part, yet moving on the wind.
Wallace Stevens, A morti di u suldatu.
( à veda, A viacruci di Ninnina)
( à veda, A viacruci di Ninnina)
31/12/13
Urcu di mani arrebia i funtani
Sta mani mi ni sogu statu in lettu chi a me ferita m'impediscia di mova e chi u bracciu mancu mi pesa.
Da l'usciu aghju vistu un urcu, segnu di paci... dicivani i vecchji... à suvitaddi, un ha da stà tantu à piova.
Di fatti, un m'aghju mancu pussutu buscà u Viteddu di l'Oru...
Forza un antr'annu, se Diu u vò e s'edda piaci à Signor Toru (!)
Da l'usciu aghju vistu un urcu, segnu di paci... dicivani i vecchji... à suvitaddi, un ha da stà tantu à piova.
Di fatti, un m'aghju mancu pussutu buscà u Viteddu di l'Oru...
Forza un antr'annu, se Diu u vò e s'edda piaci à Signor Toru (!)
Vindichera 1
A parintedda era altra cà larga, ch'erani 49 cugini carnali. Ma parò è statu eddu à essa fritu*.
Comu sarà ? E parchi eddu e micca un antru ?
Era a cundizioni e cascava à chi li cascava.
Nimu di a famigla un si la pudiva francà.
Parviva tuttu ch'un filu l'ebbi tuccatu, apenna, apenna, un filu... finu, finu, finu.
U filu, quiddu di u destinu : eccu ciò chi era. Ed era statu eddu à essa toccu da u Filu di u Destinu, quiddu chi ti tomba e t'ammazza, t'acecca o ti lascia fritu par tutta a tò povara vita.
Era statu toccu comma u fasgiolu è toccu da a tignola.
Avà s'inviniva : li pariva à esse statu ind'un fuimi, à u tantu era u fiumi di i Tassi, un fiumi putenti, di quiddi chi portani piena e desulazioni. Parvia tuttu ch'eddu trinichessi, inciampessi, pà andà à morra trosciu, da fiumi ind'a, da culanda. U corpu chjappu da u trimuloni, stantava, ma stava da stu cantu.
Si dumandava... ma a sigaletta a si tiniva bedda strinta, a punta di u focu accessu indretu à a bocca chi nimu un la vedessi, com'eddi l'avivani dettu.
Era statu prudenti e si era vardatu...
Sentiti qualchi rumori ind'arestu à manca, un incruchjimi :
Un "crò" e poi un sicondu "crò"...
A badda li si era stata calda quand'edda si era ficcata ind'a sò cari, cuì, subitu cuì, ind'a spadda à rasu di u coddu, à manca. U sangui sbuccava suvitendu a misura di u polsu : ciù, ciù.
Mortu nun era ma fertu, sì.
*Fritu, ancu : fertu, feritu, firitu.
Comu sarà ? E parchi eddu e micca un antru ?
Era a cundizioni e cascava à chi li cascava.
Nimu di a famigla un si la pudiva francà.
Parviva tuttu ch'un filu l'ebbi tuccatu, apenna, apenna, un filu... finu, finu, finu.
U filu, quiddu di u destinu : eccu ciò chi era. Ed era statu eddu à essa toccu da u Filu di u Destinu, quiddu chi ti tomba e t'ammazza, t'acecca o ti lascia fritu par tutta a tò povara vita.
Era statu toccu comma u fasgiolu è toccu da a tignola.
Avà s'inviniva : li pariva à esse statu ind'un fuimi, à u tantu era u fiumi di i Tassi, un fiumi putenti, di quiddi chi portani piena e desulazioni. Parvia tuttu ch'eddu trinichessi, inciampessi, pà andà à morra trosciu, da fiumi ind'a, da culanda. U corpu chjappu da u trimuloni, stantava, ma stava da stu cantu.
Si dumandava... ma a sigaletta a si tiniva bedda strinta, a punta di u focu accessu indretu à a bocca chi nimu un la vedessi, com'eddi l'avivani dettu.
Era statu prudenti e si era vardatu...
Sentiti qualchi rumori ind'arestu à manca, un incruchjimi :
Un "crò" e poi un sicondu "crò"...
A badda li si era stata calda quand'edda si era ficcata ind'a sò cari, cuì, subitu cuì, ind'a spadda à rasu di u coddu, à manca. U sangui sbuccava suvitendu a misura di u polsu : ciù, ciù.
Mortu nun era ma fertu, sì.
*Fritu, ancu : fertu, feritu, firitu.
28/12/13
U tuttu e u restu
A sapè ciò chi si passa in piaghja, basta à corra induv´à zì Memè (chi u figliolu li dici tuttu).
A sapè ciò chi si passa in paesi, basta à corra ind'à Piavironi (ch'eddu s'accupa di l'affari di l'astri).
A sapè ciò chi si passa nantu à sta tarra, basta à dumandà à Duminicheddu (ch'eddu ricevi e sà legghja u ghjurnali).
A sappè ciò chi si passa, basta à veda à Amboni, chi sà tuttu... e u restu, in più !
A sappè u Tuttu basta à cheda lu à Diu*.
*Che Diu sà tuttu e che "Diu ha fattu e pò farà..."
A sapè ciò chi si passa in paesi, basta à corra ind'à Piavironi (ch'eddu s'accupa di l'affari di l'astri).
A sapè ciò chi si passa nantu à sta tarra, basta à dumandà à Duminicheddu (ch'eddu ricevi e sà legghja u ghjurnali).
