.

.
Paisani in anda pà a fiera di u Niolu. LC Canniccioni v 1910

02/05/14

Rombicia e pulenta

Erami più morti cà vivi, famiti. Pinseti, trè ghjorni senza magnà, à pruminà i nostri corpi à viulinu in ssi cuntrati frusteri. 
Curriani i stintini ! 
A mani avivu risu appenna, chi Natali si era decisu à piscacci un pesciu. 
S'era buscu un chjerchju di naciolu e cù u pezzu di a tela di a camisgia, s'era fattu un spesiu di cuponi à l'usu paisanu : pantaloni pisati e reta in manu s'era lampatu in mari a piglià "Un pesciu, chi cuì, a sà, a natura dà massi..." sic.
Anh, anh ! Emi vistu !
Un'ora doppu t'aviati u nostru Natali trosciu, bocca à brocciu, labbri brugiati da u sali. Aviva fattu ciabba.
"O Natà, un semi micca ind'i Petri Rossi cuì, à piglia a pescia, di manu, ind'u Lavu à Patinu !"
Tandu aghju dettu à Natali: "Andemuccini à cumpracci una libbra di farina di granò ci impiaremi di qualcosa".
Ghjunti ind'u magazenu aghju cummandatu. 
Tandu a donna : "Vi cunnoscu voi altri !" 
Eiu : "..."
Edda : "Ùn erati voi à fà a limosina arimani in piazza à a esgia ?"
Un aghju dettu nudda. Aghju dumandatu u prezzu e tand'edda m'ha dettu : "Un francu." 
Tandu aghju pruvatu à daddi dui lire ma edda m'ha subitu dettu "Lire, sò trè !!!"
Emi pagatu e emi fattu pà parta quandu aghju intesu : 
"O ssi lucchisacci, à scumbatta !"
Ritinendu a me furia, aghju dettu : "T'aveti poccu misericordia o Madama, sapareti chi semi corsi e di canti d'Aghjacciu. A sapareti, ma è listessu, e un vali à dì. Avvedacci e bona ghjurnata à voi."
Ghjunti nantu a marina aghju coltu uni pocchi di legni, un petra plata appena cupputa e emi accesu u foccu pruvendu à fà tena dui o trè cocciuli, fatti bulichendu a farina cu un poccu d'acqua di u mari che parava ind'u ciottulu di a manu.
Natali era andatu, eddu, à l'arbugliuli chi ci n'è massi di sti staghjoni e cusì ci semi fattu un pranzu di quiddi !
Natali cuntentu, ha fattu, à a moda "puetinca" :
"Pulenta di granò e arbi naturali, 
Fanni trem'in dui, pranzu magistrali.
S'eddi un facciani bè, nun farani mancu mali."

Era par cuì l'episserì ch'eiu vi diccu.
Barbier ed. Macon



Misteri e pinseri

A notti è fatta à misteri,
A mattina à pinseri.

E di fatti erami pinserosi e altru...

01/05/14

Tecchja

Un viaghju fattu par nudda !
Barca nova, barca vecchja,
Da culandi à Purtivecchju,
A v'aghju da dì la franca,
E n'aghju più d'una tecchja,
Barca nova, barca vecchja,
Da culandi à Purtivecchju !


Chi fà, chi ci si pò fà ?

"A rivoluzioni !" aviva cantatu Francesca Maria appenna nanzu ch'edda schiatessi a baruffa quidda sera d'aostu. Un sappivami micca ciò ch'edda era a rivoluzioni, ma mi pinsava ch'eddu era un cambiamentu maiò com'à quandu unu perdiva l'alizzioni d'una città ?
Tempi andiati e baruffi di vinu.

A notti l'emi passatta in una barraca, si pò dì un puddinaghju, in un carrughju sottu à u casteddu francesu, com'eddi u chjamani. U peghju è statu chi a mani u patroni ci ha lampati fora senza mancu ascultà i nostri argumenti.
Par avà, ci vuliva à truvà un travagliu e prestu ! Tandu ci semi posti, sott'à un arburu, in piazza à a esgia San Ghjuvanbattista à mendicà qualchi travagliu. Puru à travaglichjulà, qualcosa ci vuliva.
Agna volta ch'eddu passava qualchi omu, Natali si lampava, decisu, à dumandà : "Semi di i Rossi e circhemi un travagliu... T'avemi a forza. Un cunnusciti à nimu ? Fetticci stu piacè, vi prighimi... "
Cunnusciti i schiavi ? Erami noi, schiavi senza travagliu.
Veni à di dì, che noi erami divintati schiavi di a miseria e di u "respice fine".
C'è ancu statu una vecchja bigotta à lacacci una baiocca, ah, ò !!!
U ghjornu ci semi fatti mandà à spassu, emi compia a ghjurnata una manu darretu, una davanti , corpi biotti e anima dilusa.
Vultaremi dumani.
"U peghju è ancu à vena" ha lintatu Natali, neru e cu u varmazzu in capu.
Huu, a ghigna.

Carta La Cigogne

Soli

Aghju fattu u contu, ci arresta 33 lire ini stacchi.
Oghji semi stati à fighjulà induva u soli passava e basta.

Trentatrè lire, tandu mi sò passati in menti ssi pocchi rimi di u Liò di Roccapina :
"Ind'a stretta di u Pughjolu,
Nò ghjuchemi à trentatrè
Trentatrè di a scagliola
Tu sè dentru eiu sò fora !"

À u mancu aghju risu appena.

30/04/14

Ttt

À pinsà che nò avivami à truvacci cuì in Corsica appena un mesi e mezu doppu a nostra partenza, ah, oh !

