Tempu Tempu
Meziornu chi stagna intra tanfati,
Di a casera, a pompa chi s'annoia, stanca
Tempu tempu tempu
Era Era
Sbulicani in vanu e cantani ghjaddi,
Bocca di u chjarori d'un ghjornu chi cunghjuga
Era era era era.
Dumani Dumani
Riposu, caldu d'essaci sempri.
Pensa u prisenti : tennami par
dumani dumani dumani dumani.
Nomi Nomi
Comu sarà u nomi di ciò chi ci inzirisci tantu ?
U sò nomi è Alistessacosa chi patisci
nomi nomi nomi nomi.
Cesare Vallejo,
Missu in corsu da a versioni francesa data in Poètes d'aujourd'hui, p67, César Vallejo, A Ferrari, G Vallejo, Seghers Éditeur, Paris, 1967
.
12/08/16
Lettara sunniata
Paris, le 10 août 1916
Cher Sarratu,
Je vous écris de Paris où ma tante et moi avons décidé, enfin, de nous réfugier chez une petite parente. Une aristocrate très originale.
D du B... est une personne adorable, cultivée et très débrouillarde. Tante dit affectueusement d'elle qu'elle est une contesse aux nus pieds...
Que vous dire si ce n'est que ses journées sont rythmées par la peinture, le chant, la lecture et d'autres petites choses insignifiantes qui, dans sa bouche, deviennent instantanément des histoires extraordinaires ?!
Nous nous sommes entendues: tante donnera chaque mois l'équivalent d'un petit loyer, déduction faite de menus travaux ménagers que je me suis engagée à faire pour nous rendre service à toutes trois (...)
Mon passe-temps favori est de me promener sur les quais près de la maison, où une infinité de commerces proposent une infinité d'oiseaux et autres animaux exotiques (...)
Votre Ouguetta qui pense sans arrêt à vous, mais qui vous laisse bien seul, n'est-ce pas ? Et qui s'est en plus éloignée de vous, mais ne ne vous oublie pourtant pas.
M'autorisez vous à vous dire tout cela ?
Et puis, zut ! Je vous aime.
Cher Sarratu,
Je vous écris de Paris où ma tante et moi avons décidé, enfin, de nous réfugier chez une petite parente. Une aristocrate très originale.
D du B... est une personne adorable, cultivée et très débrouillarde. Tante dit affectueusement d'elle qu'elle est une contesse aux nus pieds...
Que vous dire si ce n'est que ses journées sont rythmées par la peinture, le chant, la lecture et d'autres petites choses insignifiantes qui, dans sa bouche, deviennent instantanément des histoires extraordinaires ?!
Nous nous sommes entendues: tante donnera chaque mois l'équivalent d'un petit loyer, déduction faite de menus travaux ménagers que je me suis engagée à faire pour nous rendre service à toutes trois (...)
Mon passe-temps favori est de me promener sur les quais près de la maison, où une infinité de commerces proposent une infinité d'oiseaux et autres animaux exotiques (...)
Votre Ouguetta qui pense sans arrêt à vous, mais qui vous laisse bien seul, n'est-ce pas ? Et qui s'est en plus éloignée de vous, mais ne ne vous oublie pourtant pas.
M'autorisez vous à vous dire tout cela ?
Et puis, zut ! Je vous aime.
11/08/16
U passatu...
A paci, a vespa, u calcagnu, i spadderi,
lu mortu, i decilitri, u ciocciu,
i locchi, a rogna, i sarcofaggi, u vetru,
i dunnetti peddi mora,
a scunniscenza, a paghjola, i cunfrateddi,
i gocci, a smintichera,
a putenza, i cuccini, l'arcagnuli, l'accu,
i preti, l'ebenni, u puntu,
a parti, u tipu, u stupori, l'anima...
Duttili, insafranatu, nettu, esternu,
Purtativu, vecchju, tredici, insanguinitu,
Fotografiati, preti, ingonfii,
Cunessi, longhi, frisgiulati, falzi...
Fiammenti, paragunendu,
Vivu, arrabbiendusini,
Minendu, analizendu, sintendu, trimulendu,
Murendu, arribendusi, piazzendussi, piignendu...
E doppu, quisti, cui,
Doppu, da soppra,
Pò dassi, durendu, à l'internu, tantu, talmenti, mai,
Da sottu, luntanu, à u tantu,
Sempri, ciò chi tandu, dumani, quantu,
Quantu !...
L'orribili, u suntuosu, u lentisimu,
L'agustu, l'infruttuosi,
U funesti, l'incrispitu, l'umidi, u fatali,
U tuttu, u purisimu, l'abbughjatu,
L'aspru, u diavulescu, u tattili, u più fondu...
U 27 di sitembri 1937
Cesare Vallejo, Poètes d'aujourd'hui par A Ferrari e G Vallejo, p 139 e 140, Seghers Éditeur, Paris 1967.
lu mortu, i decilitri, u ciocciu,
i locchi, a rogna, i sarcofaggi, u vetru,
i dunnetti peddi mora,
a scunniscenza, a paghjola, i cunfrateddi,
i gocci, a smintichera,
a putenza, i cuccini, l'arcagnuli, l'accu,
i preti, l'ebenni, u puntu,
a parti, u tipu, u stupori, l'anima...
Duttili, insafranatu, nettu, esternu,
Purtativu, vecchju, tredici, insanguinitu,
Fotografiati, preti, ingonfii,
Cunessi, longhi, frisgiulati, falzi...
Fiammenti, paragunendu,
Vivu, arrabbiendusini,
Minendu, analizendu, sintendu, trimulendu,
Murendu, arribendusi, piazzendussi, piignendu...
E doppu, quisti, cui,
Doppu, da soppra,
Pò dassi, durendu, à l'internu, tantu, talmenti, mai,
Da sottu, luntanu, à u tantu,
Sempri, ciò chi tandu, dumani, quantu,
Quantu !...
L'orribili, u suntuosu, u lentisimu,
L'agustu, l'infruttuosi,
U funesti, l'incrispitu, l'umidi, u fatali,
U tuttu, u purisimu, l'abbughjatu,
L'aspru, u diavulescu, u tattili, u più fondu...
U 27 di sitembri 1937
Cesare Vallejo, Poètes d'aujourd'hui par A Ferrari e G Vallejo, p 139 e 140, Seghers Éditeur, Paris 1967.
Argieri
Ussin mi parledi, cù lu sò accentu di i soi, di la sò ghjuventù, di li sò amori, di a sò villa d'Argieri (Algeri ?)
Sintivu da cuì i sapori di sali, di mari, di spezii. L'asgi purtati da u soli, da u caldu, da guerri passati, guerri da vena, d'un paesi fieru (com'à induva noi), d'un paesi stancu e sfruttatu, d'un paesi accuppatu comu erani accuppati i nostri fruntieri.
Era statu pigliatu à 14 anni, in paesi, da truppi francesi accuppati à i sò razii da empia i sò regimenti culiniali. Mandatu à fà u minadori. Chi i minadori magiori, eddi, erani stati chjamati à u fronti e ch'eddu ci vuliva ghjenti à rimpiiaziaddi d'accordu o micca !
Prima à Garadane, fughjitu (è cui chi tandu ci erami infattati), doppu chjamatu sous les drapeaux, e purtatu insin'à Besançon, ingaggiatu, à fà u suldatu. Suldatu ch'eddu facciva cun un dispiaceri maiò. Guasgi com'à tutti noi...
Sintivu da cuì i sapori di sali, di mari, di spezii. L'asgi purtati da u soli, da u caldu, da guerri passati, guerri da vena, d'un paesi fieru (com'à induva noi), d'un paesi stancu e sfruttatu, d'un paesi accuppatu comu erani accuppati i nostri fruntieri.
Era statu pigliatu à 14 anni, in paesi, da truppi francesi accuppati à i sò razii da empia i sò regimenti culiniali. Mandatu à fà u minadori. Chi i minadori magiori, eddi, erani stati chjamati à u fronti e ch'eddu ci vuliva ghjenti à rimpiiaziaddi d'accordu o micca !
Prima à Garadane, fughjitu (è cui chi tandu ci erami infattati), doppu chjamatu sous les drapeaux, e purtatu insin'à Besançon, ingaggiatu, à fà u suldatu. Suldatu ch'eddu facciva cun un dispiaceri maiò. Guasgi com'à tutti noi...
E Delacroix,
L'inamurata d'Ussin?
09/08/16
Kinaxixi
Ô ciò chi s'è vistu à suldati africani mandati in prima ligna "chaire à canon" ch'eddi i chjamavani. Quantu ch'eddi un fussini micca "cori da campà" com'à noi altri... "Souviens-toi, Hampate Ba..."
Mi piacciria à pusà
Nantu à una panca di u Kinaxixi
à sei ori d'una sera calda, calda
e pò stamini...
À u tantu
Qualchisia venarà
À pusami accantu
Virariu tandu i facci neri di la ghjenti
Cuddà pianu pianu
A cuddetta
Diciendu a mancanza ind'u ki-mbundu* imbastarditu di i discursati
Vidariu tandu u passu stancu
Di sti schiavi figlioli di schiavi
Chi cercani, à buscassi cuì, amori, gloria culà
Una briacchina, in agni vinu, più indà
Ne filicità ne odiu
Pò doppu passatu u calà di u soli
S'accendariani i lumi
Passaraghju eiu
Pinsendu chi la nostra vita è bedda simplici
Ancu troppu simplici
Par quiddu chi è stancu
Di marchjà e di marchjà à dinò
Missu in corsu da à traduzioni Francesa data da
M de Andrade, in La poésie africaine d'expression portugaise, p. 113, PJO poche, Honfleur 1969
*Lingua da u gruppu Bantù
Mi piacciria à pusà
Nantu à una panca di u Kinaxixi
à sei ori d'una sera calda, calda
e pò stamini...
À u tantu
Qualchisia venarà
À pusami accantu
Virariu tandu i facci neri di la ghjenti
Cuddà pianu pianu
A cuddetta
Diciendu a mancanza ind'u ki-mbundu* imbastarditu di i discursati
Vidariu tandu u passu stancu
Di sti schiavi figlioli di schiavi
Chi cercani, à buscassi cuì, amori, gloria culà
Una briacchina, in agni vinu, più indà
Ne filicità ne odiu
Pò doppu passatu u calà di u soli
S'accendariani i lumi
Passaraghju eiu
Pinsendu chi la nostra vita è bedda simplici
Ancu troppu simplici
Par quiddu chi è stancu
Di marchjà e di marchjà à dinò
Missu in corsu da à traduzioni Francesa data da
M de Andrade, in La poésie africaine d'expression portugaise, p. 113, PJO poche, Honfleur 1969
*Lingua da u gruppu Bantù
Dumani
Dumani sant'Amori, doppu dumani Sà Dalenti, festa in paesi (un ci ni sarà custannu, di sicuru), doppu doppu dumani, santa Chjara sarà.
(Santa Chiara, u nomi d'una prighjoni in Bastia.) Passavani i ghjorni, nostra vita cusigna...
(Santa Chiara, u nomi d'una prighjoni in Bastia.) Passavani i ghjorni, nostra vita cusigna...
08/08/16
L'amanti
Amori, u più chi ci n'è menu, è quandu l'amanti si tenani luntanu, suttarrati i nostri, mi vinivani ssi versi ch'aviu ghjà intesu, prima, d'un versu tradiziunali :
Ghjunta è l'ora disiata
Par dumandavvi l'amori
Bramareti in quista ghjurnata,
Di pudevvi ben' discori
Bramareti di sapè lu veru
Se vostru cori sarà sinceru
Insemi e sin'à la morti
Isperu semi ligati
Cun amori custanti e forti
Generosu micca ingratu
Nun ci sia forza tarrena
Par alluntanacci appena !
M'arristavani sti versi e pò stu visu, Hughette mi mancheti...
Ghjunta è l'ora disiata
Par dumandavvi l'amori
Bramareti in quista ghjurnata,
Di pudevvi ben' discori
Bramareti di sapè lu veru
Se vostru cori sarà sinceru
Insemi e sin'à la morti
Isperu semi ligati
Cun amori custanti e forti
Generosu micca ingratu
Nun ci sia forza tarrena
Par alluntanacci appena !
M'arristavani sti versi e pò stu visu, Hughette mi mancheti...
Paolo Ucello,
Capedda di l'Assunta, Prato, 1434
06/08/16
Attesa
Avivu da risponda à Huguette, ma t'avivu poccu brama di scriva chjachjari d'amori. A ghjurnata era stata difficiuli cu dui alerti à i gasi. Alerti par nudda, parò... alerti listessu : signali, ordini, maschi, vistuti fatti apposta, attesa, contru signali...
