In fini, ci truvedimi infusi, trosci, ciangagliosi. L'acqua minuta, quidda chi nun è criduta, picchja i ciarbeddi indebuliti. I notti s'assumigliavani e i notti parivani ghjorni.
Fusei, cannunati, tiri e altri, strappavani i veli di u celi. Si sintiva a tarra scatavultulata chjamà "Aiutu".
Pò, falava u silenziu e s'inguttupava ssi locchi.
Tempu par l'omu di ripiglià soffiu. Dumandavami:
"Una minuta sola, aiò, pà piacè."
E pò stonda doppu baddava a caldianata.
Nostra vita cusigna. Dumani venarà... Quali è chi a sà ?