È statu u primu pinseru di Natali, appena ghjuntu nantu a tarra di Corsica.
Ha fattu, stuppendu : "Ttt, Diu ci benidica !"
Ch'avivu da dì ni ? Un aghju dettu nudda, e basta.
Par mè era una disfatta d'essa cuì, qualchi rinunciamentu.
Corsica paesi tantu amatu oghji disestimatu ! Comu sarà ?
Par mè vulatamini cuì marcava a disfatta di a nostra vindetta, l'alunghera di a funa.
Ci vuliva tandu vultà i ind'i Rossi à turrà à circà i Cervetti ?
Ci vuliva à rinunzià ?
Sapeti, sò castighi sopra castighi e basta.
Banditu par l'unori sì, parò.
Sintivu aghjà à Ninnetta, Zia Zeppa e Natalina e s'astre, rimbeccu in bocca, chi ci ghjuccavani à a risa e à "tocca cuì ch'e rotta", à codi pisati ! Ihhh, mancu par mora.
Oh, Diu Santu ! Povaru à mè, francatemi di stu passu.
Un era à zì Turchinu à di dì : "Purtivecchju, Purtivecchju, fami nera e scatapecchju" ?
Chi fà, avivami fattu u viaghju da in Corsica à ghjunghja in Sardegna e avà semi cuì.

Chi fà ?



Dipendi

Erami in altu mari quandu Natali schirzosu mi dumandò :
"O Sarrà quantu ci sara acqua ind'u mari ?"
Eiu (stunatu, coltu à u saltu) : "...Dipendi !"
Eddu, d'un trattu : "Saparè ch'edda mi piacci a tò risposta, dipendi... S'eddu ha piuvuttu o s'eddu ha da piova, dipendi da u marosu, dipendi..."
(Avariu possutu dì : litri, quantu c'è steddi in celu o peli annantu à un sumeri..., ma un m'ha laccatu risponda. Certi volti, dipendi)

28/04/14

28 aprili 1914

Quaranta trè ghjorni che nò semi in quiddi locchi persi à Idiu, à i sò santi e à noi altri, infini..
Infini chi, Salvatori ci ha fattu sapè ch'eddu c'era un marinaru prontu à facci passà in... Corsica ! Un emi missu tantu à essa d'accordu nantu à u fattu di parta da cuì ne annantu à i 60 liri di u viaghju. "Dumatina à 6 ori tinitevi sacchi pronti, una barca passarà à pigliavi. Avveracci o amichi e saluteti i corsi par mè ! U codici, à favvi cunnoscia, sarà : "Sei via sei sò trentasei."
Di fatti, a mani c'era a nostra barca pronta à parta.
"Sei via sei sò trentasei"
"E tu di quali sei ?"
"Eiu ? Eiu, sogu eiu !
Appruntati i trufei..." Era eddu.

U passaghju s'è fattu d'un colpu chi t'avivami u ventu in poppa.
À mezziornu erami ghjunti in Corsica, in Purtivecchju.

Culà c'era un omu, piloni in coddu, ancu u sò cavaddu e briglii in manu.

27/04/14

Citazioni 30

U rè va induva eddu pò e micca induva eddu vò (massimu eiu).

Casa di i versi


Sentu ind'u luntanu, da darettu à un boscu, una mandulina chi accumpagna una (bedda) voci feminili. Sentu, ma mi piattu, d'un fami veda :

Le figlioli ch'un hani amori,
Sò navi senza vela,
Sò lanterni senza candela,
Sò corpi senza lu cori,
Le figlioli ch'un hani amori.

Le figlioli ch'un hani amanti,
Sò tarreni secchi ed asciutti,
Che nun fanni fiori ne pianti,
Le figlioli ch'un hani amanti.

Le figlioli ch'un hani amici,
Sanni poccu che cosa è bene,
Quand'e pò la vicchjezza vene,
S'arrestani tristi e infelici,
Le figlioli ch'un hani amici.

Zitedducci beddi e graziosi*
Gusteti che tempu aveti,
Ma che tenari e freschi seti,
Tempu è cogliami le rosi,
Zitedducci beddi e graziosi*.

La rionda, cui missa in corsu, è di G Cesare Cortese, in Li Travagliuse Ammure de Ciullo e Perna, Volume 4, p13-14, Camillo Cauallo, per Novello de Bonis editore, Napoli, 1666.

Nb : *A parodda ghjusta ind'a canzona originali è "cianciosa", un sò s'edda si ritrova in corsu ?

25/04/14

24/04/14

Ventu sardu

("Ventu sardu e partimala" dici u pruverbiu.)

Ci annuiavami, ohhh! 
Tandu ci semi decisi à ghjuccà à chi diciva a soia, a regula era chi l'ultimu à dì a soia aviva da vincia. Ma prima ci vuliva à sceglia una parodda iniziali e truvà pruverbii currispundenti.

Natali : "Attaccu eiu ? E scegliu a parodda : arba !"
Eiu : Aiò, va bè !
Eddu : "Ti cunnoscu arbetta dissi, ancu u ceccu, à l'urticula."
Eiu : "Trevuli battuti, trevuli battuti !" È cusì ch'eddu ha dettu à S. nanzu à basgià a coppia. Segnu ch'eddu t'aviva da compia a sò santa vita terrestra, tutta didicata à u travagliu di a tarra.
E sempr'eiu : "Ventu sardu e arba mala !"* Spiravani i nostri vecchji à i numichi.
Tandu eddu : "Trà nepita e puleghju : unu mali e quidd'altru peghju ! Arba, arbetta, dici à toia o Sarrà, chi a meia è detta !"

M'ha presu !

Avariami pò da essa sempri cusì ? Ci annuiavami, ci annuiavami.


Sighera, Vincenti van Gogh, 1889


*Postu ch'eddu si parla di ventu, un beddu cunsigliu : "Wild is the wind" è una canzona di Ninna Simone. Una tassitura di bocci senza paru, pari tuttu biddutu fondu, fondu, da senta.


