.

.
Paisani in anda pà a fiera di u Niolu. LC Canniccioni v 1910

31/12/13

Urcu di mani arrebia i funtani

Sta mani mi ni sogu statu in lettu chi a me ferita m'impediscia di mova e chi u bracciu mancu mi pesa.
Da l'usciu aghju vistu un urcu, segnu di paci... dicivani i vecchji... à suvitaddi, un ha da stà tantu à piova.
Di fatti, un m'aghju mancu pussutu buscà u Viteddu di l'Oru...
Forza un antr'annu, se Diu u vò e s'edda piaci à Signor Toru (!)

Vindichera 1

A parintedda era altra cà larga, ch'erani 49 cugini carnali. Ma parò è statu eddu à essa fritu*.
Comu sarà ? E parchi eddu e micca un antru ?
Era a cundizioni e cascava à chi li cascava.
Nimu di a famigla un si la pudiva francà.
Parviva tuttu ch'un filu l'ebbi tuccatu, apenna, apenna, un filu... finu, finu, finu.
U filu, quiddu di u destinu : eccu ciò chi era. Ed era statu eddu à essa toccu da u Filu di u Destinu, quiddu chi ti tomba e t'ammazza, t'acecca o ti lascia fritu par tutta a tò povara vita.
Era statu toccu comma u fasgiolu è toccu da a tignola.
Avà s'inviniva : li pariva à esse statu ind'un fuimi, à u tantu era u fiumi di i Tassi, un fiumi putenti, di quiddi chi portani piena e desulazioni. Parvia tuttu ch'eddu trinichessi, inciampessi, pà andà à morra trosciu, da fiumi ind'a, da culanda. U corpu chjappu da u trimuloni, stantava, ma stava da stu cantu.
Si dumandava... ma a sigaletta a si tiniva bedda strinta, a punta di u focu accessu indretu à a bocca chi nimu un la vedessi, com'eddi l'avivani dettu.
Era statu prudenti e si era vardatu...
Sentiti qualchi rumori ind'arestu à manca, un incruchjimi :
Un "crò" e poi un sicondu "crò"...
A badda li si era stata calda quand'edda si era ficcata ind'a sò cari, cuì, subitu cuì, ind'a spadda à rasu di u coddu, à manca. U sangui sbuccava suvitendu a misura di u polsu : ciù, ciù.
Mortu nun era ma fertu, sì.

*Fritu, ancu : fertu, feritu, firitu.

28/12/13

U tuttu e u restu

A sapè ciò chi si passa in piaghja, basta à corra induv´à zì Memè (chi u figliolu li dici tuttu).
A sapè ciò chi si passa in paesi, basta à corra ind'à Piavironi (ch'eddu s'accupa di l'affari di l'astri).
A sapè ciò chi si passa nantu à sta tarra, basta à dumandà à Duminicheddu (ch'eddu ricevi e sà legghja u ghjurnali).
A sappè ciò chi si passa, basta à veda à Amboni, chi sà tuttu... e u restu, in più !
A sappè u Tuttu basta à cheda lu à Diu*.

*Che Diu sà tuttu e che "Diu ha fattu e pò farà..."

A vecchja Chjavarina

Spintu, era altru cà spintu u ziglioni, chi a casa pattiva a fami nera di poi sempri. Puru sappendula, m'ha fattu calcosa. 
Pariva tuttu chi u loccu avessi avutu da sempri l'atticchju di a miseria
E, di fatti, a vecchja si ni stava maistosa, sola e dritta, focu spintu e catena ghjilata, ind'a sò cara casa.
Aghju picchjatu à a porta e sogu intrutu cu a scudedda di a suppa calda in manu. L'aviva dettu mamma !
Tandu eiu : "O zì, stetti sempri à ziglia spinta ? Comu sarà ? Mancareti d'esca?
U vi purtaraghju a legan eiu se vò vuleti ?... E se vò vuleti dinò..., vi purtaraghju a suppa... o micca..."
Imbroglii e picci'imbroglii...
A vecchja s'amusava à sentami, mi dissi tandu, ridona, e ripigliendu un pruverbiu anticu di ssi locchi : "Emi ancu noi tutti, à essa spinti, unu di sti ghjorni, spinti cum'eddi sò... i Chjavarini*, sì !"


*Da (Coti) e Chjavari, (spinti da i frebbi).

27/12/13

Cabunellu e u carateddu.