"Chère Hughette,
Croyez que votre gentille lettre d'hier m'a apporté beaucoup de bien. Nous résistons à l'ennemi. Je suis satisfait de vous savoir en bonne condition. Vous m'avez parlé de votre projet d'aller vivre chez une de vos parente à Paris. Je n'ai pas de conseil à donner mais, je crois que cela serait bien pour vous et même votre tante de partir.
Je préfère vous savoir à toutes deux à l'arrière, loin de tout cela. Je viendrais même en permission vous voir. Un de mes amis parisien m'a beaucoup parlé de la ville, des Gobelins, des Champs Elysées... Il me semble de la connaître.
Il en savait beaucoup ! Il y a même beaucoup de choses à voir là-bas.
Ch'avivu da dì ?
Avivu da tena, anch'eiu, i discorsi di Linard pieni à lacrimi, à passiuneddi e agnuli incerti, à discursini dunneschi. Avivu arriatu, biffatu sti ligni : Ma chère et douce, Hughette, je sais que je vous aimerai pour toujours. Je suis têtu, fidèle et de parole... Je n'oublie rien, ridiculosu !
Parò m'eru ingaggiatu, m'eru. (Ùn dissi mancu nudda di a mè numinazioni à u gradu di sargenti).
Scrivedi inveci : " Salutations à votre tante. A bientôt chère Hughette, prenez soin de vous. Sf"
J'avais envie de lui parler d'amour d'ici, des portes de l'enfer. Andeti voi à capiscia a vita... e sta brama tonta di parlà d'amori da cui, da li porti di l'infernu !
"Chère Hughette,
Croyez que votre gentille lettre d'hier m'a apporté beaucoup de bien. Nous résistons à l'ennemi. Je suis satisfait de vous savoir en bonne condition. Vous m'avez parlé de votre projet d'aller vivre chez une de vos parente à Paris. Je n'ai pas de conseil à donner mais, je crois que cela serait bien pour vous et même votre tante de partir.
Je préfère vous savoir à toutes deux à l'arrière, loin de tout cela. Je viendrais même en permission vous voir. Un de mes amis parisien m'a beaucoup parlé de la ville, des Gobelins, des Champs Elysées... Il me semble de la connaître.
Il en savait beaucoup ! Il y a même beaucoup de choses à voir là-bas.
Ch'avivu da dì ?
Avivu da tena, anch'eiu, i discorsi di Linard pieni à lacrimi, à passiuneddi e agnuli incerti, à discursini dunneschi. Avivu arriatu, biffatu sti ligni : Ma chère et douce, Hughette, je sais que je vous aimerai pour toujours. Je suis têtu, fidèle et de parole... Je n'oublie rien, ridiculosu !
Parò m'eru ingaggiatu, m'eru. (Ùn dissi mancu nudda di a mè numinazioni à u gradu di sargenti).
Scrivedi inveci : " Salutations à votre tante. A bientôt chère Hughette, prenez soin de vous. Sf"
J'avais envie de lui parler d'amour d'ici, des portes de l'enfer. Andeti voi à capiscia a vita... e sta brama tonta di parlà d'amori da cui, da li porti di l'infernu !
05/08/16
Impintera
I primi paroddi di a prima carta d'Huguette funi : "J'imagine un jardin. J'imagine des enfants délivrés du fléau de la guerre et leurs parents heureux (...) Vous me manquez tellement. Votre Ouguetta"
Ah, mi pariva di senta i versi chi m'arristavani di L'Infernu, cantu primu :
Tempu era dal principiu del mattinu,
E il sol cuddava à l'insù cun quelle stelle,
Chi erani cun lui quandu l'amor divinu
Mosse di prima quelle cose belle...
Ah, mi pariva di senta i versi chi m'arristavani di L'Infernu, cantu primu :
Tempu era dal principiu del mattinu,
E il sol cuddava à l'insù cun quelle stelle,
Chi erani cun lui quandu l'amor divinu
Mosse di prima quelle cose belle...
Sargenti miseria
À babbonu
Retour à la caserne, récupère le grade de sergent, "au mérite", (dissi cusì à Lejean) sans rien faire. M'avivani da fà sargenti, ma cusì prestu e senza mancu passà un esami e direttamenti o ghjenti !!!
Retour à la caserne, récupère le grade de sergent, "au mérite", (dissi cusì à Lejean) sans rien faire. M'avivani da fà sargenti, ma cusì prestu e senza mancu passà un esami e direttamenti o ghjenti !!!
Pinsavu : "Rincupenza à u suldatu attivu chi in trenta ghjorni di servizu nun ha avutu mancu ghjornu di punizzioni !" Aviva dettu un ghjornu me zia carnali Agnula, cara.
U ghjornu erami stati rinfurzati d'una manata di 250 omi presi ind'u 9esimu battaglioni di u 17esimu regimentu d'infantaria cu i sò dui aghjutenti, i sò 6 sargenti, 8 capurali , 2 furrieri e 232 suldati di a classa 1916 isciuti di u ricrutamenti di Belfort, Besançon, Vesoul e Lons.
A mezu à sta truppa à quali mi vegu ? À Ussin Ferracuto* (avivami spartutu a fami in Marsiglia tanti anni fà.)
Eiu : "O soldat, viens là, je te connais, moi !"
Tandu eddu, surisu in faccia : "Tè, sergent. Misère !" Fù cusì ch'eddu mi chjamedi doppu : Sergent misère. Ssu spaissu (spahi) spaisatu cuì cù noscu.
Emi passatu a siritina insemi. Les souvenirs montaient au front.
*Da veda, u bigliettu Lingua franca, di u 21/06/2014
U ghjornu erami stati rinfurzati d'una manata di 250 omi presi ind'u 9esimu battaglioni di u 17esimu regimentu d'infantaria cu i sò dui aghjutenti, i sò 6 sargenti, 8 capurali , 2 furrieri e 232 suldati di a classa 1916 isciuti di u ricrutamenti di Belfort, Besançon, Vesoul e Lons.
A mezu à sta truppa à quali mi vegu ? À Ussin Ferracuto* (avivami spartutu a fami in Marsiglia tanti anni fà.)
Eiu : "O soldat, viens là, je te connais, moi !"
Tandu eddu, surisu in faccia : "Tè, sergent. Misère !" Fù cusì ch'eddu mi chjamedi doppu : Sergent misère. Ssu spaissu (spahi) spaisatu cuì cù noscu.
Emi passatu a siritina insemi. Les souvenirs montaient au front.
03/08/16
Destinu (3)
Diciva u pruverbiu : "Femini in agni locu spulani cennari e incendani focu". L'incendiu era statu di i chjucchi !!! L'anima mea, catuscina, baddava lighjera sopr'à i ligni numichi.
Ughetta m'aviva marcatu di fosfaru. U sò segnu di pussessu, in fronti, u mi purtava. Pinsavu : "Omu mattu, stramattu e altru, vali omu leghjittimatu !"
Eru toccu anch'eiu o Linà !
U solibughjiu mi pudiva piglià, avà, subitu avà !
Ughetta m'aviva marcatu di fosfaru. U sò segnu di pussessu, in fronti, u mi purtava. Pinsavu : "Omu mattu, stramattu e altru, vali omu leghjittimatu !"
Eru toccu anch'eiu o Linà !
U solibughjiu mi pudiva piglià, avà, subitu avà !
02/08/16
Destinu (2)
A mani: messa.
Appuntu à Ughetta strada faccendu, : "Vous serez mon filieul, mon filieul de guerre, voulez vous ?"
Pariva ch'edda s'avissi truvatu qualchi missioni divina. Eiu, ùn vuliva scumbatta cun carti e contracarti e pò fammi doppu purtà d'un amori arificiali, d'un amori di carta pustali. Quantu ci n'era accantu à mè, accupati cusì ? Pruvavu à raghjunà.
Detta a messa, m'avivu da laccà à Madama Geoffret, a nipota Hughette, e ho fughja !!!
Nantu à u parta, in piazza à a esgia Ughetta, pigliendumi à bracetta mi dissi :
"J'ai tant prié pour vous Sarratu que j'en ai tout oublié. Je ne veux pas vous laisser partir comme ça. J'aimerais tant pouvoir vous écrire. Pourquoi me refuser ce droit ? Je serais votre marraine. Allons, soyez raisonnable."
Eiu : "Ughetta, quel sens aura tout ça ? Nous, nous sommes un jour là, un autre jour ailleurs.
Appuntu à Ughetta strada faccendu, : "Vous serez mon filieul, mon filieul de guerre, voulez vous ?"
Pariva ch'edda s'avissi truvatu qualchi missioni divina. Eiu, ùn vuliva scumbatta cun carti e contracarti e pò fammi doppu purtà d'un amori arificiali, d'un amori di carta pustali. Quantu ci n'era accantu à mè, accupati cusì ? Pruvavu à raghjunà.
Detta a messa, m'avivu da laccà à Madama Geoffret, a nipota Hughette, e ho fughja !!!
Nantu à u parta, in piazza à a esgia Ughetta, pigliendumi à bracetta mi dissi :
"J'ai tant prié pour vous Sarratu que j'en ai tout oublié. Je ne veux pas vous laisser partir comme ça. J'aimerais tant pouvoir vous écrire. Pourquoi me refuser ce droit ? Je serais votre marraine. Allons, soyez raisonnable."
Eiu : "Ughetta, quel sens aura tout ça ? Nous, nous sommes un jour là, un autre jour ailleurs.
Moi aussi j'ai priè. J'ai prié pour le monde, pour cette pauvre terre, pour tous mes amis morts, pour les autres... Vous voulez un jour écrire à un mort ? Je vous laisse à vos rêves."
Hughette :"Alors, ne partez pas !"
Eiu: "Chacun doit suivre son chemin. Le mien, n'est pas celui des Dames..."
Vissi indi l'occhji di Mma Geoffret un rimprovaru fermu.
Tandu, Huguette, annarbaticcia : "Je ne suis pas une dame. Je ne suis qu'un être simple qui se tient devant vous et qui veut vous écrire et qui vous écrira. Avec vous, malgré vous, je vous serai fidèle, je ne veux pas vous perdre."
Pigliati què ! Mi battiva u ghjargazolu. In cori meiu u rombu di u tonu si era purtatu a piena ! A barca pigliava l'acqua, pronta à rimbarsciassi in mari ch'eddu fussi altu o bassu. Ch'avivu dà dì ? Povaru à mè ! Je croyais aux paroles... Paroddi ch'un mi vulivu mancu da senta !
Mi licinziedi da Mma Geoffret, da Hughette. In fini chi, Uguetta mi dedi u sò fazulettu, cù una santa lacrima di i soi... Tantu avali eru statu vintu e stravintu.
Via pà a caserna, pachittasgiu à dossu. Mi c'era vulsutu trè passi par varcà d'una paci firita à a Guerra micidaghja. Nostra vita
Hughette :"Alors, ne partez pas !"
Eiu: "Chacun doit suivre son chemin. Le mien, n'est pas celui des Dames..."
Vissi indi l'occhji di Mma Geoffret un rimprovaru fermu.
Tandu, Huguette, annarbaticcia : "Je ne suis pas une dame. Je ne suis qu'un être simple qui se tient devant vous et qui veut vous écrire et qui vous écrira. Avec vous, malgré vous, je vous serai fidèle, je ne veux pas vous perdre."
Pigliati què ! Mi battiva u ghjargazolu. In cori meiu u rombu di u tonu si era purtatu a piena ! A barca pigliava l'acqua, pronta à rimbarsciassi in mari ch'eddu fussi altu o bassu. Ch'avivu dà dì ? Povaru à mè ! Je croyais aux paroles... Paroddi ch'un mi vulivu mancu da senta !
Mi licinziedi da Mma Geoffret, da Hughette. In fini chi, Uguetta mi dedi u sò fazulettu, cù una santa lacrima di i soi... Tantu avali eru statu vintu e stravintu.
Via pà a caserna, pachittasgiu à dossu. Mi c'era vulsutu trè passi par varcà d'una paci firita à a Guerra micidaghja. Nostra vita
cusigna.
Avessi pigliatu, eiu, un carnè da marcà ciò chi mi viniva:
Eri tu lu me destinu
Lu me fiori melacutonu
Zuccaru di bombucconi
O rombu di lu me tonu
Lu me succhju carramantinu
Scrivaraghju middi sestini
Par purtà ad alta bocci
Nostru amori clandestinu.
