Merula vistuta à piumi lucicanti di neru e di turchinu, s'eddu si pò dì.
Ridiva, mì ! Chjù l'aciddacciu. Ti vegu mi, ma... meruli, merula, ... chjù-la-miseria, chjù la brutta, chjù !
Fiù, fiù !!!...
In più, mireti sta candela pariva ch'edda u fessi baddà... cirinu maladettu, và.
E prova e prova e ci sogu sbuccatu, e pugna e pugna e mi sogu frimatu ! Viditi ?
Più ind'a, camara 16, un mughju umanu : "Evviva à noi !" lintò à Verget tuttu u soiu, cordu e senza maneri, intricciatu à meza carri, anchi à l'aria, corpu à corpu cù Aleth. Oh lu bruttu, o la brutta !
Da roccia, e da roccia da veru, a vi dicu.
A sera, à tintena tappata, mi ni sogu vultatu solu, solu à u campu.
Oh ssi soldi spesi par nudda. Mancu, mancu da sminticà sta p... di guerra, una stonda. Nò, mancu una siconda. E sta buccaredda sempri à dimmi : "...Chaleur épaisse...des langueurs océanes..."* Oh lu me ciarbeddu.
Povaru a mè, ch'avivani da fà u mari e l'oceanu appuntu, cuì ???
Aletha ch'anche tu sighi maladetta, (puvaretta).
*J Brel, Amsterdam
[Kachô-ga]
BNF