Arimani mi ni currivu appressu à una sgiotta quandi scuntreti à Capruneddu d'Auccina (dettu ancu par certi Cabunellu), erami ind'i Nuvali, e mi ni sò vistu una bedda. 
M'ha contu un fattu incridivuli, ha dettu :
"Un ghjornu, sarani dui anni fà, eru in muntagna appressu à i sgiotti chi circavani un pò d'ombra ch'eddu s'avviccinava u mideghju. D'un colpu aghju intesu una tunizata maiora. Fighjulgu versu i Forchi di Castiglioni e mi vegu in pienu celu un carateddu longu, longu chi mi viniva adossu.
Tandu dui donni u pigletini agn'una d'un cantu, pà a cannedda, u strinsini, senza lintaddu, una à dirittu e l'altra à manca.
Parviva tuttu un acciddonu tamantu à u mondu, cun un rumori vinutu da l'infernu. Facciva u codd'e fala, girava, vultava.
Mi sò subitu pensu ch'eddu era u diavuli chi si battiva cu Diu Santu. Tandu aghju vulsutu scappà, quandu sintiu un fracassu tremendu. Mi voltu e trovu a muntagna in foccu e poccu tempu doppu mi si vegu una fiara : u dimoniu si n'era falatu in quiddi catravoni, brusgiatu da u focu : «Paria chi a muntagna castigliunesa scatinessi» (1)."

Eiu, à Petru Capruneddu, u crergu. E parchi ch'u chjamani cusì ?


                                            Fotò :  http://www.airplane-pictures.net/images




(1) Source: gallica.bnf.fr / Musée Air France, 2013-273367. Les Ailes N° 775 di u 23 d'apili di 1936, p 8 : "Bague, en 1911, avait-il atteint la Corse (sur un Blériot XI) ?" par Jean Ambrosi.


24/12/13

Salvadore u piscadore

Postu che nò avivami fattu l'olghju* l'altru ghjornu (da empia 3 giari), subitu, subitu quand'aghju intesu a boci di Salvadore u piscadore, sò surtitu curendu à cumprà una sciappa di baccalà. A l'aghju dettu subitu : 
"Andemi à noi : Una sciappa, o Salavadò vali un litru d'olghju".  
Tand'eddu : "Una sciappa, ni fà trè."
Eiu : "Ma, nò, nò !!!"
A a fini, emi fattu affari.
Salvadore è piscatori in Aghjacciu e si ni codda insini à cui à venda a sò ropa tirendu a sò carriola à manu.
Salvatori è sicilianu e m'ha datu una bedda prighera di Natali : 

Mi facciu u segnu di a Santa Croci,
Quidda chi scindi da u monti di u Calvariu;
Edda ci dà a grazia e ci dà a luci.


*L'olghju o pure ancu l'orghju = l'ogliu, in certi paesi.

22/12/13

Malinconia, parodda nova.

Pauloni di Pauleddu, ch'aghju scontru stà mani, ha dettu ancu megu : "Sai, o Sarrà quand'i eru in Cuntinenti -stava in Marseglia- certi volti mi viniva a malinconia." 
Aghju subitu dumandatu à Pauloni : "O Pà, e chi vudarà dì sta parodda malinconia ch'un aghju mai intesu?"
Tandu eddu m'ha spiigatu : "Veni à dì chi, di u nostru paisolu, n'avivu a brama, n'avivu a parrasìa(1). Culà, a chjamani malinconia."

Malinconia è parrasìa, e cusì sia !

(1) Da u grecu anzianu πάρεσις, paresis («lintà», «ammurtuliscia») ???

U zuavu à l'alivera

Sapeti, o nun sapeti, ch'à coglia l'alivi c'è trè maneri : à spicchera (in tarra cu dui ditti), à scutera (cu una canna longa, longa), à cugliera (nantu à l'alburu, sgranidendu l'alivi da i tricii, di manu).
Infini ch,i sta mani semi mossi à parrechji, cu una nebbia nera, à coglia l'alivi ind'i Fuati.
Mi sò sempri piacciuti sti locchi di tragoni, un poccu infusi à mani e poi assuliati ind'a matinata. I sò custeri à petricaghji rossi, i sò scogli parini fatti à u pineddu. Agna tantu, sbuccia una leccia spiumata, sintinedda affanata di ssi locchi. 
Appena più sottu, u tintu duttori Barcuccia aviva avutu l'idea di piantà un beddu alivettu da empia una à tre giari di 50 litri sicondu l'annata.
Prima à ghjunghjacci ci voli à attravirsà à l'Orvu, paisuleddu di a nostra communa, cu tre casi e un forru, a sò funtana rinumata ch'edda dà sempri una acqua linda e fresca ed agna tantu qualchi parenti o amichi. 
Fà chi erami strada faccendu quandu d'un colpu sbocca da a Riba à Andria : 
Eiu, stunatu : Mi, lu !!!
Eddu : O Sarrà, comu sei ?! Mi piglia in bracciu e mi strigna (ci voli à dì ch'Andria è un giganti di guasgi 10 palmi d'altezza)
Eiu : Quandu sè ghjuntu ?! 
Eddu : Arrisera.
Eiu : Arrisera e sei dighjà in gamba ? Huu, mammata !!!
Eddu : Mamma u sapiva nudda e un si l'aspittava. A sà quand'edda m'ha vistu... pienti, risi...carrezzi... E griddava e cantava : "E ghjuntu Andrì, è ghjuntu Andrì"
Eiu : Ma chi bedda tinuta, o Andrì !
Eddu : Hai vistu o Sarrà, aghju compiu 15 anni d'armata, avà m'aghju da tuccà a pinsioni.
Ci saluta à u garde-à-vous e mi dici d'un colpu : "Andria Santini, capurali, 3ème régiment, 2ème bataillon-e, 9ème compagnie de zouaves, Phillipeville". 