Avessi pigliatu, eiu, un carnè da marcà ciò chi mi viniva:
Eri tu lu me destinu
Lu me fiori melacutonu
Zuccaru di bombucconi
O rombu di lu me tonu
Lu me succhju carramantinu
Scrivaraghju middi sestini
Par purtà ad alta bocci
Nostru amori clandestinu.
31/07/16
Rires e risi
"Mais Huguette, pourquoi riez vous toujours quand que je vous parle ?" (U francesu mi viniva in bocca quant'e fussi eiu à Lejan !)
"Antoine, vous permettez que je vous appelle Antoine? Je ris d'abord pour votre accent, je ris pour vos Ouguetta, qui n'arrivent pas à dire Huguette ! Je ris de vos instants d'absence, de vos rêveries, de ces moments où l'on vous perd. Je ris aussi du bonheur que m'apporte cette journée, mais sans vraiment savoir pourquoi..."
"Alors à mon tour de vous demander une faveur. Ne m'appelez plus caporal, ne m'appelez plus Antoine, appelez moi Sarratu, je préfère. C'est comme ça que l'on m'appelle au village, Sarratu fora. Je préfère."
"Seratout" c'est ca ? Qu'est ce que cela veut dire ?"
"Ça veut dire que c'est comme ça que l'on m'appelle : Sarra.tù. Le reste, caporal, Antoine... c'est pour les papiers militaires."
"Ne prenez cet air sombre, s'il vous plait !"
Tandu à Mma Geoffret : "Allons les enfants, arrêtez de vous chamailler, voudrez vous goûter à mon flanc aux fraises des bois ? Un flanc presque sans fraise et sans lait !"
Par contu meiu, eru statu traspurtatu in un antru mondu. In una stonda m'eru accustatu un mondu senza guerra, senz'armi, senza cianga, ne pulvariccia, un mondu senza numichi. Mi pariva d'essa intrutu in Paradisu, eccu, sì ! Pinsedi (in francesu): "Le bonheur avait donc un visage."
Chi Mma Geoffret ùn si n'avidessi di nudda...
"Antoine, vous permettez que je vous appelle Antoine? Je ris d'abord pour votre accent, je ris pour vos Ouguetta, qui n'arrivent pas à dire Huguette ! Je ris de vos instants d'absence, de vos rêveries, de ces moments où l'on vous perd. Je ris aussi du bonheur que m'apporte cette journée, mais sans vraiment savoir pourquoi..."
"Alors à mon tour de vous demander une faveur. Ne m'appelez plus caporal, ne m'appelez plus Antoine, appelez moi Sarratu, je préfère. C'est comme ça que l'on m'appelle au village, Sarratu fora. Je préfère."
"Seratout" c'est ca ? Qu'est ce que cela veut dire ?"
"Ça veut dire que c'est comme ça que l'on m'appelle : Sarra.tù. Le reste, caporal, Antoine... c'est pour les papiers militaires."
"Ne prenez cet air sombre, s'il vous plait !"
Tandu à Mma Geoffret : "Allons les enfants, arrêtez de vous chamailler, voudrez vous goûter à mon flanc aux fraises des bois ? Un flanc presque sans fraise et sans lait !"
Par contu meiu, eru statu traspurtatu in un antru mondu. In una stonda m'eru accustatu un mondu senza guerra, senz'armi, senza cianga, ne pulvariccia, un mondu senza numichi. Mi pariva d'essa intrutu in Paradisu, eccu, sì ! Pinsedi (in francesu): "Le bonheur avait donc un visage."
Chi Mma Geoffret ùn si n'avidessi di nudda...
PA Renoir, Musée de l'Orangerie
Edda
' Sò visu s'aviva pigliatu tuttu u spaziu di lu me capu. Ùn vidivu più cà edda, 'sò occhji, la sò buccaredda russina, u purfumu di li sò mani, di li sò muvimenti. C'è bastata una stundaredda di nienti par accenda lu focu e riposu, mancu appena !
L'amori m'era intrutu, cun Edda, incu viulenza, ind'u mè cori, ed eiu, com'à un di sti tristi suldatini di piombu, mi ni stavu rosu da a passioni, mottu ch'un cunnisciva ancora, innangaratu, prontu à lasciammi fà da tuttu e da tutti, vittima innucenti di mè stessu, culpevuli d'Edda.
Oramai, u mondu si ni pudiva spariascia, u mondu. U mondu, sparitu, a meia vita aviva da essa impiuta d'Edda, d'agna cosa d'Edda, di tuttu d'Edda.
Mi cunviniva, e cusì sia !
L'amori m'era intrutu, cun Edda, incu viulenza, ind'u mè cori, ed eiu, com'à un di sti tristi suldatini di piombu, mi ni stavu rosu da a passioni, mottu ch'un cunnisciva ancora, innangaratu, prontu à lasciammi fà da tuttu e da tutti, vittima innucenti di mè stessu, culpevuli d'Edda.
Oramai, u mondu si ni pudiva spariascia, u mondu. U mondu, sparitu, a meia vita aviva da essa impiuta d'Edda, d'agna cosa d'Edda, di tuttu d'Edda.
Mi cunviniva, e cusì sia !
30/07/16
Destinu (1)
Appena ch'e a vidi à Hughetta, intruta ind'a sala maiò, capii : in una frazzioni di nudda, s'era scritta a storia da vena, cu li sò gioii e cu tutti li sò guai, d'un colpu.
Dicini ch'eddu è u Distinu cusì, (tristu e perfidu, santu distinu ?) e chi tuttu, in celi, era ghjà scrittu.
Eru cummossu, mutu, imputenti, trasferitu in un altru mondu. In capu mi giravani middi steddi e sti paroddi d'una sminticata sirinata :
O più bianca di lu brucciu,
Più chjara cà l'alba in celi,
Ch'edda dura sta sola stonda
La mè fraula rubiconda !
O più dolci di lu meli,
La mè bianca turturedda,
Cu li tò capeddi biondi
Sei la luci di stu mondu,
Purfumata d'arba cunedda.
Mma Geoffret : "Bonjour, chère enfant, mon Dieu, vous avez l'air si blanche. Il est vrai que les forces nous manquent, l'approvisionnement, vous voyez, Antoine, Huguette, mon mari, ma nièce, la table, la Marne, un caporal valeureux, les enfants, mon enfant, la peinture, les ogives, la cathédrale, l'ennemi le tout..."
À senta, pò sintivu paroddi ma frasi pò, alcuni ! Tinivu in manu l'articuli, mancava l'articulazioni.
Fù listessa par a nipota :"Heureuse, béni, cher oncle, respect, guerre, prier, Dieu, bombes, si dure, si pur, si injuste, cruelle..."
Sintedi, infini, da Mma Geoffrey :"Et vous, caporal ?"
Un n'avivu intesu nienti di ciò chi era statu dettu innanzu. Ùn avivu nienti da risponda, nienti da dì. T'avivu u cori sottisopra, sur-presu...
Mi vensi, tandu, un "Iè" à contratempu. Sintedi a zia e a nipota parta à rida.
Hughetta era bedda e ancu di più di bedda, era surpridenti ! Accantu à edda, l'assalti tudeschi erani ghjocchi zitiddini. U cori battiva à u ritimu di li nostri mitragliosi muderni, e un caldu, chi ho !
E pò, mi vensini in menti unipocchi di paroddi ch'eddu m'aviva dettu à Linard, seriu, seriu :"Un jour, Sarratu, tu aimeras une femme comme moi j'ai aimé Marie-Huguette."
Da Huguette à Marie-Huguette...
Dicini ch'eddu è u Distinu cusì, (tristu e perfidu, santu distinu ?) e chi tuttu, in celi, era ghjà scrittu.
Eru cummossu, mutu, imputenti, trasferitu in un altru mondu. In capu mi giravani middi steddi e sti paroddi d'una sminticata sirinata :
O più bianca di lu brucciu,
Più chjara cà l'alba in celi,
Ch'edda dura sta sola stonda
La mè fraula rubiconda !
O più dolci di lu meli,
La mè bianca turturedda,
Cu li tò capeddi biondi
Sei la luci di stu mondu,
Purfumata d'arba cunedda.
Mma Geoffret : "Bonjour, chère enfant, mon Dieu, vous avez l'air si blanche. Il est vrai que les forces nous manquent, l'approvisionnement, vous voyez, Antoine, Huguette, mon mari, ma nièce, la table, la Marne, un caporal valeureux, les enfants, mon enfant, la peinture, les ogives, la cathédrale, l'ennemi le tout..."
À senta, pò sintivu paroddi ma frasi pò, alcuni ! Tinivu in manu l'articuli, mancava l'articulazioni.
Fù listessa par a nipota :"Heureuse, béni, cher oncle, respect, guerre, prier, Dieu, bombes, si dure, si pur, si injuste, cruelle..."
Sintedi, infini, da Mma Geoffrey :"Et vous, caporal ?"
Un n'avivu intesu nienti di ciò chi era statu dettu innanzu. Ùn avivu nienti da risponda, nienti da dì. T'avivu u cori sottisopra, sur-presu...
Mi vensi, tandu, un "Iè" à contratempu. Sintedi a zia e a nipota parta à rida.
Hughetta era bedda e ancu di più di bedda, era surpridenti ! Accantu à edda, l'assalti tudeschi erani ghjocchi zitiddini. U cori battiva à u ritimu di li nostri mitragliosi muderni, e un caldu, chi ho !
E pò, mi vensini in menti unipocchi di paroddi ch'eddu m'aviva dettu à Linard, seriu, seriu :"Un jour, Sarratu, tu aimeras une femme comme moi j'ai aimé Marie-Huguette."
Da Huguette à Marie-Huguette...
Huguette, (Anonimu)
29/07/16
Tola e tavuloni
"Allez caporal, allez ! Il faut faire plus vite, vous poserez la nappe puis dresserez les couverts. Non, pas comme cela, les plis doivent disparaître, voilà. Pressons, dans une heure, à peine Huguette sera là !"
Madama Geoffret aviva tuttu d'un generali, di quiddi generali ghjuccarini sapeti, chi vanni à a guerra stendu si ni darretu à quiddi tavuloni, pronti à cumandà à a suldatini di piombu, da amaistrà, è pò dà da i sò burò, ordini d'attacu o di contr'attachi maestri à omi alancati, infrugnati ind'i sò tranchèes, eddi, in prima ligna par da veru.
In quidda dispusizioni ch'e vi dicu, u piattu saria u forti di Douaumont, un culteddu una sezzioni di i nostri, i furchettini a truppa numica da spiazzà.
Pinseti, par noi altri, ch'edda sia in paesi o à a guerra, apparuchjà una tola, ùn era tantu un arti communu, massimu par ùn omu.
Parò cù Madama Geoffret ci vuliva à sapè induva metta cucchjarini, cucchari e cucchjaroni. "Feti cusì, feti culà". Unu à dritta, unu davanti à u piattu cù lu cucchjaroni mezu à a tola, à l'arrinvercciu, vicinu, ma senza tuccà à a vantera...
Erani affari di donni ed eiu à mezu.
O, se mamma mi vidiva, a risa !
E pò, ghjunsi à Huguette.
(A v'aghju detta ? Huguette era a nipota di Mma Geoffret, ma da a parti di u maritu).
Madama Geoffret aviva tuttu d'un generali, di quiddi generali ghjuccarini sapeti, chi vanni à a guerra stendu si ni darretu à quiddi tavuloni, pronti à cumandà à a suldatini di piombu, da amaistrà, è pò dà da i sò burò, ordini d'attacu o di contr'attachi maestri à omi alancati, infrugnati ind'i sò tranchèes, eddi, in prima ligna par da veru.
In quidda dispusizioni ch'e vi dicu, u piattu saria u forti di Douaumont, un culteddu una sezzioni di i nostri, i furchettini a truppa numica da spiazzà.
Pinseti, par noi altri, ch'edda sia in paesi o à a guerra, apparuchjà una tola, ùn era tantu un arti communu, massimu par ùn omu.
Parò cù Madama Geoffret ci vuliva à sapè induva metta cucchjarini, cucchari e cucchjaroni. "Feti cusì, feti culà". Unu à dritta, unu davanti à u piattu cù lu cucchjaroni mezu à a tola, à l'arrinvercciu, vicinu, ma senza tuccà à a vantera...
Erani affari di donni ed eiu à mezu.
O, se mamma mi vidiva, a risa !
E pò, ghjunsi à Huguette.
(A v'aghju detta ? Huguette era a nipota di Mma Geoffret, ma da a parti di u maritu).