Caracacassu

A notti è piossu. Sta mani semi trosci.
U peghju sarani stati i pantaloni di biddutu, pisavani un chintali.

A sera inanzu avivu dumandatu à Salvatori s'eddu cunnisciva à qualchisia à facci fà qualchi travagliu. Tandu, subitu, eddu : "Travagliu ? Cuì, ci ? Un ci n'è micca. Mancu una cria, sapeti, partini à batteddi carchi e stracarchi, à ghjovanni, vecchji, omi, donni e ziteddi, par l'America, a Francia. Megliu, partini... in Corsica, partini qualchi mesi, à fà a staghjona"...

Natali si sveghja e lampa, mortu da a risa : "O Sarrà t'arricordi di Paulughjilormu quand'eddu diciva sempri, seriu, seriu : L'asgiu vasta i ghjaccari ! Ma ch'avarà vulsutu dì, ni ?"
"Un la sà ? A t'aghju da spiigà. U ghjornu che tu dici, Paulughjilormu ha vulsutu dì che nò altri t'avemi l'asgiu e... u tempu. In più !.. Uuuuh, a sì chi tu !"

"U prossimu batteddu parti marti chi vena, mi pari par Caracacassa o Caracacassu ?" disse Natali.
"Caracacassu ? Par satanassu !" lintò Sarratu.

23/04/14

E stelle...


"Sarah quel che Sarrà, come la dice tu..."

Ishtar mi sembra stedda,
E stella mi pari fola.
Ed è sposa di Sinu*
Steddu di u distinu,
Maestru di u tempu.
A notti e a matina.
A stedda matutina,
Chjamata, ancu stilloni,
Regina silenziosa,
Cilestu nuttambuloni.



* Sinu o Sin (e dinò Abramu ind'a Bibbia) diu di a luna, babbu di u diu soli e maritu di a regina Sarratu. In, Choix de Textes Religieux Assyro-Babyloniens. E Dhorme, p28. 
Da : http://www.forgottenbooks.org/readbook_text

19/04/14

Pentimentu

Ghjunti à l'ustaria, Salvatori u patroni di sti locchi aviva fattu priparà una suppetta di baccalà accummudata di i sò cecci, com'eddu si devi, in sti tempi pasquali.
(Erami famiti ch'avivami tenutu astinenza u ghjornu inanzu.)
Poccu tempu doppu è ghjuntu un omu, aria nera, barretta misgia bedda incalfata, barba foltra. Si tiniva mutu e ha fattu mottu di baiddu, pà fà veda à Salvatori induva si vuliva chjinà.
Subitu subitu, Salvatori li purtò un broccu di vinu à l'usu di u loccu.
Salvatori pariva essa in impicciu davanti à st'omu sticchitu, sticchitu, nobuli e umbrosu. Avivami u nostru sgiò Salvatò, fendu à servu umuli di qualchi Pasturoni, signori di u Monti Nieddu o d'un antru loccu scuniscittu di st'alti alturi alti.
"È u niputinu di l'abbate Don Gavinu Pes. Porta e nomi e talentu di u ziu !", sussurò Luiggi à Natali, impressiunatu anch'eddu.

L'amicu Pes, ingordu, si lampò un primu bicchjeru, e pò subitu un antru e un antru. À a fini erami attavulati cun eddu, pronti à a cunfronta verbali, propria à l'omi di sti tarri.

Fù Gavinu ad attacà (ripigliendu i versi di u ziu. Scrivu com'e possu) :

Tantu tempu era muta,
La me povara musa, oghji è morta,
Da lu chjodu è caduta,
La me cetara, l'aghju in pezzi accolta,
Lu le lauru è siccu*
Chi in lu me fronti fessi qualchi spiccu

Di le musi in lu monti

Non godu più quidda aria serena
Pardutu aghju orrizzonti
Sacru furori, fantasia e vena
D'Arcadia li pastori,
Più non mi voni tra li sò cantori.
                 (...)
Li dì, l'ori e l'istanti
Chi vi possu, cun sinceru amori
Offeru à quistu amanti,
Chi da l'omu non và insin' lu cori
E si l'ha indivisu
Facci pruvà in tarra, un Paradisu.**

Tandu Natali, in ganna : 

Povara mia musa, ohime, ma chi t'hai sta mani ?
I tò occhji incavati sò carchi à finzioni di notti.
E vegu à tacca à tacca a tuntia e l'orrori, 
Specchjà nantu à u tò visu mutuloni e fredori.***


*siccu = seccu
**Abbate Gavino Pes, In Canti Popolari della Sardegna, p 66. 
Cagliari, Tipografia Timon, 1833.
***A musa malata, d'apressu à Ch Baudelaire.







18/04/14

A Passioni di Pasqua


                      Giotto. Compianto sul Cristo morto. V 1303. Affrescu, cappedda Scrovegni, Paduva. 


"Sono stato io l'ingrato..." Mi n'invengu : ziteddi, a sera, battivami u trappachjò cun grand'ardori, à svighjà morti e vivi.
U tintu Petru, com'a sempri,  si era incaricatu, u ghjornu inanzu, di coppra i santi di a esgia d'un velu di dolu, cun cura maiò.
A simana santa passava cusì, da un cantu à l'altru di u paesi, da a esgia à a cappedda, da a cappedda à Sa Darenti Vecchju, da Sa Darenti à a esgia.
Prucessionnavami (!) imburdatti à "Perdono".
U segnu era a croci, a passioni, u dulori, sangui, spini, lanci, acetu, feli. Lumineddi à dinò.
L'omu libaru pistatu, inchjudatu, abandunnatu si è sacrificatu. Diu fattu omu, omu crucifissatu da omi in debbiti à rabia e tecchji à rimbeccu, à ghjilusia, à bistialità.
Omu crucifissatu fattu Diu.
"Ghjesu mio, perdon' pietà" cantava Rosa, a tinta.