Di fatti u sò uniforme u v'aghju dà cuntà : era fattu d'una spezia di baretta misgia rossa cu u sò  fioccu turchinu, un vilecu corti blù ricamatu cu un aneddu in 8 rossu, una cinta di flanela azura, calzoni larghi, larghi e fatti à saccu biancu. Infini un paghju di stivale cu i sò aghetti bianchi. Pariva tuttu una figura, di quiddi che vò truvetti ind'i pachetti di a ciucculata.




Tandu Andria : induva piglieti ? Andeti ind'i Fuati ?
Eiu : Iè, ni, o Andrì, comu hai fattu à sapè (!)
Eddu : Un è cà da veda i vostri attrazi e si capsci subitu. Vengu ancu voscu, vi daraghju à manu !!!
Mamma : Umbè, u lussu che tu ci facci !

Ghjunti culandà, un ora doppu, a nebbia s'era alazata e l'amicu Andria, chi un vuliva imbruttà a sò tinuta, si ni stava stichitu, stichitu e senza fà nudda.
Tandu eiu : O Andrì mi pari che tu sei ghjuntu cui à insaccà a fumaccia, mi pari...




21/12/13

U toru biancu

Sta mani sò falatu à a gara di Carbuccia à ricuta un saccu di granu speciali ch'eddu m'ha fattu invià d'Algeria Duminicantoni.
Duminicantoni è crisciutu cum'à mè ind'a Mastina facci chi semi sempri stati insemi. Dipoi ch'eddu è partutu culà ha fattu i soldi in grossu.
Cui sciappava i petri e, veni à didda, straziava. U peghju, par eddu, era ch'un aviva micca boii e ch'eddu li ci vuliva à pigliaddi ind'a Memè agna volta e li custava. Truvava una leccia, t'aviva una forza pò, facciva u sò trascinu e oooh !!! U vegu sempri, ancu avà, cuddà da a Stretta Vecchja carcu... Vi possu assigurà che filà, filavani i boii di Memè. Quiddu ghjornu ch'e vi digu, cariava i soppraporti di Duminicheddu.
Fà chi ghjuntu in Algeria ha truvatu culà à Agnulu, u frateddu, ch'era partutu inanzu à fà u stitutori e chi s'era truvatu pruprietariu di parechji etari di tarra nera e ci faciva un granu cu un rindutu eccezionali. Ed è aposta di stu granu ch'e mi trovu ad aspità à a gara di Carbuccia.
Mi trovu culà à Placidu, una cuniscenza carbuccesa (t'ha un chjosu vicinu à u Matrali di l'Omu Santu). Fà chi ghjugnimi à parlà di ssi locchi e tandu m'ha contu a storia di u "toru biancu".
Sta storia conta, ch'ind'i tempi, un certu Ghjuvanni si truvò in Campu di Loru chi u sò bateddu s'era persu in mari. Aviva fattu, anch'eddu, u viaghju da l'Africa à ghjugna cui. Diciva Ghjuvanni : "È Cristu chi m'ha salvu, è Cristu chi m'ha salvu !" ma a ghjenti un sappiva micca quali eddu era à "Cristu", ma Ghjuvanni u vuliva ringrazià listessu e li vuliva fà una esgia in testimunianza di a sò fedi. 
Tandu i vecchji chi l'erani atornu dissini : "Linteti u toru biancu (1), e a esgia sarà, induva u toru piantarà." Lintatu ch'eddu fù, u toru si ni cuddò da u Ricantu à ghjugnà in San Ghjuvannbattisti, ind'u valdu di Veru, e fecini culà a prima esgia di a pieve. 
Vera o nò m'è piacciuta stu fattu.
Infini chi vultendumini ind'u nostru paisolu, u saccu adossu, vi possu assigurà ch'eddu mi mancava un toru (o puru qualchi sameri) ch'eddu fussi statu biancu o neru, mancava !

O i me reni... O San Ghjuvà !

(1) http://co.wikipedia.org/wiki/Minotauru (à ringrazià l'autori). E pò dinò : http://it.wikipedia.org/wiki/Cervo_(mitologia).
Parò stu fattu u cuntavani, da veru, i nostri vecchji.