A sappè ciò chi si passa, basta à veda à Amboni, chi sà tuttu... e u restu, in più !
A sappè u Tuttu basta à cheda lu à Diu*.
*Che Diu sà tuttu e che "Diu ha fattu e pò farà..."
A vecchja Chjavarina
Spintu, era altru cà spintu u ziglioni, chi a casa pattiva a fami nera di poi sempri. Puru sappendula, m'ha fattu calcosa.
Pariva tuttu chi u loccu avessi avutu da sempri l'atticchju di a miseria
E, di fatti, a vecchja si ni stava maistosa, sola e dritta, focu spintu e catena ghjilata, ind'a sò cara casa.
Aghju picchjatu à a porta e sogu intrutu cu a scudedda di a suppa calda in manu. L'aviva dettu mamma !
Tandu eiu : "O zì, stetti sempri à ziglia spinta ? Comu sarà ? Mancareti d'esca?
U vi purtaraghju a legan eiu se vò vuleti ?... E se vò vuleti dinò..., vi purtaraghju a suppa... o micca..."
Imbroglii e picci'imbroglii...
A vecchja s'amusava à sentami, mi dissi tandu, ridona, e ripigliendu un pruverbiu anticu di ssi locchi : "Emi ancu noi tutti, à essa spinti, unu di sti ghjorni, spinti cum'eddi sò... i Chjavarini*, sì !"
*Da (Coti) e Chjavari, (spinti da i frebbi).
27/12/13
Cabunellu e u carateddu.
Arimani mi ni currivu appressu à una sgiotta quandi scuntreti à Capruneddu d'Auccina (dettu ancu par certi Cabunellu), erami ind'i Nuvali, e mi ni sò vistu una bedda.
M'ha contu un fattu incridivuli, ha dettu :
M'ha contu un fattu incridivuli, ha dettu :
"Un ghjornu, sarani dui anni fà, eru in muntagna appressu à i sgiotti chi circavani un pò d'ombra ch'eddu s'avviccinava u mideghju. D'un colpu aghju intesu una tunizata maiora. Fighjulgu versu i Forchi di Castiglioni e mi vegu in pienu celu un carateddu longu, longu chi mi viniva adossu.
Tandu dui donni u pigletini agn'una d'un cantu, pà a cannedda, u strinsini, senza lintaddu, una à dirittu e l'altra à manca.
Tandu dui donni u pigletini agn'una d'un cantu, pà a cannedda, u strinsini, senza lintaddu, una à dirittu e l'altra à manca.
Parviva tuttu un acciddonu tamantu à u mondu, cun un rumori vinutu da l'infernu. Facciva u codd'e fala, girava, vultava.
Mi sò subitu pensu ch'eddu era u diavuli chi si battiva cu Diu Santu. Tandu aghju vulsutu scappà, quandu sintiu un fracassu tremendu. Mi voltu e trovu a muntagna in foccu e poccu tempu doppu mi si vegu una fiara : u dimoniu si n'era falatu in quiddi catravoni, brusgiatu da u focu : «Paria chi a muntagna castigliunesa scatinessi» (1)."
Mi sò subitu pensu ch'eddu era u diavuli chi si battiva cu Diu Santu. Tandu aghju vulsutu scappà, quandu sintiu un fracassu tremendu. Mi voltu e trovu a muntagna in foccu e poccu tempu doppu mi si vegu una fiara : u dimoniu si n'era falatu in quiddi catravoni, brusgiatu da u focu : «Paria chi a muntagna castigliunesa scatinessi» (1)."
Eiu, à Petru Capruneddu, u crergu. E parchi ch'u chjamani cusì ?
(1) Source: gallica.bnf.fr / Musée Air France, 2013-273367. Les Ailes N° 775 di u 23 d'apili di 1936, p 8 : "Bague, en 1911, avait-il atteint la Corse (sur un Blériot XI) ?" par Jean Ambrosi.
24/12/13
Salvadore u piscadore
Postu che nò avivami fattu l'olghju* l'altru ghjornu (da empia 3 giari), subitu, subitu quand'aghju intesu a boci di Salvadore u piscadore, sò surtitu curendu à cumprà una sciappa di baccalà. A l'aghju dettu subitu :
"Andemi à noi : Una sciappa, o Salavadò vali un litru d'olghju".
Tand'eddu : "Una sciappa, ni fà trè."
Eiu : "Ma, nò, nò !!!"
A a fini, emi fattu affari.
Salvadore è piscatori in Aghjacciu e si ni codda insini à cui à venda a sò ropa tirendu a sò carriola à manu.
Salvatori è sicilianu e m'ha datu una bedda prighera di Natali :
*L'olghju o pure ancu l'orghju = l'ogliu, in certi paesi.
"Andemi à noi : Una sciappa, o Salavadò vali un litru d'olghju".
Tand'eddu : "Una sciappa, ni fà trè."
Eiu : "Ma, nò, nò !!!"
A a fini, emi fattu affari.
Salvadore è piscatori in Aghjacciu e si ni codda insini à cui à venda a sò ropa tirendu a sò carriola à manu.
Salvatori è sicilianu e m'ha datu una bedda prighera di Natali :
Mi facciu u segnu di a Santa Croci,
Quidda chi scindi da u monti di u Calvariu;
Edda ci dà a grazia e ci dà a luci.
*L'olghju o pure ancu l'orghju = l'ogliu, in certi paesi.
23/12/13
22/12/13
Malinconia, parodda nova.