A povara di minanna stindiva i linzoli di u sipolcru di u venari santu. Francesca-Maria i dicurava à fiori giaddi. U cori battiva à colpi di tristezza.

Culà, dumani hani à brusgià i vetti di l'alivi d'annu, ind'u foccu novu di u sabatu santu. È cusì che noi campavami, iè, cusì.

Ch'eddi, culà, sighini in paci.


U rittratu veni da: http://www.geometriefluide.com, à ringraziaddi.

17/04/14

Egidio

Strada facendu par l'ustaria ci infattemi un frattinu biundinu, biundinu.

Era un fratti cappuccinu (Fratti Egidio si chjamava) andava, da un paesi à l'altru, à purtà a Parodda cum'eddi faccini.
U fratti maiò l'aviva incarricatu di cummincià i sò predichi d'un beddu : "Bò, bò, bò molto dico e pocco fò !"*.

Quandu l'emi infatattu, di fatti, ci ha dettu :

"Bò, bò, bò molto dico e pocco fò !
Fatte, fatte, 
Non parlate, 
La nave è rotta
E il campo è sbarattato**!"

Tandu Natali :" Sarà a nostra ghjurnata, o Sarrà. Stà mani era Tumasgiu u pittori-casticatori, avà t'emi à Egidio u frattinu cappucinu ! Muvimucci, aiò che ora !"

*D'apressu à I Fioretti di S. Francesco, testo in lingua con postille e chiose di Basilio Puoti, Napoli, 1843.

** In dirotta, sbarraccatu.



                  Benozzo Gozzoli (v 1450). Cappella maggiore chiesa di Montefalco (It.)


15/04/14

U poccu e l'assai

"À chi vò stà à l'assai, stia à u poccu..." dici u pruverbiu : ci semi o ghjenti, ci semi e pò bè !

U poccu... e micca.
L'assai,
È  massi, sai.
Mondu è mori.
Unu e l'unu, doppia.
E u troppu stroppia.

13/04/14

Citazioni 28

"Tanti muti, tanti mughi", (a saparaghju eiu).

Futurisimu, biddezza nova.

A mani, sarani stati 6 ori passati, un omu ci ha svighjati. Ci ha dettu ch'eddu si chjamava Filippo Tommaso.
Si era dicchjaratu  pueta-pittori-eclecti-lettricu (sic), trinnicava, strulagava e ci ha lintatu, qualcosa com'à : 
"Vi n'aghju da dì una bedda : 
U futuru sarà Zà ummm ! 
Dyr bul sciul
ub iscit cur
Scum vuì
son bù à ver 
à l'essa."

Natali insunnatu e scridanciu, si dumandava ciò che si passava.

Tandu Filippo Tommaso* :
"È stato Alexeï Elisseïevitch Krutcienykh à scriva sti versi... Vi piaccini ? À mè sìZang tumb tuuum !!!"
Natali (à mè): ... "Chi lingua strana, e chi stranu tipu ?!"
Tandu Filippo Tommaso à Natali : "È futurussu, o Signore !" 

Pò pruseguendu in talianu, stà volta, ci ha dettu (pariva tuttu l'avucatu mattu Giattoni) : 


"Noi vogliamo cantare l'amor del pericolo, l'abitudine all'energia e alla temerità. Il coraggio, l'audacia, la ribellione, saranno elementi essenziali della nostra poesia (...) Noi affermiamo che la magnificenza del mondo si è arricchita di una bellezza nuova: la bellezza della velocità zuuuuum (...) 
Noi vogliamo glorificare la guerra -sola igene del mondo- il militarismo, il patriottismo, il gesto distruttore dei libertari, le belle idee per cui si muore e il disprezzo della donna.

Noi canteremo le grandi folle agitate dal lavoro, dal piacere o dalla sommossa: canteremo le maree multicolori e polifoniche delle rivoluzioni nelle capitali moderne; canteremo il vibrante fervore notturno degli arsenali e dei cantieri, incendiati da violente lune elettriche; le stazioni ingorde, divoratrici di serpi che fumano; le officine appese alle nuvole per i contorti fili dei loro fumi; i ponti simili a ginnasti giganti che scavalcano i fiumi, balenanti al sole con un luccichio di coltelli; i piroscafi avventurosi che fiutano l'orizzonte, e le locomotive dall'ampio petto, che scalpitano sulle rotaie, come enormi cavalli d'acciaio imbrigliati di tubi, e il volo scivolante degli aeroplani, la cui elica garrisce al vento come una bandiera e sembra applaudire come una folla entusiasta.

È dall'Italia che lanciamo questo manifesto di violenza travolgente e incendiaria col quale fondiamo (...) il Futurismo."**


Natali : "Ma è tontu mi quistu à vulè parta in guerra ! Ahuuuu, ch'eddu è capacci à innuchjacci !"


Eiu : "T'hai a raghjò, o Natà, ci n'è di tutti i mammi in stu mondu. Aioccini à magnacci a suppa calda ind'à Pasquali l'usteriaghju, à u tantu ci truvarà qualcosa à fà. Lachemulu tranquiddu. 

Noi avemi U Lamentu di u Trenu ? Quistu, puvarettu, mi pari ch'eddu cerchi à scriva u lamentu di a locumutiva !"




         Ditagliu da u ciclista,  Natalja Sergeevna Gončarova, 1910


*Filippo Tommaso Marinetti, 
**Da U Manifestu del Futurismu, publicatu ind'u Figaro, u 20 di Farraghju 1909.

12/04/14

Citazioni 27

Sarra l'occhji e apri a bocca, Ciò che tu vedi è tuttu toiu.