19/12/13

I peti di Petru


Tonu d'inguernu facci sguvernu,
Tonu d'istati facci pitati.


O a risata arisera : erami pusati in caccarognulu, in piazza di zia Agata, quandu Antoni (pensu ch'eddu è statu eddu à cummincià) ha pittatu. Subitu doppu Ghjaccumu li rispundò infini chi, à toccu à toccu, ci semi truvati in dui fili, a fassi un chjam'e risponda. 
È statu a cunfronta di i peti : pron, fruuu, bà bà bà, pà bà...
M'eti da dumandà qual'è chi ha vintu ? É statu noi, chi avivami à Petrufrancisconi di Lavigna cu noscu e ch'eddu "sà" pità (o puru svisciulà, lintà, curreghjà) à vulintà. 
Ma cum'eddu farà tamanti provi ? Pariva tuttu una mitragliosa : i facciva à catena, unu appressu à l'altru, tondi, distinti, sunenti... fasgiulinchi (1), s'eddu si pò dì ! : futtrizeghja.
Peti, vesci, curreghji e oh, soniti da fà fughja à tutti, 
ancu puru i spiriti maligni !
A a fini emi cantatu :

"O Pè, o Pè, o Petrufrancisconi, 
Sè tu lu veru, sè tu lu bonu,
A sappè fà peti, peti, petì,
E batti, batti, battì,
Più, assai più, d'un trappachjoni"

"A chi magna fasgioli risica d'avè a panza ingonfia" dici u pruverbiu. Eiu aghjunghjariu... "e di vincia certi cuncorsi "! 
Un è o Pè ? 
Tinnaredda di Bisanza, par un petu si duliscia (2) !

(1) Veda: Max Caisson, « Une matière à philologie : e fasgiole », Terrain [En ligne], 22 | mars 1994, mis en ligne le 15 juin 2007, consulté le 18 décembre 2013. URL : http://terrain.revues.org/3094 ; DOI : 10.4000/terrain.3094
(2) Ancu, dulì.

18/12/13

1 francu e soldi 90

Oghji c'è statu u soli, ma u frettu picchjava, chi a funzina suffiava da u monti Cachjoni. Un ventu cuttratu. Ancu assai chi t'aghju u piloni novu.
Sò statu appressu à i sgiotti solu, solu e tranquiddu.
N'aghju apprufitatu e m'aghju impiutu dui beddi sacchi di baghi maturi e se mi possu buscà un poccu di zuccaru tandu Francescamaria (me suredduccia) ci farà una bedda e bona cunfitura.
Sapetti quant'edda costa a libra di u zuccaru ? 1francu e 90 soldi !
U dannu è statu chi mi sogu laccatu a me petra fuccaghja*, vai e tu à sapè induva? Fà chi un m'aghju mancu fumatu a me pipa oghji.
Dumani vogu ind' Simone à buscamini una nova chi n'ha ghjuntu da a fiera, l'altra volta.

                                                      Fotò : Moretti


* O petra battifocu.

17/12/13

Tarra

Si n'è mortu zi Santumartinu,
Era u omu povaru di scienza, 
Ma riccu di cori e di cuscienza.

14/12/13

Citazioni 10

I basgi un lasciani stampa.

U figliolu di preti Valintinu

Sia ciò chi ni voglia sia, Don Valintinu è un omu bonu. Ancu puru infiaratu, quandu eddu da u pulpitru, ci scuzzula, certi volti, à a messa duminicali.
Bastava à sentalu dumenica scorsa, chi n'aviva appressu à Ghjuvana Capriola ch'edda tardava à pagà a sò carrega... a tinta.
Don Valintinu è un omu chjuccareddu, grassu e tondu, unestu. Sempri a flacchina bedda assistata.