Pauloni di Pauleddu, ch'aghju scontru stà mani, ha dettu ancu megu : "Sai, o Sarrà quand'i eru in Cuntinenti -stava in Marseglia- certi volti mi viniva a malinconia."
Aghju subitu dumandatu à Pauloni : "O Pà, e chi vudarà dì sta parodda malinconia ch'un aghju mai intesu?"
Tandu eddu m'ha spiigatu : "Veni à dì chi, di u nostru paisolu, n'avivu a brama, n'avivu a parrasìa(1). Culà, a chjamani malinconia."
Malinconia è parrasìa, e cusì sia !
(1) Da u grecu anzianu πάρεσις, paresis («lintà», «ammurtuliscia») ???
Aghju subitu dumandatu à Pauloni : "O Pà, e chi vudarà dì sta parodda malinconia ch'un aghju mai intesu?"
Tandu eddu m'ha spiigatu : "Veni à dì chi, di u nostru paisolu, n'avivu a brama, n'avivu a parrasìa(1). Culà, a chjamani malinconia."
Malinconia è parrasìa, e cusì sia !
(1) Da u grecu anzianu πάρεσις, paresis («lintà», «ammurtuliscia») ???
U zuavu à l'alivera
Sapeti, o nun sapeti, ch'à coglia l'alivi c'è trè maneri : à spicchera (in tarra cu dui ditti), à scutera (cu una canna longa, longa), à cugliera (nantu à l'alburu, sgranidendu l'alivi da i tricii, di manu).
Infini ch,i sta mani semi mossi à parrechji, cu una nebbia nera, à coglia l'alivi ind'i Fuati.
Mi sò sempri piacciuti sti locchi di tragoni, un poccu infusi à mani e poi assuliati ind'a matinata. I sò custeri à petricaghji rossi, i sò scogli parini fatti à u pineddu. Agna tantu, sbuccia una leccia spiumata, sintinedda affanata di ssi locchi.
Appena più sottu, u tintu duttori Barcuccia aviva avutu l'idea di piantà un beddu alivettu da empia una à tre giari di 50 litri sicondu l'annata.
Prima à ghjunghjacci ci voli à attravirsà à l'Orvu, paisuleddu di a nostra communa, cu tre casi e un forru, a sò funtana rinumata ch'edda dà sempri una acqua linda e fresca ed agna tantu qualchi parenti o amichi.
Fà chi erami strada faccendu quandu d'un colpu sbocca da a Riba à Andria :
Eiu, stunatu : Mi, lu !!!
Eddu : O Sarrà, comu sei ?! Mi piglia in bracciu e mi strigna (ci voli à dì ch'Andria è un giganti di guasgi 10 palmi d'altezza)
Eiu : Quandu sè ghjuntu ?!
Eddu : Arrisera.
Eiu : Arrisera e sei dighjà in gamba ? Huu, mammata !!!
Eddu : Mamma u sapiva nudda e un si l'aspittava. A sà quand'edda m'ha vistu... pienti, risi...carrezzi... E griddava e cantava : "E ghjuntu Andrì, è ghjuntu Andrì"
Eiu : Ma chi bedda tinuta, o Andrì !
Eddu : Hai vistu o Sarrà, aghju compiu 15 anni d'armata, avà m'aghju da tuccà a pinsioni.
Ci saluta à u garde-à-vous e mi dici d'un colpu : "Andria Santini, capurali, 3ème régiment, 2ème bataillon-e, 9ème compagnie de zouaves, Phillipeville".
Di fatti u sò uniforme u v'aghju dà cuntà : era fattu d'una spezia di baretta misgia rossa cu u sò fioccu turchinu, un vilecu corti blù ricamatu cu un aneddu in 8 rossu, una cinta di flanela azura, calzoni larghi, larghi e fatti à saccu biancu. Infini un paghju di stivale cu i sò aghetti bianchi. Pariva tuttu una figura, di quiddi che vò truvetti ind'i pachetti di a ciucculata.
Ghjunti culandà, un ora doppu, a nebbia s'era alazata e l'amicu Andria, chi un vuliva imbruttà a sò tinuta, si ni stava stichitu, stichitu e senza fà nudda.
Tandu eiu : O Andrì mi pari che tu sei ghjuntu cui à insaccà a fumaccia, mi pari...
Infini ch,i sta mani semi mossi à parrechji, cu una nebbia nera, à coglia l'alivi ind'i Fuati.
Mi sò sempri piacciuti sti locchi di tragoni, un poccu infusi à mani e poi assuliati ind'a matinata. I sò custeri à petricaghji rossi, i sò scogli parini fatti à u pineddu. Agna tantu, sbuccia una leccia spiumata, sintinedda affanata di ssi locchi.
Appena più sottu, u tintu duttori Barcuccia aviva avutu l'idea di piantà un beddu alivettu da empia una à tre giari di 50 litri sicondu l'annata.
Prima à ghjunghjacci ci voli à attravirsà à l'Orvu, paisuleddu di a nostra communa, cu tre casi e un forru, a sò funtana rinumata ch'edda dà sempri una acqua linda e fresca ed agna tantu qualchi parenti o amichi.
Fà chi erami strada faccendu quandu d'un colpu sbocca da a Riba à Andria :
Eiu, stunatu : Mi, lu !!!
Eddu : O Sarrà, comu sei ?! Mi piglia in bracciu e mi strigna (ci voli à dì ch'Andria è un giganti di guasgi 10 palmi d'altezza)
Eiu : Quandu sè ghjuntu ?!