Surrachimi di l'11 d'aprili 1914

È statu l'usteriaghju à dacci l'idea : "Andeti nantu à una spiaggia viccina. Ci n'è, appunta, una drittu, drittu, si chjama lu Pultiddolu, andeti puru nun sareti mai diragnati."
È culà, carchi à sonnu, emi sunnuttatu, à andacciani miseriosi.
D'un colpu mi sogu svighjatu, d'un colpu, chi mi sintivu à Anna-Maria vicina, vicina.
Avivu sunniatu e tandu mi sò arrizzati i sigoni !

Natali, sunnoloni, si sà, surracava tali à u vecchju marinu, prontu à dorma ind'acqua.
Dumani sarà un antru ghjornu.
Ci arresta 98 lire ini stacchi ch'eddu m'ha cambiati Petru.
Da tena un mese senza travaglià.
L'emi à fà ?
A mani è falata una bedda burasca, ancu assai chi i nostri piloni sò guasgi novi.


09/04/14

Etuvadda

Santa Terè, prighetti par noi altri.

Quissa pò un mi l'aspitava : qui, parlani guasgi corsu ! Ah, oh !!!
À cinqui ori di sera erami ghjunti in un'ustaria. Fora avivani missu a branca di u listincu, (segnu di l'arrivata di u vinu novu).
Natali ha cummandatu una buttiglietta. U tipu ha rispostu "O ghjenti bonghjornu, d'induva setti ? Di i Rossi ? D'induva ? Seti Corsi ? Siati ben'vinuti. Aspitetti v'aghju da purtà u vinu ancu un pezzu di formaggiu e tuvadda".
Eiu, pinserosu, chi sarà un furmagliu "Etuvadda" ? In quantu à me, sarà u nomi di u paesi induva eddu è fattu u casgiu, sarà ?!
Ci hani purtatu casgiu e vinu e pani.
Tandu eiu : "Sapeti o Missià, era bonnu u vostru furmagliu d'Etuvadda !"
E eddu, ma fighjulatu e ha risu ?! 
Va e tu à capiscia...

08/04/14

I Teresi di Gaddura

Ghjunti ind'a Punta à l'Ugliastru, (chjamemu la cusigna), eiu innanzu, Natali appressu, a stretta s'alargava.
Avivami missu dui ori à cuddà ind'un arrestu senza fini, eiu pinnatu in manu e c'erami ghjunti.

D'insù si vediva a Cala Cabrina, inzeca minori bagnata da un mari viulinu.

Cala Cabrina di tarra sarda, avveracci, ch'avali tocc'à noi a vera libertà di u banditu !
Natali anc'eddu surridava.

C'erami cacciati da cuì, à noi a Sardegna viva, cù la sò ghjenti e cù la sò roppa !

A dritta sbuccava un stradoni, l'emi pigliatu. U stradoni era novu com'à u nostru à ghjunghja in Aghjacciu. Era cupertu d'un velu di pulvara bianca e fresca, segnu di trafficu maiò. E di fatti poccu tempu è passatu una vittura. Emi fattu segnu ch'edda piantessi ma u sciofforu un ha fattu mottu e ha continuatu.

Emi marchjatu e marchjatu, semi ghjunti à una cansa c'era scrittu  nantu à una placca :
Sta Teresa 27 km
Sta Teresa, chi vurrarà dì ? "Sta Teresa" ... è bedda, sta... bè," "Sta Teresa è brava" à dinò. Ma "Sta Teresa" e basta, quista un vegu micca ?

In più stu 27 km sensu, ùn ha. 27 va bè, ma kapa e emme ùn vegu? 
Emi à capiscia, emi à capiscia un di sti ghjorni...

À meza strada emi scuntratu una zitedda à darettu à un tagliolu sgiottinu. Appena ci aviva visti, ch'edda era dighjà sparita, sfruuuuu...
E pò più nimu insina à una torri bedda maiori. Emi capulatu à dritta e emi vistu un omu anzianettu e l'emi dumandatu (aghju parlatu eiu):
"O zì, salutu ! Diteci ghjà comu si chjama u paesi induva nò simi ?
Ci fù rispostu in un corsu guasgi parfettu (tutti i sò "o" un erani micca com'a i nostri) : 
"Salutati o ghjuvanotti ! Seti ghjunti in Santa Teresa, Santa Teresa di Gaddura".

Tanti Teresi in sti locchi, miraculi !!! 



Sta Teresa di Gaddura 

Mi manca (2)

Mi manca à mamma, me suredda e lu me frateddu, Anna-Maria (un puccareddu).
Mi manca, à dinò u me agliaghju, ma quista, l'aghju dighjà detta. E pò, i me sgiotti e u me ghjaccaru Baroni, l'amichi di i Petri Rossi Suprani.
Ohimè, chi luccacci !
O Signori, caccetemi da cuì, fetimi stù piacè, vi pregu:
Pinseru e soprappinseru, adisperu,
Sò i mammi di u nostru malpinseru.
O Signor, sarà quista a vita di un banditu ?!

07/04/14

À dritta o à manca ?

Eiu e Natali erami pronti à parta. Induva ? Nimu un la sapiva.
"Imbuchemi a stretta à dritta o à manca o Natà ?"
"A manca, sempri a manca o Sarrà, à manca (ti spiegaraghju)."
"Va bè, filami innanzu !"
Insù, nantu a sarra, si vidiva un arburu seccu, guasgi com'à quiddu di i setti furconi di i Pastricciali di zì Veroni.
Chi sarà ?
Una fica? Nò.
Un' aliva ? À u tantu un ugliastru.
Un ugliatru à mezu à a nostra desulazioni.
Un ugliastru seccu, seccu.