Infini chi stà mani à i primi albori, sentu picchjà à a porta di a casa.
Era Simoni in furià :
"O Sarrà, o Sarrà affacati, aiò, spiccia, spiccia !!!"
Eiu, insunnitu e furiosu : "Ma chi c'è o Simò ? T'ha puntu a malmignatta ?"
Eddu à a seria "Veni,veni, ch'aghju intesu una bocci strana in piazza à a esgia, qualcosa c'è. Aiò, andemi e veni cu mè, chi solu eiu, un mi la sentu micca".
Ghjunghjimi in piazza à a esgia e di fatti c'era un spesiu di saccu, una cufanedda appesa à a porta di l'Annuziata, ligata di siguletta à u marchjoni, chi un c'era micca a sera nanzu.
C'avvicinemi pianu pianinu. Quista pò alora ! Pigliu a cufa cun grandi primura e sentu un curpareddu caldu in manu. Simone ch'un pudiva più tena, piglia e apri à fighjulà u zitedducciu, chi u ziteddu era beddu ch'infasciulatu in un povaru quartoghju à fiori e tuttu stracciatu.
"Eiu, (bestiu e altiratu) : è masciu o femmina ?
"Ch'anche tu..." Feci Simoni, "E chi ni sogu eiu?!
Pò calendu a voci, dissi ": È una criatura apena nata !!!"
"Ed avà, chi femi ?"
"Andemi à svighjà à zia Laurina a serva di Don Valintinu (à quiddi tempi u prisbitariu cumbasgiava cu a capedda)."
S'apri a porta. Un era micca zia Laura à aprala, era Don Valintinu : "Chi c'è a st'ora ? Seti ascimiti o chini ?"
"O sgiò curà, dissi Simoni, trimendu : fighjuleti, fighjuletti aghjà..."
"Un zitidducciu abandunnatu, tamantu piccatu ! Intriti, intriti un tardeti, cu stu frettu. Tu o Sarrà, vai e sveglia à Laurina a cuglitricia, ch'edda fessi scaldà una pignata d'acqua chi stu ziteddu t'ha u frettu."
Don Valintinu cumandava u sò mondu.
Un ora doppu u ziteddu durmiva ind'i bracci di zia Laurina, saziu di u latti d'Arnestina, balia impruvisata.
Arnestina, a moglia di Petrantoni di u Fondu, aviva parturitu un mesi fà di dui masci, era una taliana, genuvesa, forti e abbastanza curaghjosa. 
Un cessava, cuntenta : "Che bello, che bello regalo. Inanzo di Natale, inanzo di Natale !!!"
È cusì chi u ziteddu (un masciu) fù chjamatu Nunziu Natali Valenti.
Nunziu pà "Inanzo, inanzo". Natali chi c'erami guasgi e Valenti pà Don Valintinu.
Certi astuti in paesi u chjamoni, pà via di stu ghjornu binidettu "Nunziu, u figliolu di u preti". 

Tre mesi doppu, Simoni u feci battizà, preti Valintinu fessi a messa e Arnestina fessi a mammuccia.

12/12/13

U barbieru e u ghjattu

Passu pà Piazza Longa e sentu à zia Santa chi diciva una spezia di prigantula, o chi ni sogu eiu, murmutulava : 

Ghjattumamò
Figliolu di u momò
Un fammi tu lagnà.

Ghjattubarbieru*
Figliolu d'omu fieru
Fammi tu, sunnià


* (Un beddu cunsigliu, una di sti seri, stetivi à senta à Earth's Cry, Heaven's Smile sunnata da Gatto Barbieri, sintareti mi pò quista : Caliente !)

11/12/13

Aglii e cipolli

O chi pinseru arimani... 
Semi vulsuti à fallà in Aghjacciu incu Ranuccieddu di i Minghetti, ch'eddu t'aviva i sò aglii e civoddi da venda (fati à trecci, e à grussati, sapeti. In più, qualchi cippati) e chi l'arristavani e chi m'ha dumandatu stu favori, ch'un pudivu rifiutà, ch'eddu m'aviva più che arragnatu u mesi di maghju passatu. E pò in più semi sempri stati amichi cari.
E ci vuliva dinò à veda certi graneddi secchi, piditi, chi picatu. 
Fà ch'erami ghjunti guasgi à a canza, quandu m'avegu d'avemi sminticatu a cravata in casa, manc'à dì (!)
Si sà chi senza cravata* o senza scarpi*, un paisanu un pò entra in villa**. 
A dicu à Ranuccieddu e tandu eddu si metta a rida e mi dici "ti laccaraghju à a Barriera (l'aghjaccinchi u chjamani "l'octroi") cu muli e cariola cusì à meziornu magnarè fenu e orzu, ancu tu ! O alora, pigliemi e tagliemi a meia in dui pezzitini !..."
Infini chi, c'è vusultu che nò andessimi à cumprami una cravata nova. Aghju pruvatu à niguziadda e di fatti u garzoni ha chestu à Monsieur Usciati. Subitu quistu rispundò chi i paisani si lagnavani sempri... ma parò ch'eddi t'avivani a munetta... e ch'eddi erani ancu più ricchi cà eddu... ch'eddu i vidiva d'istati à i festi pà i santi, in paesi... e infini chi, e trichi e traca, ha fattu calà u prezzu da 1,15 francu à 1 francu seccu, seccu. 
Bedda pò era bedda, a cravata : a m'aghju scelta rossa e picchjulata di biancu. 
Ma cusì, semi stati senza magnà u ghjornu !
In piazza Abbatuccia ci vuliva à veda à Ranuccieddu briunà, oh... : "À l'agliu !!! À i civoddi, à i ci-vò-dì. À i cippolì*** !!!" À 2 ori u doppu meziornu ci erami vindutu u tuttu : marcanzia, mancu più una cria.
Ch'ha dì mamma stà sera quand'e li cuntaraghju u fattu di a cravata ?
A sentu aghjà : 
"Ti sè magnatu 5 broccii da par tè ind'una ghjurnata, cuccagna... O lu bruttu che tu sè !" 
Ghjuntu in casa, doppu a mugnera mi ni sogu andatu in lettu, à a lestra à a lestra, senza magnà ne nudda (aghju dettu ch'eddu mi picchjava in capu) pà un avè à cuntà i me provi, a cravata piata ind'a stacca. E aliscia che tu alisci...
M'è custata à mè sta passata in Aghjacciu !!! Parò u sognu ch'aghju fattu ind'a nuttata eddu sì, ch'era beddu : una ghjuvanetta, capeddu à piumi in capu, coda nera piigata à middi maneri e u sò parlà in crusca, tanta distinta... "Aiacciu, città di gran' lussu, maravigiosa, ghi sè tu la più bella"...
A mani à u discità eru sempri un povaru paisaneddu e a zitedda di u sognu meiu era fughjita luntanu da me, luntanu dà noi.