Eddu : Arrisera.
Eiu : Arrisera e sei dighjà in gamba ? Huu, mammata !!!
Eddu : Mamma u sapiva nudda e un si l'aspittava. A sà quand'edda m'ha vistu... pienti, risi...carrezzi... E griddava e cantava : "E ghjuntu Andrì, è ghjuntu Andrì"
Eiu : Ma chi bedda tinuta, o Andrì !
Eddu : Hai vistu o Sarrà, aghju compiu 15 anni d'armata, avà m'aghju da tuccà a pinsioni.
Ci saluta à u garde-à-vous e mi dici d'un colpu : "Andria Santini, capurali, 3ème régiment, 2ème bataillon-e, 9ème compagnie de zouaves, Phillipeville".
Di fatti u sò uniforme u v'aghju dà cuntà : era fattu d'una spezia di baretta misgia rossa cu u sò fioccu turchinu, un vilecu corti blù ricamatu cu un aneddu in 8 rossu, una cinta di flanela azura, calzoni larghi, larghi e fatti à saccu biancu. Infini un paghju di stivale cu i sò aghetti bianchi. Pariva tuttu una figura, di quiddi che vò truvetti ind'i pachetti di a ciucculata.
Tandu Andria : induva piglieti ? Andeti ind'i Fuati ?
Eiu : Iè, ni, o Andrì, comu hai fattu à sapè (!)
Eddu : Un è cà da veda i vostri attrazi e si capsci subitu. Vengu ancu voscu, vi daraghju à manu !!!
Mamma : Umbè, u lussu che tu ci facci !Ghjunti culandà, un ora doppu, a nebbia s'era alazata e l'amicu Andria, chi un vuliva imbruttà a sò tinuta, si ni stava stichitu, stichitu e senza fà nudda.
Tandu eiu : O Andrì mi pari che tu sei ghjuntu cui à insaccà a fumaccia, mi pari...
21/12/13
U toru biancu
Sta mani sò falatu à a gara di Carbuccia à ricuta un saccu di granu speciali ch'eddu m'ha fattu invià d'Algeria Duminicantoni.
Duminicantoni è crisciutu cum'à mè ind'a Mastina facci chi semi sempri stati insemi. Dipoi ch'eddu è partutu culà ha fattu i soldi in grossu.
Cui sciappava i petri e, veni à didda, straziava. U peghju, par eddu, era ch'un aviva micca boii e ch'eddu li ci vuliva à pigliaddi ind'a Memè agna volta e li custava. Truvava una leccia, t'aviva una forza pò, facciva u sò trascinu e oooh !!! U vegu sempri, ancu avà, cuddà da a Stretta Vecchja carcu... Vi possu assigurà che filà, filavani i boii di Memè. Quiddu ghjornu ch'e vi digu, cariava i soppraporti di Duminicheddu.
Fà chi ghjuntu in Algeria ha truvatu culà à Agnulu, u frateddu, ch'era partutu inanzu à fà u stitutori e chi s'era truvatu pruprietariu di parechji etari di tarra nera e ci faciva un granu cu un rindutu eccezionali. Ed è aposta di stu granu ch'e mi trovu ad aspità à a gara di Carbuccia.
Mi trovu culà à Placidu, una cuniscenza carbuccesa (t'ha un chjosu vicinu à u Matrali di l'Omu Santu). Fà chi ghjugnimi à parlà di ssi locchi e tandu m'ha contu a storia di u "toru biancu".
Sta storia conta, ch'ind'i tempi, un certu Ghjuvanni si truvò in Campu di Loru chi u sò bateddu s'era persu in mari. Aviva fattu, anch'eddu, u viaghju da l'Africa à ghjugna cui. Diciva Ghjuvanni : "È Cristu chi m'ha salvu, è Cristu chi m'ha salvu !" ma a ghjenti un sappiva micca quali eddu era à "Cristu", ma Ghjuvanni u vuliva ringrazià listessu e li vuliva fà una esgia in testimunianza di a sò fedi.
Tandu i vecchji chi l'erani atornu dissini : "Linteti u toru biancu (1), e a esgia sarà, induva u toru piantarà." Lintatu ch'eddu fù, u toru si ni cuddò da u Ricantu à ghjugnà in San Ghjuvannbattisti, ind'u valdu di Veru, e fecini culà a prima esgia di a pieve.
Vera o nò m'è piacciuta stu fattu.
Infini chi vultendumini ind'u nostru paisolu, u saccu adossu, vi possu assigurà ch'eddu mi mancava un toru (o puru qualchi sameri) ch'eddu fussi statu biancu o neru, mancava !
O i me reni... O San Ghjuvà !
(1) http://co.wikipedia.org/wiki/Minotauru (à ringrazià l'autori). E pò dinò : http://it.wikipedia.org/wiki/Cervo_(mitologia).
Parò stu fattu u cuntavani, da veru, i nostri vecchji.
Duminicantoni è crisciutu cum'à mè ind'a Mastina facci chi semi sempri stati insemi. Dipoi ch'eddu è partutu culà ha fattu i soldi in grossu.
Cui sciappava i petri e, veni à didda, straziava. U peghju, par eddu, era ch'un aviva micca boii e ch'eddu li ci vuliva à pigliaddi ind'a Memè agna volta e li custava. Truvava una leccia, t'aviva una forza pò, facciva u sò trascinu e oooh !!! U vegu sempri, ancu avà, cuddà da a Stretta Vecchja carcu... Vi possu assigurà che filà, filavani i boii di Memè. Quiddu ghjornu ch'e vi digu, cariava i soppraporti di Duminicheddu.