05/04/14

Brutti, sporchi e cattivi

Priparavami i nostri fangotti. E sintivu Natali. Diciulava :
"Sò purceddi ancu u grunu, sò !"
"O Natali chi t'hai ? E di quali è che tu dici ?"
"Di i Cervetti, o Sarà, di i Cervetti !"
"E, calmati. I cervetti sò luntani e altru cà ferti.
Andemi e averracci o Cala Cabrina,
Ti ringraziu par l'accogliu e se tu voli,
Vulataremi à lu mesi settimbrinu !"

U mio paese

"U mio paese, e... U mio paese" cantava preti Gregali.
A me, m'arresta stampatu in capu u ricordu di, u meiu, u paesi, di a casa materna, in Santu Spiritu.


Ricitaghju

Sarà pò vera sta cosa ch'eddu si pò senta una boci ancu s'eddu un c'è nimu à parlà ?

À u fà di u ghjornu aghju intesu una boci chi mi parlava. Eru svighjattu ma a boci mi parlava. 
Diciva paroddi strani, strani. Certi scunnisciuti (ferry, saccu à dossu, Verdun, parcu d'attrazioni...). 

Prima aghju intesu : "Vumacheghju" e doppu a boci ha dettu :

"Vumacheghju...
E dici e dici, ma certi volti, à mez'istati ti piglia u vumacheghju, a brama di svarsà l'eccessu, u troppu, briunendu;
U troppu vistu, u troppu intesu.
Tandu ti veni a brama di cacciati i trippi, di tagliati a lingua, di crippati l'occhji e l'arecchji.
E pò stasine cusì, in bord' di mari, à fatti veda, a lasciati busgià da u soli.

Erami, pocchi anni doppu a partenza di l'alimani.
Prima sò stati l'alimani e dopu sò vinuti l'americani.
Prima, sdragliati nantu a rena à u mari, ci passavani l'istanina, era per eddi u sò paradisu. Parlavani ind'i sò discorsi d'aligusti, di corallu. Era prima. 

Cumpravani, nanzu à parta, qualchi bèbè, un poccu di vinu, di tabacu. Erani in vittura, o micca, cu qualchi saccu à dossu, balisgi e motocicletti.
Dicivani ch'edda era bedda a Corsica, che nò ci campavami cuì. Campazioni.
Campazioni.

I bateddi i si purtavani di branu. Tandu spartivani u ponti ancu i nostri, vinuti da i porti maiò di u Mediteraniu o di a capitali.

Quand'eddi passavani par sti paesi, a ghjenti li dava certi volti casgiu e legumi.
Erani i ziteddi e i ghjaccari à fighjuladdi.
I purtavami in casa à faddi magnà, cusì. Passavani e viniva pà ssi stradi muntanioli, in timiconu, cù certi vitturi, s'arristavani un poccu. Futugrafiavani certi cosi di pocu valori. Si bagnavani sotta à i ponti, vicinu vicinu. L'infattavami ind'i chjassi in muntagna, nantu à i sarri. Suventi dumandavani a strada.
Parlavami ancun'eddi, fieri che nò erami appuntu di ciò che nò erami e di stà tarra chi chi ci purtava.

Spietatamenti, i marini si sò impiuti à corpi stesi.
Pianamenti, tali à u marreghju, à l'arrinverciu.
Unipocchi sò frimati cuì. I più vecchji sò vinuti à passassi a ritirata, com'a i nostri esiliati.

Pianu, pianinu sò cuddati da u mari, fiumi fiumi, suvitendu fiumiceddi e ghjargali insin'à i vadini insin'à i sarri e insinu à i monti sopra à i nostri paesi. Hani nutatu luntanu, fondu, fondu ancu à circà muntagni sott'à u mari. Si sò freiatu peghju cà u salvaticumi, da partutu.
Voni tuttu, voni veda, voni sapè, e entra in casa. E fassi amichi amichi.
Prima erani cuntenti ancu i nostri ficateddi, ghittari e mandulini. Voni tastà, avà, u stintu nostru, u nostru sapè fà, u nostru sapè essa.

Si voni basgià a putana.

Marchjani ind'i nostri i prucessiò e portani cun'eddi u sognu di vultà.
Voni cumprà qualcosa.
Dicini, megliu, ch'eddi voni mora e essa intarrati cuì.
Noi, emi mai pinsatu à fassi intarrà culandà ? Mai !
Iè, c'è statu babboni... in Verdun.

Pari carri, un isula : c'è un indentru e un di fora, un pienu e un biottu, uni spaziu e un chjusu, spaziu e arrunzata. Amori e indiffarenza. Si senti, sia rinchjusu, sia libaru. S'affuca dinò, d'aria inifinita, certi volti.

Si dici ch'eddi sbarcani à milioni.
Sarà pussibuli à purtà tanta ghjenti, à milioni, in quiddi battiddoni-ferries?
E comu faremi à dà aloghju à tutti ? Ci sarà abbastanza acqua, abbastanza frutti ?!

E chi ni sogu eiu ?

Cuì un ci arresta abbastanza cà tarra à vendali.
Ogni tantu ci n'è unu chi veni e chi s'annega o chi mori in qualchi accidenti in vittura o ind'alti muntagni.
E cusì più tranquiddu, sarà, u bateddu ind'u viaghju di u ritornu. Un vale à dì.

L'istatina, i nostri vicini si laccani i casi, da pudè daddi in pigiò (muntagniera muderna).
Induva ti ripusava ci hani missu una pagliota. Induva tiravi a barca avà c'è una villà.
Manca a piazza. E cuì un ci volti mancu più à fà i bagni. Mancu un loccu pà pude metta a vittura.
Avà un si ricunnosci più cà l'isuleddi persi in mari.

À pinsà ch'avivu da campà in un parcu d'attrazzioni...Pò, uh ! À pinsà chi stu mari ci avia à tradiscia tantu !

Saraghju sempri annantu à un isula, saraghju ?" 