* Fattu veru.
** Villa = città
*** In Aghjacciu i civoddi sò detti cipolli.

10/12/13

Qualchi chiminisogheiu


Eiu sò, sogu eiu,
Un chiminisogheiu,
Tu induvini qual'eddu è ? 
È Matteu, Matteu !
L'amicu meiu...

L'appititu di zi Santu Parò e l'eghji di Barcavecchja

V'aghju da dì quista, ma forza a cunnusciareti aghjà ? 
È statu Ghjuvanghjacumu Barcavecchja à cuntaddami nanzu arimani : era ghjuntu ind'a zì Santu Parò, à meziornu, u vecchju à tola e moglia trinichendu à u ziglioni scucinava una suppa di fasgiolu come a sanni fà ind'i nostri i paisoli.
Picchja, entra in casa, i trovi e s'attaccani à parlà. Una mez'ora doppu zì Parò magnava sempri, a moglia pusata nant'à un tropulu bulicava, tastendu agna tantu a sò suppa, puru aghjughjendu ancu pani e furmagliu ad agnu bucconi. 
E quidd'altru aspitava (ch'eddu cuntava ch'eddi u tenissini à magnà, un vi ne diccu !)
Ghjuvanghjacumu, mortu da a fami, di fatica dissi : 
"Sapareti chi sta mani apartu che fù u sarconi, sò surtiti prima i trè eghji di Musgia..."
"E... ?!" Rispundò curiosu zì Santu Parò... 
"E, dui sughjoni subitu, subitu..."
"E quiddu altru ?" Dissi u vecchju.
"Quidd'altru ? Quidd'altru fighjulava..."



Fotò : Moretti (ditagliu)

                                    Barca vecchja, barca vecchja,
                                    Voghi, voghi à tronca e ghjetta, 
                                    Barca nova, barca nova,
                                    Fammi cunnosci i tò prova...

06/12/13

446-64

L'altra sera era andatu à passà a siritina ind'à a Mora. Sò beddi e rari mumenti d'amicizia. Culà si ghjocca à scoppa, à mora e si pò bia un bon vinu di ssi piaghji. 
Certi seri ci ni stemi ancu insin'à mezanotti.
Eru cù Petrusantu di a Guercia, Paulu di i Margatà e Ghjuvan' u Tuddincu. A partita filava, quandu d'un colpu mi veni in manu u 7 à cori : tuccavu a primiera !
Tandu Petrusantu, annarbatu à forza di perda, lampò, for' di prupositu : "Sapeti, arimani ? Eru in Petra Santa e m'infattu a squadra di ssi lucchesacci e ci n'è unu chi m'ha fighjulatu, pò ho...."
Frimemi scuncertati, quandu dissi, misteriosu e schirzosu, u Tuddincu :
"O caru, Petrusantu, Petrusà, in Petra Santa fùi petrificatu in santuneddu... 
Petru, petra petrificata santu Santu sarà !!!" 
Civa !


"U razismu è stirpera di a cuscienza di l'umanu." Nelson Mandela, rip.

01/12/13

Filastrocca...

Filastrocca, filastrocca,
Filu e rocca,
Figlia e crocca,
Filu e assu à trocchi trocca.

Filastrocca...
Filu stortu ?
Filastrocca !...
Filu troncu e basta.

U varghjolu

Sembra chi u varghjolu abbia sceltu, sta volta, a casa di i Turconi, puvaretti.
In paesi dicini ch'arisera a malatia si vidiva nantu a faccia d'Antuninu : frebba, dulori, peddi picchjata... di sicuru sò tocchi. 
Povar'à noi, tanti disgrazii ch'avaremi fattu à stu mondu ? 
Malatie e miserii, 
Castagni à rureri,
Pidochji à sciapperi,
Fami ancu certi seri...
Dannati che no semi, ch'avaremi fattu à Diu ? 
Pregu à Santu Bartolu, par tè, o Antunì.