Fà chi ghjuntu in Algeria ha truvatu culà à Agnulu, u frateddu, ch'era partutu inanzu à fà u stitutori e chi s'era truvatu pruprietariu di parechji etari di tarra nera e ci faciva un granu cu un rindutu eccezionali. Ed è aposta di stu granu ch'e mi trovu ad aspità à a gara di Carbuccia.
Mi trovu culà à Placidu, una cuniscenza carbuccesa (t'ha un chjosu vicinu à u Matrali di l'Omu Santu). Fà chi ghjugnimi à parlà di ssi locchi e tandu m'ha contu a storia di u "toru biancu".
Sta storia conta, ch'ind'i tempi, un certu Ghjuvanni si truvò in Campu di Loru chi u sò bateddu s'era persu in mari. Aviva fattu, anch'eddu, u viaghju da l'Africa à ghjugna cui. Diciva Ghjuvanni : "È Cristu chi m'ha salvu, è Cristu chi m'ha salvu !" ma a ghjenti un sappiva micca quali eddu era à "Cristu", ma Ghjuvanni u vuliva ringrazià listessu e li vuliva fà una esgia in testimunianza di a sò fedi.
Tandu i vecchji chi l'erani atornu dissini : "Linteti u toru biancu (1), e a esgia sarà, induva u toru piantarà." Lintatu ch'eddu fù, u toru si ni cuddò da u Ricantu à ghjugnà in San Ghjuvannbattisti, ind'u valdu di Veru, e fecini culà a prima esgia di a pieve.
Vera o nò m'è piacciuta stu fattu.
Infini chi vultendumini ind'u nostru paisolu, u saccu adossu, vi possu assigurà ch'eddu mi mancava un toru (o puru qualchi sameri) ch'eddu fussi statu biancu o neru, mancava !
O i me reni... O San Ghjuvà !
(1) http://co.wikipedia.org/wiki/Minotauru (à ringrazià l'autori). E pò dinò : http://it.wikipedia.org/wiki/Cervo_(mitologia).
Parò stu fattu u cuntavani, da veru, i nostri vecchji.
19/12/13
I peti di Petru
Tonu d'inguernu facci sguvernu,
Tonu d'istati facci pitati.
O a risata arisera : erami pusati in caccarognulu, in piazza di zia Agata, quandu Antoni (pensu ch'eddu è statu eddu à cummincià) ha pittatu. Subitu doppu Ghjaccumu li rispundò infini chi, à toccu à toccu, ci semi truvati in dui fili, a fassi un chjam'e risponda.
È statu a cunfronta di i peti : pron, fruuu, bà bà bà, pà bà...
M'eti da dumandà qual'è chi ha vintu ? É statu noi, chi avivami à Petrufrancisconi di Lavigna cu noscu e ch'eddu "sà" pità (o puru svisciulà, lintà, curreghjà) à vulintà.
Ma cum'eddu farà tamanti provi ? Pariva tuttu una mitragliosa : i facciva à catena, unu appressu à l'altru, tondi, distinti, sunenti... fasgiulinchi (1), s'eddu si pò dì ! : futtrizeghja.
Ma cum'eddu farà tamanti provi ? Pariva tuttu una mitragliosa : i facciva à catena, unu appressu à l'altru, tondi, distinti, sunenti... fasgiulinchi (1), s'eddu si pò dì ! : futtrizeghja.
Peti, vesci, curreghji e oh, soniti da fà fughja à tutti,
ancu puru i spiriti maligni !
ancu puru i spiriti maligni !
A a fini emi cantatu :
"O Pè, o Pè, o Petrufrancisconi,
Sè tu lu veru, sè tu lu bonu,
A sappè fà peti, peti, petì,
E batti, batti, battì,
Più, assai più, d'un trappachjoni"
"A chi magna fasgioli risica d'avè a panza ingonfia" dici u pruverbiu. Eiu aghjunghjariu... "e di vincia certi cuncorsi "!
Un è o Pè ?
Tinnaredda di Bisanza, par un petu si duliscia (2) !
"A chi magna fasgioli risica d'avè a panza ingonfia" dici u pruverbiu. Eiu aghjunghjariu... "e di vincia certi cuncorsi "!
Un è o Pè ?
Tinnaredda di Bisanza, par un petu si duliscia (2) !
(1) Veda: Max Caisson, « Une matière à philologie : e fasgiole », Terrain [En ligne], 22 | mars 1994, mis en ligne le 15 juin 2007, consulté le 18 décembre 2013. URL : http://terrain.revues.org/3094 ; DOI : 10.4000/terrain.3094
(2) Ancu, dulì.
(2) Ancu, dulì.
18/12/13
1 francu e soldi 90
Oghji c'è statu u soli, ma u frettu picchjava, chi a funzina suffiava da u monti Cachjoni. Un ventu cuttratu. Ancu assai chi t'aghju u piloni novu.
Sò statu appressu à i sgiotti solu, solu e tranquiddu.
N'aghju apprufitatu e m'aghju impiutu dui beddi sacchi di baghi maturi e se mi possu buscà un poccu di zuccaru tandu Francescamaria (me suredduccia) ci farà una bedda e bona cunfitura.
Sapetti quant'edda costa a libra di u zuccaru ? 1francu e 90 soldi !