28/07/16
U ritrattu d'Emile
U 17 di stu mesi partedimi à 5 ori di mani da Angerville à Ligny en Barrois. Culà, u trenu (e, cridetimi puru, micca quiddu fattu par i signori, ma parò, suspiri, affani e crepacori, sì !), stazziunamentu à Sergy, pò Buzancy (certi nomi, infini...)
U 22esimu battaglioni di Pedelnas (u meiu) pigliò a rileva di u 78esimu certi in Vauxbuins e noi in Soisson. U restu, avà sappareti, pò, di ciò ch'eddu era fattu.
A villa era stata tocca da a guerra, i bosci a s'avivani pigliata una prima volta e l'avivami ripresa doppu, era statu annu, o nanz'à d'annu.
À passami a permissioni m'eru truvatu una piccula pinsioni ind'a Madama Geoffret, veduva di guerra, (u maritu militariu di carriera, sottutinenti era statu tombu ind'a Marna). C'eru statu anch'eiu culà.
U 22esimu battaglioni di Pedelnas (u meiu) pigliò a rileva di u 78esimu certi in Vauxbuins e noi in Soisson. U restu, avà sappareti, pò, di ciò ch'eddu era fattu.
A villa era stata tocca da a guerra, i bosci a s'avivani pigliata una prima volta e l'avivami ripresa doppu, era statu annu, o nanz'à d'annu.
À passami a permissioni m'eru truvatu una piccula pinsioni ind'a Madama Geoffret, veduva di guerra, (u maritu militariu di carriera, sottutinenti era statu tombu ind'a Marna). C'eru statu anch'eiu culà.
Madama Geoffret ùn era ne ghjovana ne vecchja, nun si pudiva dì. S'arrizzava a mani à sei ori è mezu, mi facciva a cicculta calda cù u latti, sparisciva ind'a sò camara à leghja, à ondici ori pigliava a sò sporta e mi diciva : "À tout à l'heure caporal !" d'una boci, diciaraghju, lighjera. Ghjunghjiva un'oretta doppu ancu ciò ch'edda s'aviva possutu riccuta. À meziornu magnavami insemi di u poccu e u micca chi c'era. U doppu meziornu passava. Eiu, à studià a geometria, edda a pigna a catedrali o ciò chi n'arristava. Un ghjornu, mi n'invengu m'ha dettu : "Ce qui compte, voyez vous, c'est de saisir l'instant. C'est la lumière qui a toujours fait vivre ces pierres inertes et c'est elle qui masque aujourd'hui leurs pauvres blessures et les fait respirer... Oui, caporal, la lumière est miracle." Ùn capisciva micca tuttu ma, pruvavu.
Versu sei ori sì pigliva a sò tisana, tre versi* nantu à u pianò di a sala à magnà: "Mon cher mari jouait si bien, si vous saviez..." À sett'ori di sera, una supparedda d'acqua senza guasgi ligumi e si compiva a ghjurnata.
Ma u più chi mi piacciva in quidda casa, era a pittura d'un certu Bernard Émile, (ùn mi dumandeti sè ùn nomi era Bernard e a casata Emile o u cuntrariu.), appiccata indu u curidò di l'intrata, à dritta.
Avà u ritrattu mi piacciva, à sappè parchigna è un antr'affari ?
Stu ritrattu u chjamava,eiu, "a Misteriosa". S'assumigliva un poccu à Madama Geoffret capu calatu cù li sò capeddi lisci, stigliati e tirati, (ma ùn era micca edda). E la sò caparedda par sorta...
Passavani i ghjorni, ma paci un n'avivami !
È pò mi dissi un ghjornu: "Caporal, dites-moi, depuis quand avez quitté la Corse ?" Tandu, cumincedi à fà u contu in tra me stessu: erami stati di leva d'aostu 14, più di tre anni d'avali, Marseglia e a Sardegna, ahiii !
Tandu eiu : "Depuis toujours Madame !" Ch'avariu avutu da risponda ?
A risposta era data e, riposta data e petra lampata, ùn si ripigliani più, si sà.
Piccatu.
*Keeping my eyes on the road, i see you (...) please be there (99 miles from L.A)
Ma u più chi mi piacciva in quidda casa, era a pittura d'un certu Bernard Émile, (ùn mi dumandeti sè ùn nomi era Bernard e a casata Emile o u cuntrariu.), appiccata indu u curidò di l'intrata, à dritta.
Avà u ritrattu mi piacciva, à sappè parchigna è un antr'affari ?
Stu ritrattu u chjamava,eiu, "a Misteriosa". S'assumigliva un poccu à Madama Geoffret capu calatu cù li sò capeddi lisci, stigliati e tirati, (ma ùn era micca edda). E la sò caparedda par sorta...
Passavani i ghjorni, ma paci un n'avivami !
È pò mi dissi un ghjornu: "Caporal, dites-moi, depuis quand avez quitté la Corse ?" Tandu, cumincedi à fà u contu in tra me stessu: erami stati di leva d'aostu 14, più di tre anni d'avali, Marseglia e a Sardegna, ahiii !
Tandu eiu : "Depuis toujours Madame !" Ch'avariu avutu da risponda ?
A risposta era data e, riposta data e petra lampata, ùn si ripigliani più, si sà.
Piccatu.
*Keeping my eyes on the road, i see you (...) please be there (99 miles from L.A)
U ritrattu di a Misteriosa
Bernard Émile
27/07/16
Avà che nò simi sopra sta tarra...
"Avà che nò semi sopra sta tarra, circhemi a paci cù bona vulintà. Ind'u l'altu celi ci sarà a vita parch'eddu è cuì ci u paesi di i vivi; cuì, sò i ghjorni boni induvi stà u Signori stessu, anni ùn ni perdi. À chi voli cunnoscia a vita e sceglia à veda i ghjorni di u bè ch'eddu si tenghi da a lingua di u mali, e chi i sò labbri ùn dichini inganni; ch'eddu s'aluntanni da u mali e metti u bè: fendu cusi sarà ùn omu di bona vulintà. È ch'eddu cerchi a paci e a suviti, parchi chi a paci sarà data, in tarra, à l'omi di bona vulintà."*
Fuss'edda puru, tira e via... e cusi sia !
*Sant'Austinu, Natali di u Signori, discorsu n° 193
24/07/16
E pò, scriva...
Ha dettu à unu :" Scriva veni à saltà fora di u rangu di l'assassini..."*
Pinsavu eiu, m'aghju da metta à scriva, nò ?
Vinarà u tempu, vinarà.
*L'ha detta F. Kafka ind'u sò ghjurnali.
Pinsavu eiu, m'aghju da metta à scriva, nò ?
Vinarà u tempu, vinarà.
*L'ha detta F. Kafka ind'u sò ghjurnali.
23/07/16
Zia Agata
Mì, mì chi mi rivegu à zia Agata chi cantava, poccu doppu a partenza di u prumissu:
Ch'eddu si secchi lu mari,
Furmà un impetramentu
Ch'eddu ùn si ni parti manc'unu
Ghjovani à lu regimentu... (1)
Persu à l'orlu di sti mondi, comu sarà ch'eddi mi vensini ssi versi ?
Mimoria tramannata... Partenzi...
Ch'eddu si secchi lu mari,
E svapurà tutta la rena,
Ch'un avessimi noi mai più
Ne carta ne mancu penna
Ch'eddu si secchi lu mari,
À cacciassi agni pienti
Staremi com'à a petra:
Ùn rimpienghjiremi nienti ?
Ch'eddu si secchi lu mari,
Varcaraghj'eiu lu passu,
Picchjaraghju à la tò porta,
Parlaraghju bassu, bassu
Ch'eddu si secchi lu mari,
Ma ch'un secchi lu tò cori !
Ch'un è cosa naturali
Di campà or'senza amori
À andà di peghju in mali
E di spingna agni splandori
Ch'un è ancu ghjunta l'ori
Ch'eddu si secchi lu mari,
Stammi tandu à senta o cara,
Volta cuì, ti tengu cara
E ch'eddu si secchi lu mari,
Cacciaremi trà di noi
Agna goccia di feli amari.
(1) Tradiziunali
Ch'eddu si secchi lu mari,
Furmà un impetramentu
Ch'eddu ùn si ni parti manc'unu
Ghjovani à lu regimentu... (1)
Persu à l'orlu di sti mondi, comu sarà ch'eddi mi vensini ssi versi ?
Mimoria tramannata... Partenzi...
Ch'eddu si secchi lu mari,
E svapurà tutta la rena,
Ch'un avessimi noi mai più
Ne carta ne mancu penna
Ch'eddu si secchi lu mari,
À cacciassi agni pienti
Staremi com'à a petra:
Ùn rimpienghjiremi nienti ?
Ch'eddu si secchi lu mari,
Varcaraghj'eiu lu passu,
Picchjaraghju à la tò porta,
Parlaraghju bassu, bassu
Ch'eddu si secchi lu mari,
Ma ch'un secchi lu tò cori !
Ch'un è cosa naturali
Di campà or'senza amori
À andà di peghju in mali
E di spingna agni splandori
Ch'un è ancu ghjunta l'ori
Ch'eddu si secchi lu mari,
Stammi tandu à senta o cara,
Volta cuì, ti tengu cara
E ch'eddu si secchi lu mari,
Cacciaremi trà di noi
Agna goccia di feli amari.
(1) Tradiziunali
22/07/16
À C. (3)
"E cusì navighemi, battuti da cuì e da culà, ciambuttati, da un currenti chi ci porta e ci riporta, sempri e sempri, ind'u passatu."*
(eiu, listessu, e tù ?)
*F Scott Fitzerald, The great Gatsby. Ultima passata di u libru.
À C. (2)
À C.
À l'addisperu, aviva portu fora a manu, da pruvà à tena si un'ultimu pugnu d'aria (to snatch only a wisp of air), da purtassi via un'ultimu pezzu di ssi locchi, ch'edda l'aviva laccatu amà cusì forti. Ma u trenu viaghjava troppu à a lestra, ed agna cosa, à li sò occhji, s'imbrugliava, ha sappiutu tandu ch'eddu aviva persu una parti d'eddu stessu, a parti più pura, a parti più bona, par sempri.
(He stretched out his hand desperately as if to snatch only a wisp of air, to save fragment of the spot that she had made lovely for him. But it was all going by too fast now for his blurred eyes and he knew that he had lost that part of it, the freschest and the best, forever.)
Francis Scott Fitzgerald, The great Gatsby, chapter 8
À l'addisperu, aviva portu fora a manu, da pruvà à tena si un'ultimu pugnu d'aria (to snatch only a wisp of air), da purtassi via un'ultimu pezzu di ssi locchi, ch'edda l'aviva laccatu amà cusì forti. Ma u trenu viaghjava troppu à a lestra, ed agna cosa, à li sò occhji, s'imbrugliava, ha sappiutu tandu ch'eddu aviva persu una parti d'eddu stessu, a parti più pura, a parti più bona, par sempri.
(He stretched out his hand desperately as if to snatch only a wisp of air, to save fragment of the spot that she had made lovely for him. But it was all going by too fast now for his blurred eyes and he knew that he had lost that part of it, the freschest and the best, forever.)
Francis Scott Fitzgerald, The great Gatsby, chapter 8
Forever ?
21/07/16
U sognu di Sf
Era una piaghja, nò un monti, nò, un pratu blu, una teppa di quiddi ch'una mula un la si pudiva micca cuddà sola.
Erami in mari, in Corsica, in altu mari. In tarra una furmicula maestra si tiniva dritta, dritta, cuduta e curunata d'un paghju di corri turini, più inghjò, baddavami trè omi, a dritta un trenu d'animali curruti destinazioni... Angerville.
I disegni erani grisgi scritti nantu à a paretta rossa, nò era u cuntrariu, erani rossu sopra grisgiu...
Si sentiva sguttà u sangui.
Sangui o acqua, ciò chi era ùn mi n'invengu più, sintivu: tacca, tacca, taccà !
Isiè chi u sangui rossu ghjuvava à scriva sta petra frisgiata grisgia.
A furmicula maestra baddava in misura, battiva i mani cuprendu a grotta di i sò scritti sanguinosi.
Persona : un omu mascaratu, una regina, un animali fattu omu, un animalifatt'omu o un omufattuanimali. Avà, a sogu, era un furmiculanimalomu chi si era impadrunitu di sti locchi. A buveghja cuddava tarra, tarra, a furmicula sticchita, sticchita, edda ùn si muviva più.
A manca un triangulu spizzatu in quattru parti uguali, puntava à l'inghjò. Mi sintedi tandu a boci di Lejean, maestru di geometria, arrimbatu à a grotta: "Si une droite, issue d'un sommet d'un triangle, partage le côté opposé en segments additifs ou soustractifs proportionnels aux côtés adjacents, elle est bissectrice de l'angle intérieur ou extérieur formé par ces côtès."