30/11/13

Da u stintu à l'ossi...

Arisera à l'annutta, semi riintruti in paesi insemi cu Zi Agnulu di Ghjuvanpetru. Agnulu un è mai andatu ind'i scoli (ha fattu cum'à mè), ma parò t'ha u senzu di certi cosi chi à mè sò pocchi capiscitoghji.
Eccu dunqua ciò ch'eddu m'ha dettu :
-Saparè u me ziteddu chi se nò avissimi -un ghjornu, da qui à cent'anni, par un dettu- a brama di vultacini, vivi,  ind'a nostra cara Corsica, l'affari avarani tantu cambiati che puru, i nostri figliuglini, sarani capaci à pigliacini pà frusteri ? A voli creda quista ?
-Aiò o zì, veni à dì che no sariami tandu frusteri ind'u nostru propriu paesi ?
È uni sbagliu maiò che vò feti, quista ùn mi la possu creda! Vultenducini cusigna, ci fariani un arcu e ancu una bedda festa, sì
!
- Cambia la ghjenti, un ha cà da veda in Aghjacciu: i vestiti di certi, sti vitturi chi viaghjani da par eddi, u trenu di Bastia, i donni com'eddi sò vistuti à a moda.
Iè, u mè ziteddu, a moda ha da cuntinuà e pianu, pianinu s'ha da sfassà tuttu : da u stintu à l'ossi, da l'ossi à i ciarbeddi, da a ciarbedda à a lingua. Un ti fighjularani mancu più : troppu vecchju, troppu magru, troppu paisanu, e ancu... troppu povaru; ti rispundarani ch'edda sia in talianu o ch'edda sia in francesu, ma vidarè. "O timpurali o morales" dicivani i rumani.
-E chi vò dì quista ?
-Ven'à dì chi u tempu passa, u tempu sfassa. Fighjula eiu, mi vidarii, tu, ind'i milizii di Pasquali Paoli, centu anni in darretu ?
-E parchi micca o zì ?
- Certu, certu, ma l'affari vanni troppu à a lestra, semi d'un altru tempu, di quiddu tempu chi fila, fila.
- Hu, tandu anch'assai che nò un ci saremi più, o zì À, chi tandu sti merdosi, ancu puru ch'eddi fussini i mei, i pigliariu tutti à calci in culu, i pigliariu".




"Le passé (...) ce pays éloigné." Racine.

19/11/13

Purtà

I sameri portani u vinu ma parò è acqua ch'eddi bivani...

13/11/13

A Falcunaghja

Vularia chi la me voci trapanessi... a Falcunaghja,
Ch'edda passessi ind'i Tassi,
E pò falà pà ssi piaghja
E cuddà tutti sti passi,
Rimbumbà a Foci Urzaghja,
E infine cumpià lu bolu,
Ind'a nostra Vintosa Aghja.*

*Cù l'aiutu di u povaru Santu Casanova e http://paghjella.skyrock.com/2.html (à ringraziaddi).

Divizia !

Arimani era San Martinu e m'affacu à bon'ora induv'à zi Petru (chi sapiva ch'eddu aviva da tirà u vinu novu).
Fà chi, zi Petru era in carciara, affacciendatu e cuntenti ... pò ho, quantu à un ziteddu !
Da fora li lentu : "San Martinu, San Martinu !!!"
"Divizia !" Mi rispondi eddu, sicondu à l'usu nostru.
Chi passionni: zi Petru si è sempri inchjuccatu à fà u vinu d'uva fragola di a Stretta Vecchja.
Ed è veru ch'eddu u sà fà, sarà solu in paesi à faddu bonu cusì, dolci e languidu, sapuritu, impivaritu, ancu.
Eiu :"Tamantu travagliu o zì pà fà una meza botti" (sapeti, di quiddi botti orezzinchi chjucchi, chjucchi).
E risi... che tu risi...
A moglia : "V'intuntisci stu vinu, mi pari !"
Eiu à zì Petru : "O zì e a vindemia di a piaghja un è ancora pà essa tirata ?"
Zì Petru (misteriosu) lenta : "Botti, batti, fondu".
Eiu : "Divizia, divizia, tandu, un è, o zì ?"
A moglia : "Uh, à senta i vostri , i discorsi, vi possu dì´ch'eddu ci sarà qualchi volpi sottu à l'asceddu. Ci voli à essa induvinaghjolu, pà capiscia i vostri detti ! Vargaglioni ch'e vò setti, vi cunoscu, mì !"
Zì Petru : "Sarà, sarà ! O Sarrà, ha da vena in casa à tuccà a à saluta..."
Eiu : "Parchi ghjenti cum'à noi, nun crergu che nun ci sia..."