U dannu è statu chi mi sogu laccatu a me petra fuccaghja*, vai e tu à sapè induva? Fà chi un m'aghju mancu fumatu a me pipa oghji.
Dumani vogu ind' Simone à buscamini una nova chi n'ha ghjuntu da a fiera, l'altra volta.
Fotò : Moretti
* O petra battifocu.
Sò statu appressu à i sgiotti solu, solu e tranquiddu.
N'aghju apprufitatu e m'aghju impiutu dui beddi sacchi di baghi maturi e se mi possu buscà un poccu di zuccaru tandu Francescamaria (me suredduccia) ci farà una bedda e bona cunfitura.
Sapetti quant'edda costa a libra di u zuccaru ? 1francu e 90 soldi !
U dannu è statu chi mi sogu laccatu a me petra fuccaghja*, vai e tu à sapè induva? Fà chi un m'aghju mancu fumatu a me pipa oghji.
Dumani vogu ind' Simone à buscamini una nova chi n'ha ghjuntu da a fiera, l'altra volta.
Fotò : Moretti
* O petra battifocu.
17/12/13
14/12/13
U figliolu di preti Valintinu
Sia ciò chi ni voglia sia, Don Valintinu è un omu bonu. Ancu puru infiaratu, quandu eddu da u pulpitru, ci scuzzula, certi volti, à a messa duminicali.
Bastava à sentalu dumenica scorsa, chi n'aviva appressu à Ghjuvana Capriola ch'edda tardava à pagà a sò carrega... a tinta.
Don Valintinu è un omu chjuccareddu, grassu e tondu, unestu. Sempri a flacchina bedda assistata.
Infini chi stà mani à i primi albori, sentu picchjà à a porta di a casa.
Era Simoni in furià :
"O Sarrà, o Sarrà affacati, aiò, spiccia, spiccia !!!"
Eiu, insunnitu e furiosu : "Ma chi c'è o Simò ? T'ha puntu a malmignatta ?"
Eddu à a seria "Veni,veni, ch'aghju intesu una bocci strana in piazza à a esgia, qualcosa c'è. Aiò, andemi e veni cu mè, chi solu eiu, un mi la sentu micca".
Ghjunghjimi in piazza à a esgia e di fatti c'era un spesiu di saccu, una cufanedda appesa à a porta di l'Annuziata, ligata di siguletta à u marchjoni, chi un c'era micca a sera nanzu.
C'avvicinemi pianu pianinu. Quista pò alora ! Pigliu a cufa cun grandi primura e sentu un curpareddu caldu in manu. Simone ch'un pudiva più tena, piglia e apri à fighjulà u zitedducciu, chi u ziteddu era beddu ch'infasciulatu in un povaru quartoghju à fiori e tuttu stracciatu.
"Eiu, (bestiu e altiratu) : è masciu o femmina ?"
"Ch'anche tu..." Feci Simoni, "E chi ni sogu eiu?!"
Bastava à sentalu dumenica scorsa, chi n'aviva appressu à Ghjuvana Capriola ch'edda tardava à pagà a sò carrega... a tinta.
Don Valintinu è un omu chjuccareddu, grassu e tondu, unestu. Sempri a flacchina bedda assistata.
Infini chi stà mani à i primi albori, sentu picchjà à a porta di a casa.
Era Simoni in furià :
"O Sarrà, o Sarrà affacati, aiò, spiccia, spiccia !!!"
Eiu, insunnitu e furiosu : "Ma chi c'è o Simò ? T'ha puntu a malmignatta ?"
Eddu à a seria "Veni,veni, ch'aghju intesu una bocci strana in piazza à a esgia, qualcosa c'è. Aiò, andemi e veni cu mè, chi solu eiu, un mi la sentu micca".
Ghjunghjimi in piazza à a esgia e di fatti c'era un spesiu di saccu, una cufanedda appesa à a porta di l'Annuziata, ligata di siguletta à u marchjoni, chi un c'era micca a sera nanzu.
C'avvicinemi pianu pianinu. Quista pò alora ! Pigliu a cufa cun grandi primura e sentu un curpareddu caldu in manu. Simone ch'un pudiva più tena, piglia e apri à fighjulà u zitedducciu, chi u ziteddu era beddu ch'infasciulatu in un povaru quartoghju à fiori e tuttu stracciatu.
"Eiu, (bestiu e altiratu) : è masciu o femmina ?"
"Ch'anche tu..." Feci Simoni, "E chi ni sogu eiu?!"
Pò calendu a voci, dissi ": È una criatura apena nata !!!"
"Ed avà, chi femi ?"
"Andemi à svighjà à zia Laurina a serva di Don Valintinu (à quiddi tempi u prisbitariu cumbasgiava cu a capedda)."
S'apri a porta. Un era micca zia Laura à aprala, era Don Valintinu : "Chi c'è a st'ora ? Seti ascimiti o chini ?"
"O sgiò curà, dissi Simoni, trimendu : fighjuleti, fighjuletti aghjà..."
"Un zitidducciu abandunnatu, tamantu piccatu ! Intriti, intriti un tardeti, cu stu frettu. Tu o Sarrà, vai e sveglia à Laurina a cuglitricia, ch'edda fessi scaldà una pignata d'acqua chi stu ziteddu t'ha u frettu."
Don Valintinu cumandava u sò mondu.
Un ora doppu u ziteddu durmiva ind'i bracci di zia Laurina, saziu di u latti d'Arnestina, balia impruvisata.