Ohimè, ohimè, lu mè povaru ciarbeddu !
Erami in mari, in Corsica, in altu mari. In tarra una furmicula maestra si tiniva dritta, dritta, cuduta e curunata d'un paghju di corri turini, più inghjò, baddavami trè omi, a dritta un trenu d'animali curruti destinazioni... Angerville.
I disegni erani grisgi scritti nantu à a paretta rossa, nò era u cuntrariu, erani rossu sopra grisgiu...
Si sentiva sguttà u sangui.
Sangui o acqua, ciò chi era ùn mi n'invengu più, sintivu: tacca, tacca, taccà !
Isiè chi u sangui rossu ghjuvava à scriva sta petra frisgiata grisgia.
A furmicula maestra baddava in misura, battiva i mani cuprendu a grotta di i sò scritti sanguinosi.
Persona : un omu mascaratu, una regina, un animali fattu omu, un animalifatt'omu o un omufattuanimali. Avà, a sogu, era un furmiculanimalomu chi si era impadrunitu di sti locchi. A buveghja cuddava tarra, tarra, a furmicula sticchita, sticchita, edda ùn si muviva più.
A manca un triangulu spizzatu in quattru parti uguali, puntava à l'inghjò. Mi sintedi tandu a boci di Lejean, maestru di geometria, arrimbatu à a grotta: "Si une droite, issue d'un sommet d'un triangle, partage le côté opposé en segments additifs ou soustractifs proportionnels aux côtés adjacents, elle est bissectrice de l'angle intérieur ou extérieur formé par ces côtès."
Ohimè, ohimè, lu mè povaru ciarbeddu !
A Grotta Scritta
Da, olmetadicapocorso@free.fr, à ringraziaddi
19/07/16
Diluviu e cataclisimu
U puntu era quistu : risolti ch'eddi erani i prublemi di a geometria e i prublemi di a guerra, (chi oramai era intesu par noi altri, ch'edda era divintata una cosa cummuna, ch'eddu era cusigna e basta e chi i cosi, ci vuliva ch'eddi si passessini in regula, o micca, ma ch'eddi passessini listessu...)
Nò, risolti ch'eddi erani quisti i dumandi, m'arristava una cosa sola à capiscia : parchi sarà chi u Venari Santu, a sera, chjamavami a ghjenti à a prighera armati à trapacchji e trapacchjoni ?
Par marcà u Dolu : di sicuru !
Parchi chi Noè fessi cusigna à chjamà omi e animali ch'eddi cuddessini nantu à l'Arca (1) ?
I dui ?
"Noè t'aviva seicentu anni quandu vensi u diluviu"(2) diciva sempri à Paulu Santu, u tintu.
Quantu n'averemi noi, anni, persi che nò semi à mezu à sti cuntorni di tarra arruvinata e stanca?
Novicentu ? Middi ? Di di più ?
Un n'aviva dettu l'Eternu : "Stirparaghju eiu da a faccia di a tarra l'omu ch'aghju fattu, da l'omu à u bistiami, à i sarpi, à l'aceddi di u celi, parchi mi pentu d'aveddi fatti..."? (2)
Andeti à sapè !
(1) Cridenza ortodossa (è cusì chi sempri avali, in ricordu, i monachi di sta esgia chjamani i fratti à a messa e campani micca.)
(2) Genesi 7-8
Nò, risolti ch'eddi erani quisti i dumandi, m'arristava una cosa sola à capiscia : parchi sarà chi u Venari Santu, a sera, chjamavami a ghjenti à a prighera armati à trapacchji e trapacchjoni ?
Par marcà u Dolu : di sicuru !
Parchi chi Noè fessi cusigna à chjamà omi e animali ch'eddi cuddessini nantu à l'Arca (1) ?
I dui ?
"Noè t'aviva seicentu anni quandu vensi u diluviu"(2) diciva sempri à Paulu Santu, u tintu.
Quantu n'averemi noi, anni, persi che nò semi à mezu à sti cuntorni di tarra arruvinata e stanca?
Novicentu ? Middi ? Di di più ?
Un n'aviva dettu l'Eternu : "Stirparaghju eiu da a faccia di a tarra l'omu ch'aghju fattu, da l'omu à u bistiami, à i sarpi, à l'aceddi di u celi, parchi mi pentu d'aveddi fatti..."? (2)
Andeti à sapè !
(1) Cridenza ortodossa (è cusì chi sempri avali, in ricordu, i monachi di sta esgia chjamani i fratti à a messa e campani micca.)
(2) Genesi 7-8
Istruzioni
À u tintu Matteu P. amicu caru.
Erami à u cantunamentu d'Angerville à l'istruzioni. A mani sunnavani l'istruzioni militari, da mintenacci pronti e vivi. U doppu meziornu eru ind'u pilutoni d'alevu par passà sargenti, manc'à dì. A v'aghju detta, u più chi mi piacciva era a geometria. Lejean u nostru capitanu istrutori aviva decisu di facci fà uni pocchi di prublemi, altru cà difficiuli, mi n'invengu !
L'enunciatu da risolva era : "Tracer la perpendiculaire en un point d'une droite (Les solutions des problèmes de géométrie doivent conduire à des constructions pouvant être exécutées à l'aide de la règle, de l'équerre et du compas.)"
Tandu aghju scrittu, eiu : Il y a trois façons de faire, trois méthodes.
1- La plus simple c'est avec l'équerre : on choisit un point A de la droite XY et on dessine un angle de 90° à l'aide de l'équerre, c'est tandu une perpendiculaire ! Pan, pigliati quessa !!!
2- Avec un compas : Soit A le point donné sur XY : nous prenons avec un compas les longueurs AB, AC égales ente elles, et, de chacun des points B,C comme centre, avec une ouverture de compas plus grande que AC, nous traçons deux circonférences qui se coupent en D, D': la droite D,D' répond à la question ! E dagali !!!
Pò aghju scrittu : D'abord les circonférences se rencontrent parce que BC est plus petit que la somme des rayons, et plus grand que leur différence qui est nulle, et la droite DD' passant par deux points équidistants des points B et C est perpendiculaire au milieu de BC.
3- Une construction analogue donne le tracè de la perpendiculaire au milieu d'une portion de droite BC, et permet aussi de trouver le milieu d'une portion de droite !!! (Quissa pò, nimu l'aviva, mireti.)
A capisciarani ?! Mi piaciva à mè sta geometria era guasgi un ghjoccu.
U disegnu era quistu :
Erami à u cantunamentu d'Angerville à l'istruzioni. A mani sunnavani l'istruzioni militari, da mintenacci pronti e vivi. U doppu meziornu eru ind'u pilutoni d'alevu par passà sargenti, manc'à dì. A v'aghju detta, u più chi mi piacciva era a geometria. Lejean u nostru capitanu istrutori aviva decisu di facci fà uni pocchi di prublemi, altru cà difficiuli, mi n'invengu !
L'enunciatu da risolva era : "Tracer la perpendiculaire en un point d'une droite (Les solutions des problèmes de géométrie doivent conduire à des constructions pouvant être exécutées à l'aide de la règle, de l'équerre et du compas.)"
Tandu aghju scrittu, eiu : Il y a trois façons de faire, trois méthodes.
1- La plus simple c'est avec l'équerre : on choisit un point A de la droite XY et on dessine un angle de 90° à l'aide de l'équerre, c'est tandu une perpendiculaire ! Pan, pigliati quessa !!!
2- Avec un compas : Soit A le point donné sur XY : nous prenons avec un compas les longueurs AB, AC égales ente elles, et, de chacun des points B,C comme centre, avec une ouverture de compas plus grande que AC, nous traçons deux circonférences qui se coupent en D, D': la droite D,D' répond à la question ! E dagali !!!
Pò aghju scrittu : D'abord les circonférences se rencontrent parce que BC est plus petit que la somme des rayons, et plus grand que leur différence qui est nulle, et la droite DD' passant par deux points équidistants des points B et C est perpendiculaire au milieu de BC.
A capisciarani ?! Mi piaciva à mè sta geometria era guasgi un ghjoccu.
U disegnu era quistu :
.
18/07/16
Frateddi
Mariano il 15 luglio 1916
Di chi reggimentu seti
frateddi ?
Parodda trimanti
ind'a notti
Foglia appena nata
Ind'aria spasimanti
involuntaria rivolta
di l'omu presenti à la sò
dibulezza.
Frateddi
G Urgaretti, Vita d'un uomo
Di chi reggimentu seti
frateddi ?
Parodda trimanti
ind'a notti
Foglia appena nata
Ind'aria spasimanti
involuntaria rivolta
di l'omu presenti à la sò
dibulezza.
Frateddi
G Urgaretti, Vita d'un uomo
17/07/16
Verdun (3)
Da Suippes à ghjunghja cuì avivani impiuti camiò e camiò, infilarati, miraculi !
Suippes, Saint Germain Laville, u 15 di ghjugnu fummi imbarcati in quiddi camions-automobiles ch'eddi dicivani, par Vaubecourt. Passati par Outrepant, Le Manrupt, Revigny, Louppy, Lisle en Barrois (nostru cantonnement), pò, Vaubecourt, Pretz en Argonne, Beauzé, bivuaccu in Dugny.
Pò lu tazzu : Belrupt, le bois de la Bouvière, le Loyet, Chesnois, le boyau d'Alkrirch (quantu n'emi laccati culà...), Bellevue (anh, anh...), Bois de la Laufée... (più inghjò c'era una ghjargala chjamata u fiumi di Tavannes !!! Parini foli ? È verità, par divvi, u Destinu...)
U 6 di lugliu, a mani, ripigledimi i camiò : Da Dugny à ghjunghja à Angerville, culà: riposu e istruzioni. Erami dannati purtati tal' u bestiami grossu da cuì, da culà, ma u puntu era sempri u listessu, d'essa purtati à u maceddu.
Suippes, Saint Germain Laville, u 15 di ghjugnu fummi imbarcati in quiddi camions-automobiles ch'eddi dicivani, par Vaubecourt. Passati par Outrepant, Le Manrupt, Revigny, Louppy, Lisle en Barrois (nostru cantonnement), pò, Vaubecourt, Pretz en Argonne, Beauzé, bivuaccu in Dugny.
Pò lu tazzu : Belrupt, le bois de la Bouvière, le Loyet, Chesnois, le boyau d'Alkrirch (quantu n'emi laccati culà...), Bellevue (anh, anh...), Bois de la Laufée... (più inghjò c'era una ghjargala chjamata u fiumi di Tavannes !!! Parini foli ? È verità, par divvi, u Destinu...)
U 6 di lugliu, a mani, ripigledimi i camiò : Da Dugny à ghjunghja à Angerville, culà: riposu e istruzioni. Erami dannati purtati tal' u bestiami grossu da cuì, da culà, ma u puntu era sempri u listessu, d'essa purtati à u maceddu.
Sangui e sangui
"U sangui più bonu è quiddu di u muntoni" diciva, in paesi anni fà, à Zi Sarafinu.
Mi pariva chi a tarra francesa di sti fruntieri, ingorda, li rispundissi : "Nò, u sangui più bonu, è quiddu, frescu, frescu, di sti ghjuvanuteddi vinuti cuì da lu mondu interu !"
Mi pariva chi a tarra francesa di sti fruntieri, ingorda, li rispundissi : "Nò, u sangui più bonu, è quiddu, frescu, frescu, di sti ghjuvanuteddi vinuti cuì da lu mondu interu !"
Tiorema XI
"Dans une même circonférence, ou dans des circonférences égales, des cordes égales sont également distantes du centre et réciproquement..."*
Pinsava :
"Apprunteti i scogliuli, manicaghji e custaghji. Insepulati i vinculi e pareti i vostri sporti, cofi, curboni e sesti, o zia Muzzè !" (Dicu cusì ch'in paesi ci amusavami d'un nienti).
Imparava a matematica, insemi à u francesu, m'accupava. A geometria diciva di a vita, di u mondu, ma quista l'aghju dighjà detta.
*Cours de géométrie élémentaire à l'usage des aspirants au baccalauréat ès sciences et des candidats aux écoles du gouvernement, p 67 et 68 par E Combette, 1er fascicule, Felix Alcan Éditions, Paris 1887
Pinsava :
"Apprunteti i scogliuli, manicaghji e custaghji. Insepulati i vinculi e pareti i vostri sporti, cofi, curboni e sesti, o zia Muzzè !" (Dicu cusì ch'in paesi ci amusavami d'un nienti).