Testu originali : Dégueuler, missu in corsu da SF, è statu scrittu da Gilles Zerlini, publicatu in francesu ind'a rivista Avali, Venari 26 faraghju 2010

http://avali.over-blog.net/35-index.html

04/04/14

Acque

Natali (à sangui caldu) era in furia di vedasi ligatu cuì à sbracciulià... u ventu. 
Tandu eddu : "À rombu di risparmià u farru, si perdi u cavaddu*" dici u pruverbiu ! 
E tandu eiu : "À fà a barba à i sumeri, si perdi u tempu e u saponi..."
Natali : "E l'acqua, l'acqua dinò, si perda l'acqua dinò, nò?"
Eiu : "Chjù la miseria ! Muvimuci e bastà. Induv'andemi, andemi ! E cusì dumani sarà u primu ghjornu di ciò ch'arresta di a nostra corcia vita."



*“For want of a nail, the shoe was lost. For want of a shoe, the horse was lost. For want of a horse, the rider was lost. For want of a rider, the battle was lost. For want of a battle, the kingdom was lost. And all for the want of a horseshoe nail.”


Da, https://www.swspitcrew.com, à ringraziaddi.

01/04/14

Pesciu aprilinu

Quand'eddu veni u soli d'aprili,
Porta a gioia ind'u stazili  !
Aprili, gentili...*


Stele Licinia Amias Terme 

*U mesi di marzu, vulendussi vindicà di u pastori dispitosu dumandò à aprile : "Aprili gentili, prestami dui di li tò dì. Incun'unu ch'e aghju, faraghju penta u falsu picuraghju". (O dinò : Aprili lu me jentì, imprestami tre dì, chi tre ne aghji, ch'e spantichi u falsu picuraghju." DCF di U Muntese.)

Tandu aprili: "Ti ni prestu unu, ti ni prestu dui, ti ni prestu trè, ma u primu u tengu par me."

Cit. 26

"A vita è mischiata tra meli e abissentu".
Quista, a diciani i vecchji, par noi saria "una vita mischiata tra acetu e tanghi tupini".

Sinacoca

Induva c'è massi donni à cummandà, a babilonia c'è !
(Cui ? Manc'un fiattu !)

Petru Gonsalvi

Era un omu di meza taglia. Un omu ?
Assembiu cumpagnu un si n'era mai vistu !
Puvarettu.

Oh li me sogni, sartori di li me notti, svighjettevi !

30/03/14

Marzu catarzu

Marzu, marsulinu,
Mesi mezinu,
Porti u dolu
E porti ruvina,
In agna casa,
Ed in agna casulinu.

Marzu catarzu,
Figliolu di minchjò,
Porti i tò setti baretti,
Ind'u tò spurtò,
Eiu un ti vogliu più veda
Ind'a punta Aculò !

I prestaticci : un pastori dispitosu s'era pigliatu, u mesi di marzu, à a risa. Si vantava : "Marzu catarzu, figliolu di minchjò, aghju l'agneddi tamanti à muntò, aghju li casgi tamanti à cantò, aghju li brocci tamanti à spurtò". Veda u postu "Pesciu aprilinu" à truvà a risposta di marzu. 

27/03/14

Bandera nova, onori di u marescialu

Natali : "O Sarrà, tu n'inveni di zi Brandaloni quandu eddu passava davanti à u novu marescialu di a giandarmaria e ch'eddu, birbantu, li lintava, agna volta a sò : "Bandera vecchja, onori di u capitanu". Quiddu altru, imbarrazatu un sapiva chi dì.
Un ghjornu d'aprili di rabbia, u marescialu, senza mancu laccà tempu à u nostru vecchju, ha dettu asciuttu, asciuttu :
"Bandera nova, segnu di bonna nova, frittata cu u brocciu e cu l'ova, chi fà se a ghjaddina cova ?!"
Un poccu di più e zi Brandaloni viniva à mora ! O a risata..."




                                     (C)  Museu di Bastia

Guerra e battaglia


U pezzu di u pani e un poccu di suppa d'erbagliuli l'avivami trovu par Natali. U fighjulava, rossu inciampanatu, parlava di a morti di tintu Saveriu di Lavighjolu."Dicini ch'eddu si ripusava tra dui battagli. Ma u fattu era ch'eddu, u tintu, si ripusava trà dui guerri. A parodda "battaglia" un pudiva essa cà qualchi generali à truvadda. Ma par eddu, tintu suldatu, una guerra suvitava un antra guerra. Chi tanti "battaglii", parodda di unu chi un ha mai suffertu !" Ha dettu Natali.

26/03/14

Влади́мир Ильи́ч Улья́нов

È statu N. à ghjunghja cù a barcaredda.
Avà a vi possu dì, postu che no semi fora di u paesi: digu N. pà u me parenti Natali di i Rossi Suprani.
Natali è u veru giganti, cù a forza d'un toru... Capaci à vangà un mezu etaru ind'a ghjurnata !!!
Semi sempri stati amichi cari, ci tinimi dipò sempri, ch'emi crisciuti insemi. Stavami casa à casa e a mamma saria a me zia calinata par via di mamma.
È ghjuntu à succoracci ed è decisu.
Aghju dettu : "Ma comu avarè fattu à truvacci ?"
Tandu eddu, maestosu : "A vulintà sola basta à fà chjassu ! O Sarrà, ti spiegaraghju, un di sti ghjorni. Facci magnà, aiò !"
Eiu : "Chjodi, sì... Ch'un avemi nudda, sai."

25/03/14

Cit. 25

"Da i sonniti e da a saietta,
Ci salvi Santa Barbara binedetta."

23/03/14

Guerra

"Frà i vinti, a povara ghjenti pativa a fami.
In frà i vincitori, a povara ghjenti pativa a fami, anch'edda, pativa." (B. Brecht).