Arnestina, a moglia di Petrantoni di u Fondu, aviva parturitu un mesi fà di dui masci, era una taliana, genuvesa, forti e abbastanza curaghjosa.
Un cessava, cuntenta : "Che bello, che bello regalo. Inanzo di Natale, inanzo di Natale !!!"
È cusì chi u ziteddu (un masciu) fù chjamatu Nunziu Natali Valenti.
Nunziu pà "Inanzo, inanzo". Natali chi c'erami guasgi e Valenti pà Don Valintinu.
Certi astuti in paesi u chjamoni, pà via di stu ghjornu binidettu "Nunziu, u figliolu di u preti".
Tre mesi doppu, Simoni u feci battizà, preti Valintinu fessi a messa e Arnestina fessi a mammuccia.
"Ed avà, chi femi ?"
"Andemi à svighjà à zia Laurina a serva di Don Valintinu (à quiddi tempi u prisbitariu cumbasgiava cu a capedda)."
S'apri a porta. Un era micca zia Laura à aprala, era Don Valintinu : "Chi c'è a st'ora ? Seti ascimiti o chini ?"
"O sgiò curà, dissi Simoni, trimendu : fighjuleti, fighjuletti aghjà..."
"Un zitidducciu abandunnatu, tamantu piccatu ! Intriti, intriti un tardeti, cu stu frettu. Tu o Sarrà, vai e sveglia à Laurina a cuglitricia, ch'edda fessi scaldà una pignata d'acqua chi stu ziteddu t'ha u frettu."
Don Valintinu cumandava u sò mondu.
Un ora doppu u ziteddu durmiva ind'i bracci di zia Laurina, saziu di u latti d'Arnestina, balia impruvisata.
Arnestina, a moglia di Petrantoni di u Fondu, aviva parturitu un mesi fà di dui masci, era una taliana, genuvesa, forti e abbastanza curaghjosa.
Un cessava, cuntenta : "Che bello, che bello regalo. Inanzo di Natale, inanzo di Natale !!!"
È cusì chi u ziteddu (un masciu) fù chjamatu Nunziu Natali Valenti.
Nunziu pà "Inanzo, inanzo". Natali chi c'erami guasgi e Valenti pà Don Valintinu.
Certi astuti in paesi u chjamoni, pà via di stu ghjornu binidettu "Nunziu, u figliolu di u preti".
Tre mesi doppu, Simoni u feci battizà, preti Valintinu fessi a messa e Arnestina fessi a mammuccia.
12/12/13
U barbieru e u ghjattu
Passu pà Piazza Longa e sentu à zia Santa chi diciva una spezia di prigantula, o chi ni sogu eiu, murmutulava :
Ghjattumamò
Figliolu di u momò
Un fammi tu lagnà.
Ghjattubarbieru*
Figliolu d'omu fieru
Fammi tu, sunnià
* (Un beddu cunsigliu, una di sti seri, stetivi à senta à Earth's Cry, Heaven's Smile sunnata da Gatto Barbieri, sintareti mi pò quista : Caliente !)
Ghjattumamò
Figliolu di u momò
Un fammi tu lagnà.
Ghjattubarbieru*
Figliolu d'omu fieru
Fammi tu, sunnià
* (Un beddu cunsigliu, una di sti seri, stetivi à senta à Earth's Cry, Heaven's Smile sunnata da Gatto Barbieri, sintareti mi pò quista : Caliente !)
11/12/13
Aglii e cipolli
O chi pinseru arimani...
Semi vulsuti à fallà in Aghjacciu incu Ranuccieddu di i Minghetti, ch'eddu t'aviva i sò aglii e civoddi da venda (fati à trecci, e à grussati, sapeti. In più, qualchi cippati) e chi l'arristavani e chi m'ha dumandatu stu favori, ch'un pudivu rifiutà, ch'eddu m'aviva più che arragnatu u mesi di maghju passatu. E pò in più semi sempri stati amichi cari.
E ci vuliva dinò à veda certi graneddi secchi, piditi, chi picatu.
E ci vuliva dinò à veda certi graneddi secchi, piditi, chi picatu.
Fà ch'erami ghjunti guasgi à a canza, quandu m'avegu d'avemi sminticatu a cravata in casa, manc'à dì (!)
Si sà chi senza cravata* o senza scarpi*, un paisanu un pò entra in villa**.
A dicu à Ranuccieddu e tandu eddu si metta a rida e mi dici "ti laccaraghju à a Barriera (l'aghjaccinchi u chjamani "l'octroi") cu muli e cariola cusì à meziornu magnarè fenu e orzu, ancu tu ! O alora, pigliemi e tagliemi a meia in dui pezzitini !..."
Infini chi, c'è vusultu che nò andessimi à cumprami una cravata nova. Aghju pruvatu à niguziadda e di fatti u garzoni ha chestu à Monsieur Usciati. Subitu quistu rispundò chi i paisani si lagnavani sempri... ma parò ch'eddi t'avivani a munetta... e ch'eddi erani ancu più ricchi cà eddu... ch'eddu i vidiva d'istati à i festi pà i santi, in paesi... e infini chi, e trichi e traca, ha fattu calà u prezzu da 1,15 francu à 1 francu seccu, seccu.
Bedda pò era bedda, a cravata : a m'aghju scelta rossa e picchjulata di biancu.
Ma cusì, semi stati senza magnà u ghjornu !