Imparava a matematica, insemi à u francesu, m'accupava. A geometria diciva di a vita, di u mondu, ma quista l'aghju dighjà detta.
15/07/16
Verdun (2)
"Quand'edda ci'junsi a munizioni, attachetimi, ma edd'aiani dighjà furmatu i sò tranchées. E si ni so andati da par eddi, in parecchji loca, si ni sò andati da par eddi, un li caccetimi micca, ma par divvi di Verdun, à piddà i dui forta, é attacca é attacca, èmu persu i migliaia di l'ommini, n'attaccu di Verdun ! Quandu ni semi passati no, érami setti divisioni ! Eccu ! A prima vaga, senza cuntà ciò chi c'era da daretu ad appughjacci si no passàiami ! E vol' dì chi un sì facìa nienti. U marisciallu Joffru dissi :
-Un cunveni più ad attaccà, un hè ch'é par perda mondu, circhèmu di tenali, bisogna'ddi pàrtini !
Dopu, ùn sò ciò chi c'hè statu sopr'à Verdun, dici :
-Quì, bisogn' à parà !
É parétimi !
É quandi no cuddetimi, ciò chi ghjé' aghju vistu, l'artigliaria, cumenci'à dà, a nostra, ch'un sì sintiva ch'é u rullamentu di l'artigiaria, altri cosa ùn sì sintiva più !
Diciani, ùn sò s'edd'era vera, ma sarà stata vera :
-Tricentu cinquanta trè battarìi tiràiani à tempu !"*
*Da, Petru Vellutini, pastori, p 86, (grafia di l'autori), Mathée Giacomo-Marcellesi, Ed. Albiana, Ajaccio 2015
-Un cunveni più ad attaccà, un hè ch'é par perda mondu, circhèmu di tenali, bisogna'ddi pàrtini !
Dopu, ùn sò ciò chi c'hè statu sopr'à Verdun, dici :
-Quì, bisogn' à parà !
É parétimi !
É quandi no cuddetimi, ciò chi ghjé' aghju vistu, l'artigliaria, cumenci'à dà, a nostra, ch'un sì sintiva ch'é u rullamentu di l'artigiaria, altri cosa ùn sì sintiva più !
Diciani, ùn sò s'edd'era vera, ma sarà stata vera :
-Tricentu cinquanta trè battarìi tiràiani à tempu !"*
*Da, Petru Vellutini, pastori, p 86, (grafia di l'autori), Mathée Giacomo-Marcellesi, Ed. Albiana, Ajaccio 2015
Je t'aime...
Pinsavu à ciò chi Guillaume m'aviva dettu:
"Linard, le pauvre, disait, "je t'aime (ti tengu cara)". Il avait le silence en réponse..."
U ratatattà di ssi versi passati di Desbords-Valmore, mi ripigliava. E lu tontu di Linard i ci diciva. Mi n'invengu:
N'écris pas. Je te crains ; j'ai peur de ma mémoire ;
Elle a gardé ta voix qui m'appelle souvent.
N'écris pas ces doux mots (clairs) que je n'ose plus lire :
Il semble que ta voix les répand sur mon coeur ;
Que je les vois brûler à travers ton sourire ;
Il semble qu'un baiser les empreint sur mon coeur.
N'écris pas !
"Linard, le pauvre, disait, "je t'aime (ti tengu cara)". Il avait le silence en réponse..."
U ratatattà di ssi versi passati di Desbords-Valmore, mi ripigliava. E lu tontu di Linard i ci diciva. Mi n'invengu:
N'écris pas. Je te crains ; j'ai peur de ma mémoire ;
Elle a gardé ta voix qui m'appelle souvent.
N'écris pas ces doux mots (clairs) que je n'ose plus lire :
Il semble que ta voix les répand sur mon coeur ;
Que je les vois brûler à travers ton sourire ;
Il semble qu'un baiser les empreint sur mon coeur.
N'écris pas !
(O và, nun scriva, ssi dolci paroddi, ch'un li possu, e', mancu leghja più :
Mi pari chi la tò bocci i mi sparghjessi nantu à lu cori,
Chi i mi vegu brusgià par lu surisu toiu;
Mi pari chi un basgiu l'impregniessi nantu à lu cori,
Và, nun scriva !)
13/07/16
À C. (1)
"Digu eiu ch'una maretta sola fà u rumori di u mari." L Gaulis
Fussi ella puru o cara, fussi ella puru, chi tandu qualcuseddu sintarè.
E, se un tremulu solu di u me cori fessi eddu trimà, a petra di u tò cori petra ?
Tandu u trabulamentu.
Je t'aime.
Fussi ella puru o cara, fussi ella puru, chi tandu qualcuseddu sintarè.
E, se un tremulu solu di u me cori fessi eddu trimà, a petra di u tò cori petra ?
Tandu u trabulamentu.
Je t'aime.
12/07/16
Wild is the wind
È piossu (un pisciu di ghjaddina). Un ventu caldicciu suffiava una polvera bianca e nera. U rò, rò rò di i mascini mi svighjò.
Comu sarà chi mi è vinutu in bocca, appuntu, u gustu di l'acqua gustosa di u Montinieddu ? Andeti voi à sappè ?!
È passatu un tancu, di i nostri, pò un antru ed un antru. O ciò ch'eddi inventani...
U mudernisimu !
È u mudernisimu chi ci tomba, u mudernisimu, in più, l'eterna tuntia umana.
O chi bughju tenebrosu,
E sta nera pulvariccia !
Chi mi strignani lu cori
Senza speri, senza culori,
Persi à mezu à st'aspriccia
Catagnacciu ner'e umbrosu !
O chi tempu angusciosu,
Campemi à ghjaccariccia,
Semi ghjunti à l'abbrucori
Fattu à pienti e à dulori
Solu in quista fundariccia,
Cù giarbeddu maccu e currosu...
Fila u tancu, fila. E portacci a morti ch'avali semi avvezzi. Ma ch'edda sia una morti muderna, È cusì chi a vulemi. A morti sì, ma a morti MUDERNA !!!
Comu sarà chi mi è vinutu in bocca, appuntu, u gustu di l'acqua gustosa di u Montinieddu ? Andeti voi à sappè ?!
È passatu un tancu, di i nostri, pò un antru ed un antru. O ciò ch'eddi inventani...
U mudernisimu !
È u mudernisimu chi ci tomba, u mudernisimu, in più, l'eterna tuntia umana.
O chi bughju tenebrosu,
E sta nera pulvariccia !
Chi mi strignani lu cori
Senza speri, senza culori,
Persi à mezu à st'aspriccia
Catagnacciu ner'e umbrosu !
O chi tempu angusciosu,
Campemi à ghjaccariccia,
Semi ghjunti à l'abbrucori
Fattu à pienti e à dulori
Solu in quista fundariccia,
Cù giarbeddu maccu e currosu...
Fila u tancu, fila. E portacci a morti ch'avali semi avvezzi. Ma ch'edda sia una morti muderna, È cusì chi a vulemi. A morti sì, ma a morti MUDERNA !!!
Tanchi murtaghjoli
10/07/16
Leal sovvenir (2)
Persu à mezu à stu scumbugliu maiori, m'eru sunniatu di qualchi Regina o di unu di i sò agnuli...
Un Turcu moru li cantava (avessi duratu di più...):
O visu miraculosu,
Di curona inturiatu,
Lu tò sguardu amurosu,
D'acqui santi n'è lavatu.
Lasciami veni ind'à tè
Tandu Amori vidarè,
In un suspir', rivivarè !
Van Eyck, Agnuleddu misticu,
ditagliu, 1432
09/07/16
Leal sovvenir (1)
Mi n'invengu, c'eru eiu.
C'era Antonin di N.,
Uni sguizzu da Lausanne,
Un certu Desiré di Lyon.
Un antru Dupontel d'Étoile, quistu, battiva sempri cù unu di i sò parenti di Valence,
Jean.
E pò c'erani uni pocchi di Parighjini di i veri (pensu à Marc), cù "banlieusards" (veni à dì, ghjenti chi stavani ind'i circondi di a capitali), ghjunti da Boulogne, Issy les Moulineaux, Montreuil, Bobigny, Montrouge...
e
Un certu Louis di T., jardinier, (a diciva cusigna),
U sò paisanu Joseph d'Allinges...
tanti altri vinuti da:
Honfleur,
Avignon,
Marseille,
Nancy,
Strasbourg,
Vienne,
C'era Antonin di N.,
Uni sguizzu da Lausanne,
Un certu Desiré di Lyon.
Un antru Dupontel d'Étoile, quistu, battiva sempri cù unu di i sò parenti di Valence,
Jean.
E pò c'erani uni pocchi di Parighjini di i veri (pensu à Marc), cù "banlieusards" (veni à dì, ghjenti chi stavani ind'i circondi di a capitali), ghjunti da Boulogne, Issy les Moulineaux, Montreuil, Bobigny, Montrouge...
e
Un certu Louis di T., jardinier, (a diciva cusigna),
U sò paisanu Joseph d'Allinges...
tanti altri vinuti da:
Honfleur,
Avignon,
Marseille,
Nancy,
Strasbourg,
Vienne,
Granville,
Ouistreham...
Ouistreham...
Corsi, in massa,
Un certu Pereire, ch'un aghju mai più vistu !...
Un certu Pereire, ch'un aghju mai più vistu !...
E tutti quiddi chi mi sogu scurdati. Tutti bravi tipi, cum'à mè, senza u soldu e senza avvena. E lu passatu...
07/07/16
Setti, mila, mila, mila...
I setti battituri di u suldatu :
1- U silenziu di u frettu e a vazza di i morti sepolti in ssi fossi
2- U ventu infiaratu, a puzzeria chi si sbocca da i gasi
3- U bavaghjini sceleratu
4- U scaldapisciu
5- I pedi ingonfii chi v'annientani
6- I gradati arrisicati ch'un valini mancu una bucchjula d'agliu seccu
7- L'ombra di l'abbrucà, quidda di a mancanza
1- U silenziu di u frettu e a vazza di i morti sepolti in ssi fossi
2- U ventu infiaratu, a puzzeria chi si sbocca da i gasi
3- U bavaghjini sceleratu
4- U scaldapisciu
5- I pedi ingonfii chi v'annientani
6- I gradati arrisicati ch'un valini mancu una bucchjula d'agliu seccu
7- L'ombra di l'abbrucà, quidda di a mancanza
06/07/16
13-13-13
Un caldu da cocia.
Ie, di fatti, un erani più, par noi, ne ghjuvanotti o ziteddi pronti à mora com'à noi... c'erani stati disignati "numichi nostri" da certi, da tutti.
Numichi da fà ceda.
NUMICHI, chi si ni devivani mora à un'ora precisa : 13o13 !
U diavuli un era ne ind'a carica di dinamita scumpartita cun regula, ne mancu ind'a galeria, tavonu, chi i nostri sappori zappavani à l'appiattu dipoi 3 ghjorni, sottu à i ligni di i Bosci, da faddi saltà è sfrasciccaddi bè (chi, si sà, u mortu alarga u vivu !)
Nò, u diavuli era u cronometru !
Berziet aviva da appughjà, precisu, nantu à u mecanisimu à 13o13 e 13 sicondi.
U diavuli era u cronometru, eccu :10 minuti menu 20 sicondi, 19, 18, 17, 16, 15, 14, 13... e poi, l'eterna gloria, in Paradiso...
Ie, di fatti, un erani più, par noi, ne ghjuvanotti o ziteddi pronti à mora com'à noi... c'erani stati disignati "numichi nostri" da certi, da tutti.
Numichi da fà ceda.
NUMICHI, chi si ni devivani mora à un'ora precisa : 13o13 !
U diavuli un era ne ind'a carica di dinamita scumpartita cun regula, ne mancu ind'a galeria, tavonu, chi i nostri sappori zappavani à l'appiattu dipoi 3 ghjorni, sottu à i ligni di i Bosci, da faddi saltà è sfrasciccaddi bè (chi, si sà, u mortu alarga u vivu !)
Nò, u diavuli era u cronometru !
Berziet aviva da appughjà, precisu, nantu à u mecanisimu à 13o13 e 13 sicondi.
U diavuli era u cronometru, eccu :10 minuti menu 20 sicondi, 19, 18, 17, 16, 15, 14, 13... e poi, l'eterna gloria, in Paradiso...
Da, blog.lip.com, à ringraziaddi
03/07/16
02/07/16
Erami ghjuvanutteddi
U ghjornu ch'e vi dicu, mi baddava un chjami e risponda in capu e nimu ancu chi sparta. Certi volti, un c'è da dì ?!