Ind'a notti è ghjunta una barca in Cala Cabrina, quali sarà ?!


                                                   L. Peri (RMN)

Franciscus PP.

Mittà di a notti in Cala Cabrina. 
Mi sveghju.
Sintiva una bocci chi bufunava qualchi spezia di "vonnnnnnnn". Era Santo chi pariva prigà à a luna. O chi strana cosa ! Stava indinucchjatu, bracci aparti, prontu à riceva una benedizioni divina (?)
E eddu diciva, in una lingua capiscitoghja, a prighera di Don Valentinu, mancu à dì :


"Altissimu, onnipotente bon Signore. Tue sò le laude la gloria e l'onore et onne benedictione. Ad Te solo altissimo se konfano, et nullu homo ene dignu te mentovare.
Laudato sie mi Signore cum tucte le tue creature spetialmente messor lo frate sole. lo quale iorno et allumini per loi. Et ellu e bellu e radiante cum grande splendore, de Te Altissimo porta significatione.
Laudato si mi Signore per sora luna e le stelle, in celu l'ai formate et pretiose et belle.
Laudato si mi Signore per frate vento et per aere et nubilo et sereno et onne tempo, per lo quale a le tue creature dai sustentamento.
Laudato si mi Signore per sor acqua, la quale e multo utile et humile et pretiosa, et casta.
Laudato si mi Signore per per frate focu, per lo quale ennallumini la nocte, ed ello e bello et iucundo et robusto et forte.
Laudato si mi Signore per sora nostra matre terra, la quale ne sustenta et gouerna, et produce diversi fructi con coloriti fiore et herba.
Laudato si mi Signore per quelli ke perdonano per lo tue amore, et sostengo infirmitate et tribulatione, beati quelli ke l sosterranno in pace, ka da te altissimo sirano incoronati.
Laudato si mi Signore per sora nostra morte corporale, da la quale nulla homo vivente po skappare, guai a cquelli ke morrano ne le peccata mortali, beati quelli ke trovara ne le tue sanctissime voluntati ka la morte secunda nol farra male.

Laudate et benedicete mi Signore et rengratiate et serviteli cum grande humilitate."*

D'un colpu m'è vinuta a brama di laccà tuttu e vultamini in paesi... Chi la morte secunda nol farra male.

*Cantico del Sole (o Cantico della Creature) di Francesco di Assisi (Assisi Codex)
Michele Faloci Pulignani (ed.). Il Cantico del Sole di San Francesco di Assisi. Foligno: Tipografia di Pieter Sgariglia, 1888, pp. 10-11.

Da : http://www2.webster.edu/~barrettb/cantico.htm; ch'eddi siani ringraziati.

22/03/14

À te P., amicu caru.

"L'acra lingua di i morti, sempri si ripiglia ind'una prumessa di vazzina"*. Andrèe Chedid.

14/03/14

Cit. 24

Quandu dui cercani in ghjustizia, unu escia nudu e quiddu altru in camisgia...

11/03/14

Corte romana


Santo u sardu ni trova... certi !
Stavami cusì senza magnà. Petru era partutu in mari à piscà qualcosa da magnà.
Tandu Santo pà di dì a nostra disgrazia e, massimu, a nostra disulazioni, lintò cu una certa malizia :
"La corte di romana,
Non vuole pecora senza lana !"

08/03/14

À Maria di M.

Chi nostri prigheri cuddessani in celu à purtavi un nostru amori.
A Vergine Maria, Madonna di a funtana, ha pientu oghji, quista eiu a sogu.
                                          


Mi dumandu ?

In quidda cala persa m'arricordu certi virsetti di a Giandarmaria di Serra :

"Se lu mari fussi inchjostru,
E la rena carta bianca,
E pò impiigaddi tutti
Quiddi scrivani di Francia,
Par ditti lu me amori,
Nun ci n'era abbastanza..."

Ma d'induva vinarani sti versi ? Da u cori d'un pueta, d'induva altrò ?
Mi dumandu...

07/03/14

A bocca di a veritai

"L'omu, quand'eddu parla l'omu, s'alluntana d'eddu stessu. Datteli una mascara, tandu eddu vi darà u veru." O. Wilde



05/03/14

Miseria e povertà sò dui sureddi

Stella divina,
Di tutti i nostri guai
Ogni mattina
Abbia pietai,
Ti dumandu ad ale sparte:
Sti terrori facci parte !

Maistrale, Lamentu di l'aceddu (v. 1923), Risa e canti, cu cummenti e parullaghju di Dumenicantone Geronimi, p 141, L'ammaniti, Ajaccio 2001.

02/03/14

1 di marzu 1914

Piuviccineghja.
Oghji dinò è turratu à vena u pastori amicu di Petru. Avà cunnoscu u nomi di u locu : A Cala Cabrina, a bedda affara...
"À chi và, pesca. À chi stà, secca", dici u pruverbiu. 
Noi altri, sicchemi... infusi.
Semi bè, a vi dicu, ch'emi à stà cuì à vardà i costi di a Sardegna ?
Dumani, movu e basta.



Calà Cabrina...

Cinqui ghjorni che no semi persi cuì. L'altru ghjornu è passatu un tipu à parlà ind'arrechja di Petru. Ci ha laccatu un poccu di pani e di quiddu furmagliu sardu (tre volti più altu cà u nostru). In più ci purtatu un brocciu speciali, ma chi nun è brocciu, u chjamani "u gioddu", ma è bonu.
À agnunu a sò razione e ci semi cuntintati.
A sera aghju cantatu à u focu :

Ma chi vita sarà quista:
Una petra pà cuscinu,
À u ventu e a l'acqua,
Esposti à lu sciuscinu.
Una vita di banditu,
Sarà quistu lu fascinu ?
A chi in tarra dorma,
Li si pestara lu spinu !