In piazza Abbatuccia ci vuliva à veda à Ranuccieddu briunà, oh... : "À l'agliu !!! À i civoddi, à i ci-vò-dì. À i cippolì*** !!!" À 2 ori u doppu meziornu ci erami vindutu u tuttu : marcanzia, mancu più una cria.
Ch'ha dì mamma stà sera quand'e li cuntaraghju u fattu di a cravata ?
A sentu aghjà :
"Ti sè magnatu 5 broccii da par tè ind'una ghjurnata, cuccagna... O lu bruttu che tu sè !"
"Ti sè magnatu 5 broccii da par tè ind'una ghjurnata, cuccagna... O lu bruttu che tu sè !"
Ghjuntu in casa, doppu a mugnera mi ni sogu andatu in lettu, à a lestra à a lestra, senza magnà ne nudda (aghju dettu ch'eddu mi picchjava in capu) pà un avè à cuntà i me provi, a cravata piata ind'a stacca. E aliscia che tu alisci...
M'è custata à mè sta passata in Aghjacciu !!! Parò u sognu ch'aghju fattu ind'a nuttata eddu sì, ch'era beddu : una ghjuvanetta, capeddu à piumi in capu, coda nera piigata à middi maneri e u sò parlà in crusca, tanta distinta... "Aiacciu, città di gran' lussu, maravigiosa, ghi sè tu la più bella"...
A mani à u discità eru sempri un povaru paisaneddu e a zitedda di u sognu meiu era fughjita luntanu da me, luntanu dà noi.
* Fattu veru.
** Villa = città
*** In Aghjacciu i civoddi sò detti cipolli.
10/12/13
Qualchi chiminisogheiu
Eiu sò, sogu eiu,
Un chiminisogheiu,
Tu induvini qual'eddu è ?
È Matteu, Matteu !
L'amicu meiu...
L'appititu di zi Santu Parò e l'eghji di Barcavecchja
V'aghju da dì quista, ma forza a cunnusciareti aghjà ?
È statu Ghjuvanghjacumu Barcavecchja à cuntaddami nanzu arimani : era ghjuntu ind'a zì Santu Parò, à meziornu, u vecchju à tola e moglia trinichendu à u ziglioni scucinava una suppa di fasgiolu come a sanni fà ind'i nostri i paisoli.
Picchja, entra in casa, i trovi e s'attaccani à parlà. Una mez'ora doppu zì Parò magnava sempri, a moglia pusata nant'à un tropulu bulicava, tastendu agna tantu a sò suppa, puru aghjughjendu ancu pani e furmagliu ad agnu bucconi.
E quidd'altru aspitava (ch'eddu cuntava ch'eddi u tenissini à magnà, un vi ne diccu !)
Ghjuvanghjacumu, mortu da a fami, di fatica dissi :
"Sapareti chi sta mani apartu che fù u sarconi, sò surtiti prima i trè eghji di Musgia..."
"E... ?!" Rispundò curiosu zì Santu Parò...
"E, dui sughjoni subitu, subitu..."
"E quiddu altru ?" Dissi u vecchju.
"Quidd'altru ? Quidd'altru fighjulava..."
06/12/13
446-64
L'altra sera era andatu à passà a siritina ind'à a Mora. Sò beddi e rari mumenti d'amicizia. Culà si ghjocca à scoppa, à mora e si pò bia un bon vinu di ssi piaghji.
Certi seri ci ni stemi ancu insin'à mezanotti.
Eru cù Petrusantu di a Guercia, Paulu di i Margatà e Ghjuvan' u Tuddincu. A partita filava, quandu d'un colpu mi veni in manu u 7 à cori : tuccavu a primiera !
Tandu Petrusantu, annarbatu à forza di perda, lampò, for' di prupositu : "Sapeti, arimani ? Eru in Petra Santa e m'infattu a squadra di ssi lucchesacci e ci n'è unu chi m'ha fighjulatu, pò ho...."
Tandu Petrusantu, annarbatu à forza di perda, lampò, for' di prupositu : "Sapeti, arimani ? Eru in Petra Santa e m'infattu a squadra di ssi lucchesacci e ci n'è unu chi m'ha fighjulatu, pò ho...."
Frimemi scuncertati, quandu dissi, misteriosu e schirzosu, u Tuddincu :
"O caru, Petrusantu, Petrusà, in Petra Santa fùi petrificatu in santuneddu...
Petru, petra petrificata santu Santu sarà !!!"
Civa !
"U razismu è stirpera di a cuscienza di l'umanu." Nelson Mandela, rip.
01/12/13
Filastrocca...
Filastrocca, filastrocca,
Filu e rocca,
Figlia e crocca,
Filu e assu à trocchi trocca.
Filastrocca...
Filu stortu ?
Filastrocca !...
Filu troncu e basta.
Filastrocca...
Filu stortu ?
Filastrocca !...
Filu troncu e basta.
U varghjolu
Sembra chi u varghjolu abbia sceltu, sta volta, a casa di i Turconi, puvaretti.
In paesi dicini ch'arisera a malatia si vidiva nantu a faccia d'Antuninu : frebba, dulori, peddi picchjata... di sicuru sò tocchi.
Povar'à noi, tanti disgrazii ch'avaremi fattu à stu mondu ?
Malatie e miserii,
Castagni à rureri,
Pidochji à sciapperi,
Fami ancu certi seri...
Dannati che no semi, ch'avaremi fattu à Diu ?
Pregu à Santu Bartolu, par tè, o Antunì.
Pregu à Santu Bartolu, par tè, o Antunì.
Inscription à :
Articles (Atom)