U versu era quistu :
O lucacci surpasangui,
Erami ghjuvanutteddi,
C'eti cambiatu lu sangui !
O luccacci surpasangui
Erami ghjuvanutteddi,
Frimemi morti ed esangui.
Venissi l'ultima ora,
E purtacci un bicchjeri
Vurraria ch'eddu sighi
Di lu vinu da li Peri
Fattu da parenti cari,
Omi d'arti e pò sinceri !
O lucacci surpasangui,
Erami ghjuvanutteddi,
C'eti biutattu lu sangui !
U versu era quistu :
O lucacci surpasangui,
Erami ghjuvanutteddi,
C'eti cambiatu lu sangui !
O luccacci surpasangui
Erami ghjuvanutteddi,
Frimemi morti ed esangui.
Venissi l'ultima ora,
E purtacci un bicchjeri
Vurraria ch'eddu sighi
Di lu vinu da li Peri
Fattu da parenti cari,
Omi d'arti e pò sinceri !
O lucacci surpasangui,
Erami ghjuvanutteddi,
C'eti biutattu lu sangui !
30/06/16
Capitanu k (5), Epilogu
In un carrughju, à l'alba. Musica.
Dui briacconi, cantani
O fratè, nun cunniscemi mancu
Di a morti a paura.
Turrarà rossu lu fiumi
E rossu sarà lu mari.
U cori
E rossu sarà u mari.
Dui briacconi
Quandi u pesciu nantu à a rena nutarà (1)
Quandi u ghjasminu nantu à u scogliu fiurisciarà,
Quandi l'acqua salita, crescia u granu, farà;
Tandu vinutu u tempu par noi altri fratè, sarà
Di campà senza mancu libertà
U cori
Di campà senza mancu libertà.*
*Da, L Gaulis, capitaine karagheuz, p 82, Coopérative Rencontre, Lausanne, sd v 1960
(1) Dà veda stu cantu corsu d'amori, tradiziunali :
Quandi li pesci di lu mari
Cuddarani à li culini
E le più forti muntagni
Scendarani à li marini
Tandu sì, C. cara
Nostr'amori sara par tarra
Quandi u mari sara senz'ondi
E senza pesci scoglianti
L'arburi senza frondi
E li beddi senza amanti
Lu focu senza calori
E li beddi senz'amori
Tandu sì, C. cara
Nostr'amori sarà par tarra*
*Tradiziunali (da veda dinò: Canti Popolari Corsi, p 76 e seg. E Southwell-Colucci, Ed. Raffaelo Giusti, Livorno 1933)
Dui briacconi, cantani
O fratè, nun cunniscemi mancu
Di a morti a paura.
Turrarà rossu lu fiumi
E rossu sarà lu mari.
U cori
E rossu sarà u mari.
Dui briacconi
Quandi u pesciu nantu à a rena nutarà (1)
Quandi u ghjasminu nantu à u scogliu fiurisciarà,
Quandi l'acqua salita, crescia u granu, farà;
Tandu vinutu u tempu par noi altri fratè, sarà
Di campà senza mancu libertà
U cori
Di campà senza mancu libertà.*
*Da, L Gaulis, capitaine karagheuz, p 82, Coopérative Rencontre, Lausanne, sd v 1960
(1) Dà veda stu cantu corsu d'amori, tradiziunali :
Quandi li pesci di lu mari
Cuddarani à li culini
E le più forti muntagni
Scendarani à li marini
Tandu sì, C. cara
Nostr'amori sara par tarra
Quandi u mari sara senz'ondi
E senza pesci scoglianti
L'arburi senza frondi
E li beddi senza amanti
Lu focu senza calori
E li beddi senz'amori
Tandu sì, C. cara
Nostr'amori sarà par tarra*
*Tradiziunali (da veda dinò: Canti Popolari Corsi, p 76 e seg. E Southwell-Colucci, Ed. Raffaelo Giusti, Livorno 1933)
27/06/16
L'occhji toi, vana parodda ? Micca !
À C. (Eri tù a vita, eri tù u nienti. L'avivu da sapè, eiu, nanzu ?)
E vinarà a morti, li tò occhji t'avarà
Quista morti chi ci accumpagna
Da a mani à a sera, senza dorma mai
Sorda, cum'è un vecchju rimorsu, un viziu assurdu.
Tandu l'occhji toi saranni una vana parodda,
Un gridu taciutu, un silenziu.
Cusi li vedi agna mattina
Quandi nantu à te sola ti pieghi nantu à u specchju.
O cara speranza,
Quiddu ghjornu saparemi anche nò
Che tù sei la vita e che tù sei u nienti.
Par tutti a morte t'ha uni sguardu
Vinarà la morti e li tò occhji t'avarà
Sarà com'à cissà un viziu,
Com'à veda in uni specchju,
Risurghja un visu mortu,
Comu à ascultà un labbrichjusu.
Falaremi ind'un traboccu, muti.
C Pavese
E vinarà a morti, li tò occhji t'avarà
Quista morti chi ci accumpagna
Da a mani à a sera, senza dorma mai
Sorda, cum'è un vecchju rimorsu, un viziu assurdu.
Tandu l'occhji toi saranni una vana parodda,
Un gridu taciutu, un silenziu.
Cusi li vedi agna mattina
Quandi nantu à te sola ti pieghi nantu à u specchju.
O cara speranza,
Quiddu ghjornu saparemi anche nò
Che tù sei la vita e che tù sei u nienti.
Par tutti a morte t'ha uni sguardu
Vinarà la morti e li tò occhji t'avarà
Sarà com'à cissà un viziu,
Com'à veda in uni specchju,
Risurghja un visu mortu,
Comu à ascultà un labbrichjusu.
Falaremi ind'un traboccu, muti.
C Pavese
S Boticelli, 1490, Madona, ditagliu
26/06/16
23-28 juin 1916 (Verdun (1))
"Le 25 juin au matin le régiment (u nostru, u 171esimu*) était donc disposé (...), formant une vaste tenaille dont le Bataillon Pedelmas constituait la branche droite et le Btn Blavier la branche gauche. Le point de jonction des deux bataillons était au sud du dépôt, fortement tenu par l'ennemi dont la ligne formait en ce point un saillant très prononcé dans le nôtre.
Le Général cd la 12e DI, donna l'odre de rectifier ce tracé dès la nuit suivante en enlevant le Dépôt au moyen d'une opération de faible effectifs à la grenade.
En conséquence le Lt Colonel donnait l'ordre suivant :
I- Dans la nuit du 25 au 26, un coup de main sera tenté sur le "dépôt" occupé par l'ennemi devant le point de soudure des deux Btns de 1e ligne, de façon à rectifier notre front en ce point, en supprimant l'angle trop rentrant qu'il forme.
II- L'opération se fera à la grenade, par surprise sans préparation d'artillerie. Elle sera déclenchée du front actuellement occupé par la 10e Cie à l'heure que fixera le Commandant Blavier.
III- La troupe d'attaque comprendra trois équipes de grenadiers fournis par le 2e Bataillon (u meiu) et la section de l'adjudant Delormel, le tout sous le commandement du S/Lieut. Mougenot. Ces deux groupes rassemblés à 21h30 dans la tranchée de la 8e Cie au sud du P.C du Lt Colonel seront conduits par un agent de liaison (Izier) du P.C du Cdt Blavier qui règlera les d'étais de l'operation.
IV- Les Cies de 1ère ligne du 3e et du 1e Bts se tiendront prêtes à appuyer l'attaque, mais sans y participer (...)
26 juin La journée du 26 fût plus calme que les précédentes et on en profita pour s'organiser (...)
27 juin Toute la journée du 27, la canonnade fût extrêmement violente (...)
28 juin La relève se fit dans de bonnes conditions avec très peu de pertes.
Les pertes totales du régiment pendant la période du 23 au 28 juin furent les suivantes.
a) Tués
Bley Georges Christian Commandant 24 juin
Walter Marie Lieutenant 24 juin
Boullet S/Lt 24 juin
Mougenot Florian S/Lt 26 juin
Audrey Jean-Jph S/Lt 27 juin
B) Blessés
Bouvet Georges Capt Adj 24 juin
Henriet Albert-Martial Lt 24 juin
Grellot Alfred-Renè Lt.24 juin
Tirolle lion Lieut 24 juin
Jacques Marie-Louis Lieut 24 juin
Sainte-Laguë Jean 24 juin
Terlin Albert-Louis Lieut 24 juin
Cérès Augustin S/Lt 24 juin
Griffon René S/Lieut 24 juin (mort de ses blessures)
Taillard Adolphe S/Lieut 24 juin
Lefranc Pierre-Marie S/Lieut 24 juin
Mloichot Camille S/Lieut 24 juin
Mathieu André-Armand 26 juin
Dessirier Pierre S/Lieut
Phillipot (Walter-Feranand) S/Lieut 25 juin
Delaveau Pierre Charles S/Lieut 27 juin
Jacquerez Jean-Baptiste S/Lieut 24 juin
Bonnerot André S/Lt 24 juin
C) Disparus
Saire Gaston Lt 26 juin
Mulot Gaston-Albert S/Lt 26 juin
d'Albon Marie S/Lt 24 juin
Sous-officiers : tués 22, blessés 77, disparus 12, total: 111
Caporaux : tués 12, blessés 86, disparus 18, total: 116
Soldats : tués 96, blessés 553, disparus 165, total 814 (Isier e Parrot, morti à buleghju)
Viditi, c'erani i morti, i ferti e i spariti. Certi cù u sò nomi, l'ufficieri, certi senza nomi: ss'astri.
*Da u J.M.O, 171e RI, 26N 708/5, Ministère De La Défense
Les sentinelles, E Breccia
21/06/16
Genesi 1:28
À lu mè ziu Paulu
Gen. 1:28
Diu i benedissi; e Diu li dissi : "Crisceti e multiplicati e impiiti a tarra, impadrunetivvi d'edda e di i pesci di u mari cù l'acceddi di u celi, supraneti ogni animali chi in tarra si movi."
C'erami, guasgi : criscivani i morti, multiplicavani i cadaveri ch'impiivani ssi tarri, ci erami impadruniti di i pesci (l'acqui erani vilenu), di l'acceddi (l'aria era turrata vilenu), da u celi o da u mari, ogni animali, in tarra (turrata vilenu) un muviva, for' di a carogna, di toppi puntichi, di u musconi.
I morti battivani ancu i vivi, e friteddi par nimu ! Eccu à ciò chi erami noi.
I bombi spizzavani u celi in un rumori di raganu d'un giganti, prontu à morasini in un ultimu vumacheghju in un tanfiu chi appatedda, ghjuntu à l'orlu di u mondu nostru.
Mondu, chi nun era, oramai, più nostru...
Gen. 1:28
Diu i benedissi; e Diu li dissi : "Crisceti e multiplicati e impiiti a tarra, impadrunetivvi d'edda e di i pesci di u mari cù l'acceddi di u celi, supraneti ogni animali chi in tarra si movi."
C'erami, guasgi : criscivani i morti, multiplicavani i cadaveri ch'impiivani ssi tarri, ci erami impadruniti di i pesci (l'acqui erani vilenu), di l'acceddi (l'aria era turrata vilenu), da u celi o da u mari, ogni animali, in tarra (turrata vilenu) un muviva, for' di a carogna, di toppi puntichi, di u musconi.
I morti battivani ancu i vivi, e friteddi par nimu ! Eccu à ciò chi erami noi.
I bombi spizzavani u celi in un rumori di raganu d'un giganti, prontu à morasini in un ultimu vumacheghju in un tanfiu chi appatedda, ghjuntu à l'orlu di u mondu nostru.
Mondu, chi nun era, oramai, più nostru...
19/06/16
(L)ovi, strinti, basgi ed abbracci...
À PJ Luccioni, ch'eddu sia ringraziatu cuì.
Imparata oghji, a leggi di i dodici tavuli di multiplicazioni !
U listessu ghjornu u tavulaghju di a tranchée si n'è sfundatu sottu à i colpi di i bumbardamenti di a sera di nanzu, di l'acqua chi fala e di u tempu chi fila. Cinquanta metri à pona e à rifà. "Débrouillez vous pour me remonter tout ça !" Aviva lintatu à Lejean, u capitanu. "Les sapeurs n'arriveront pas avant deux jours. Alors, au travail." Zappatori, sapeurs...
Tavulami, pioli, toli e tavuletti... m'arricordu in paesi, tanti mesi fà, à Zì Antoni, u bancalaru, quand'eddu travagliava u legnu da fà porti, banchi pà a esgia, sulaghji. Facciva seghjii ancu. Li ci vuliva tandu ghjinepparu da u Cacchjoni (chi u legnu un è micca sbafferinu) sceltu, senza diffettu, senza scarbi. Tagliatu à luna nova (chi codda), curatu ind'acqua.
Tagliava dovi precisi da pudè appiccià li bè.
Calculi d'anguli e d'intorchjaturi i sappiva fà di menti.
I pioli scandulaghji par taglià u legnu indrentu, l'ascioni par a parti di fora, chi i pezzi t'abbiini a sò forma tundulita. Cù u pianeddu ci vuliva à truvà l'anguli precisi à fà basgià sti dovi, insù più larghi cà in fondu...
I dovi s'appicciavani, si basgiavani, si strignivani, sarrati da farri fatti apposta. I chjerchji stazzunati, tagliati cun galbu, missi à calu nantu à una forma chjamata "ciucciu" chi i dovi s'accuncessani bè. U fondu era calculatu, u cupparchju, listessa. U cherchju era a forma maestra !
A v'aghju detta, à tempu persu imparavu a geometria. Théorème VIII, "Sur une même circonférence, ou sur des circonférences égales, des arcs inégaux, moindres qu'une demi-circonférence, sont sous
tendus par des cordes inégales ; les cordes sont dans le même ordre de grandeur que les arcs et
réciproquement".
Capitu o zì Antò, ch'o sinò, i dovi un hani da basgià...
Imparata oghji, a leggi di i dodici tavuli di multiplicazioni !
U listessu ghjornu u tavulaghju di a tranchée si n'è sfundatu sottu à i colpi di i bumbardamenti di a sera di nanzu, di l'acqua chi fala e di u tempu chi fila. Cinquanta metri à pona e à rifà. "Débrouillez vous pour me remonter tout ça !" Aviva lintatu à Lejean, u capitanu. "Les sapeurs n'arriveront pas avant deux jours. Alors, au travail." Zappatori, sapeurs...
Tavulami, pioli, toli e tavuletti... m'arricordu in paesi, tanti mesi fà, à Zì Antoni, u bancalaru, quand'eddu travagliava u legnu da fà porti, banchi pà a esgia, sulaghji. Facciva seghjii ancu. Li ci vuliva tandu ghjinepparu da u Cacchjoni (chi u legnu un è micca sbafferinu) sceltu, senza diffettu, senza scarbi. Tagliatu à luna nova (chi codda), curatu ind'acqua.
Tagliava dovi precisi da pudè appiccià li bè.
Calculi d'anguli e d'intorchjaturi i sappiva fà di menti.
I pioli scandulaghji par taglià u legnu indrentu, l'ascioni par a parti di fora, chi i pezzi t'abbiini a sò forma tundulita. Cù u pianeddu ci vuliva à truvà l'anguli precisi à fà basgià sti dovi, insù più larghi cà in fondu...
I dovi s'appicciavani, si basgiavani, si strignivani, sarrati da farri fatti apposta. I chjerchji stazzunati, tagliati cun galbu, missi à calu nantu à una forma chjamata "ciucciu" chi i dovi s'accuncessani bè. U fondu era calculatu, u cupparchju, listessa. U cherchju era a forma maestra !
A v'aghju detta, à tempu persu imparavu a geometria. Théorème VIII, "Sur une même circonférence, ou sur des circonférences égales, des arcs inégaux, moindres qu'une demi-circonférence, sont sous
tendus par des cordes inégales ; les cordes sont dans le même ordre de grandeur que les arcs et
réciproquement".
Capitu o zì Antò, ch'o sinò, i dovi un hani da basgià...
18/06/16
Pentacosta 1916
Sara vera chi par Pentacosta ci capiscimi tutti, qualch'edda sia a lingua ? Preti Cristofari a mi diciva.
Ci n'è unu, u sentu ! Avaria dettu eddu :
"O cara meia, fighjulami ghjà ssi lumi."
Please, love, do look at the lights.
Regarde les lumières mon amour.
Mirar els llums, el meu amor.
Guarda le luci, amore mio.
Nanzur 'iilaa al'adwa', w habi.
глядзець на свет, любоў мая.
Shikoni në dritat, dashuria ime.
Bich eulbogo, nae salang.
Nézd meg a fények, szerelmem.
гэрэл хараад, миний хайр.
Katon ing lampu, tresnaku.
Blick auf die Lichter, meine Liebe.
Saib lub teeb, kuv hlub...*
Da chi ? Accantu à noi, c'era u mondu interu. C'intazzavami listessu.
*(Cù, Google trad, e par ciò ch'eddu vali... Look at a luci me ' amuri)
Ci n'è unu, u sentu ! Avaria dettu eddu :
"O cara meia, fighjulami ghjà ssi lumi."
Please, love, do look at the lights.
Regarde les lumières mon amour.
Mirar els llums, el meu amor.
Guarda le luci, amore mio.
Nanzur 'iilaa al'adwa', w habi.
глядзець на свет, любоў мая.
Shikoni në dritat, dashuria ime.
Bich eulbogo, nae salang.
Nézd meg a fények, szerelmem.
гэрэл хараад, миний хайр.
Katon ing lampu, tresnaku.
Blick auf die Lichter, meine Liebe.
Saib lub teeb, kuv hlub...*
Da chi ? Accantu à noi, c'era u mondu interu. C'intazzavami listessu.
*(Cù, Google trad, e par ciò ch'eddu vali... Look at a luci me ' amuri)
17/06/16
Oghji chi è oghji
Patarinnavami... e Tumasgiu di i Minghetti si ni cascò in Oostduinkerke. A m'ha dettu mamma sta mani.
Sarà quistu un nomi, "Oostduinkerke" (Ustiduincarcu...), da murassini, à 20 anni ?
Sarà quistu un nomi, "Oostduinkerke" (Ustiduincarcu...), da murassini, à 20 anni ?
14/06/16
Il pleut, bleu
"Il pleut !" Avaria dettu à Linard par di dì "piovi !"
Ma, quandi l'aria era secca com'à oghji e ch'eddu diciva cusignà viniva à dì, "O mamma, chi tristezza chi t'aghju !" A tristezza, a si purtava adossu, cume purtavami st'uniformi bleu. ("Bleu", cun un "euh" comu ind'a "pleut".)
"Bleu", in paesi dicivami "blu". Mi n'invengu, Minicheddu innamuratu quandu eddu diciva à Ninnina :"Tù, t'hai l'occhji blu, cum'è à petra turchina."
Mamma, Ninnina, Minicheddu, u paesi... cusì vicinu, cusì luntanu.
Ch'emi à fà ?
Ma, quandi l'aria era secca com'à oghji e ch'eddu diciva cusignà viniva à dì, "O mamma, chi tristezza chi t'aghju !" A tristezza, a si purtava adossu, cume purtavami st'uniformi bleu. ("Bleu", cun un "euh" comu ind'a "pleut".)
"Bleu", in paesi dicivami "blu". Mi n'invengu, Minicheddu innamuratu quandu eddu diciva à Ninnina :"Tù, t'hai l'occhji blu, cum'è à petra turchina."
Mamma, Ninnina, Minicheddu, u paesi... cusì vicinu, cusì luntanu.
Ch'emi à fà ?
12/06/16
Pregnanza
Mi n'invengu, in casa, dilicatezza di mamma, mittiva sempri, annantu à a meda un bicchjerinu di fasgiolu da "ammuscà a pezza".
Cuì, campavami à mezu à adori di merda e di murtizzu, di pulvara infusa e di gasi murtali.
Ah, i pudivani caccià, i corpi, ch'era listessu ! Era a tarra stessa, muritoghju par noi, ad essa impriitata da u succhju di i cadaveri. E, quand'eddu un piuviva, era ancu peghju chi tandu vi tuccava i panni, i capeddi e vi truvetiti, tandu, imbalzamatu d'adori di morti, purtata da una brutta pulvariccia nigrina.
Umoru di tarra muddizziosa, pregna, squarciata e sturdulita da a tuntia umana.
U celi, anch'eddu, s'era spintu, leccu.
Cuì, campavami à mezu à adori di merda e di murtizzu, di pulvara infusa e di gasi murtali.
Ah, i pudivani caccià, i corpi, ch'era listessu ! Era a tarra stessa, muritoghju par noi, ad essa impriitata da u succhju di i cadaveri. E, quand'eddu un piuviva, era ancu peghju chi tandu vi tuccava i panni, i capeddi e vi truvetiti, tandu, imbalzamatu d'adori di morti, purtata da una brutta pulvariccia nigrina.
Umoru di tarra muddizziosa, pregna, squarciata e sturdulita da a tuntia umana.
U celi, anch'eddu, s'era spintu, leccu.
11/06/16
Imputenti ed umani
Viniva a sera. Era passata a ghjurnata. Quantu ci arrestarà ghjorni à campà in quiddi cianghi, à varmi bracciuti ? Frà un'ora, ci hani da dumandà di cuddà à l'assaltu di i numichi. A morti edda si sarà appruntata à piglià a sò tassa.
M'arricordu di sti versi d'unu, in paesi, attaccatu ma chi un vuliva cantà:
Avà s'avviccina l'ora,
Di sunnà l'Ave Maria,
Un gattivu ziffulà,
Quandi l'asinu un vò bia !
M'arricordu di sti versi d'unu, in paesi, attaccatu ma chi un vuliva cantà:
Avà s'avviccina l'ora,
Di sunnà l'Ave Maria,
Un gattivu ziffulà,
Quandi l'asinu un vò bia !
Ricqlès
Quidda sera che vi dicu eiu, avivu discorsu cù Jean Izier (u britoni, quiddu chi era sempri d'accordu, viditi). M'ha dettu eddu di u babbu, ch'eddu era marinà. M'ha dettu dinò di i sò viaghji, d'induva era natu. Era cummunu induva eddi di viaghjà, di girà, di cunnoscia puru u mondu interu. M'eti à creda, ma Jean t'aviva una mamma... Turca !!! (Veni à dì ch'edda era nata in Turchia e ch'edd'è culà chi u babbu l'aviva cunnisciuta ghjuvanutedda. È doppu a s'aviva purtata in Francia).
Parini foli ? M'ha spiegatu a Turchia, un paesi luntanu, ancu più di a Corsica (ci vuliva trè ghjorni par truvacci in Marseglia !)
M'ha spiegatu dinò chi u nomi di a mamma era Deniz Hazal.
M'ha contu chi Deniz era "la mer" ("u mari", è cusì ch'eddu ha dettu: "en turc, cela veut dire "la mer"), e chi à Hazal era, (a vi dicu in corsu, chi mi mancani i paroddi), era: "a cascia morta chi si strappa e chi si ni casca ind'a schiasina (u vaghjimu tardivu, più di sittembri)!" L'ha detta cusigna, com'e a vi dicu eiu !
Sapparaghju pò avali comu è chi certa ghjenti porta, in sè, l'estru pueticu... stu nomi stessu un è una puesia, un è ?
Accantu à noi sunniava u corpu fiaccu, piattu d'una cupperta, d'Hinault. Hinault, era statu toccu à u fronti, à mezu steddu, tombu, tiratu à a spera da quiddi tiragliori Tudeschi di prima ligna.
A dritta, in tarra, ripusava à sò buttiglietta di Ricqlès. Ha dettu, tandu, pigliendussi a buttiglia à Izier : "Allez caporal, venez, va, trinquons à sa santè..."
Parini foli ? M'ha spiegatu a Turchia, un paesi luntanu, ancu più di a Corsica (ci vuliva trè ghjorni par truvacci in Marseglia !)
M'ha spiegatu dinò chi u nomi di a mamma era Deniz Hazal.
M'ha contu chi Deniz era "la mer" ("u mari", è cusì ch'eddu ha dettu: "en turc, cela veut dire "la mer"), e chi à Hazal era, (a vi dicu in corsu, chi mi mancani i paroddi), era: "a cascia morta chi si strappa e chi si ni casca ind'a schiasina (u vaghjimu tardivu, più di sittembri)!" L'ha detta cusigna, com'e a vi dicu eiu !
Sapparaghju pò avali comu è chi certa ghjenti porta, in sè, l'estru pueticu... stu nomi stessu un è una puesia, un è ?
Accantu à noi sunniava u corpu fiaccu, piattu d'una cupperta, d'Hinault. Hinault, era statu toccu à u fronti, à mezu steddu, tombu, tiratu à a spera da quiddi tiragliori Tudeschi di prima ligna.
A dritta, in tarra, ripusava à sò buttiglietta di Ricqlès. Ha dettu, tandu, pigliendussi a buttiglia à Izier : "Allez caporal, venez, va, trinquons à sa santè..."
Inscription à :
Articles (Atom)