10/11/13

Citazioni 9

"A chi t'ha una faccia è bè, ha chi n'ha dui è megliu" (1) (2)

(1) "God has given you one face and you make yourselves another". Shakespeare, Hamlet, Attu 3, scena 1.
(2) Dettu sicilianu : "Avi quattru facci com'o cascicavaddu*." (Pà di dì : essa falsu)

*http://scn.wiktionary.org/wiki/Wikizziunariu
(Formaggio di latte di vacca, semi-duro a pasta filata, di stagionatura variabile, di forma ovale o tronco-conica, con testina o senza, con presenza di insenature.)

09/11/13

Oghji 9 di u "mesi di l'oru" 1913

Aghju sempri intesu dì "nuvembri è u mesi di l'oru". Sarà parchi a natura ha resu i sò frutti e chi i casci s'arrussisciani ?
Doppu dumani è San Martinu.
Conta mirè.

Opuscula omnia Sancti Francisci Assisiensis


Don Valentinu è u calò (cannonicu ?) di u paesi. Arimani ci ha chjamatu a caccià l'armaghju maiò fora da a sacristia. Erami in quattru e l'emi cacciatu cu gran' difficultai. Tamantu mobulu ! C'era dinò, doppu, à Laurina à nittà quidda stanza. 
Don Valentinu, sempri in gamba, ha truvatu un pezzu di carta piigatu à middi pezzi, piattu sottu à una tavula. Un sogu s'eddu era carta o coghju. U pezzu era scrittu d'un antica prighera : "Canta Sol"(1) si chjama. Don Valentinu u ci ha lettu e l'aghju subitu tinuta à menti.

Avà a vi dicu :
                       
1-Altissimu onnipotente bon signore,
tue so le laude, la gloria e l'onore et onne benedictione.

2-Ad te solo, altissimo, se konfano,
et nullu homo ene dignu te mentovare.

3-Laudato sie, mi signore, cun tucte le tue creature,
spetialmente messor lo frate sole, lo qual'è iorno, et allumini noi per loi.

4-Et ellu è bellu e radiante con grande splendore,
de te, altissimo, porta significatione.

5-Laudato si, mi signore, per sora luna e le stelle,
in celu l'ài formate clarite et pretiose et belle.

6-Laudato si, mi signore, per frate vento,
et per aere et nubilo et sereno et onne tempo,
per lo quale a le tue creature dai sustentamento.

7-Laudato si, mi signore, per sor aqua,
la quale è multo utile et humile et pretiosa et casta.

8-Laudato si, mi signore, per frate focu,
per lo quale enn'allumini la nocte, ed ello è bello et iocundo et robustoso et forte.

9-Laudato si, mi signore, per sora nostra matre terra,
la quale ne sustenta et governa,
et produce diversi fructi con coloriti flori et herba.

10-Laudato si, mi signore, per quelli ke perdonano per lo tuo amore,
et sostengo infirmitate et tribulatione.

11-Beati quelli ke 'l sosterrano in pace,
ka da te, altissimo, sirano incoronati.

12-Laudato si, mi signore, per sora nostra morte corporale,
da la quale nullu homo vivente po' skappare.

13-Guai a quelli, ke morrano ne le peccata mortali : 
beati quelli ke trovarà ne le tue sanctissime voluntati, ka la morte secunda nol farrà male.

14-Laudate et benedicete mi signore, et rengratiate et serviateli cun grande humilitate.

M'ha spiigatu doppu u sgiò Santinacci, nanzu à u corsu asistiva una antra lingua (u "ladinu" mi pari) chi s'assumiglia à a nostra. 


(1) da http://www.franciscanos.org/esfa/omfra.html


U Sarrulincu

Sarà statu qualchi Sarrulincu o Vaddincu (dicu cusì, à u parlà) ?

A meza notti sentu picchjà in casa :
"Mi pudeti dà aloghju in sin'à l'albughjura ?"
Ch'avivu dà dì ? Sempri emi durmitu porta aparta.
Tandu aghju lampatu (da u lettu, ch'eru stancu mortu) : "Truvareti a suppa indi a paghjola maiora, mittitela puru à u foccu. U pani è annantu a tola. Ind'u scorru à manca, c'è u tinneddu. Accinditi puru a deda, truvareti un sacconi. Bonna notti o cumpà !"
"A ringraziavvi e a bonna notti à voi !"

A mani, quandu sogu falatu, era ghjà mossu.

Chjara Stedda

Un nomi è beddu, un è ?
S'eddu era statu u nomi d'una donna mi pari di veda u sò visu, quiddu d'una ghjuvannuttedda. M'è parsu ancu d'aveddu accarizzatu un notti di ghjinnaghju in casa... sarà ch'aghju sunniatu.
S'eddu era u nomi d'un locu di u celu, à u tantu, saria u nomi d'una parti di a Via di Roma. Cuì, à u meziornu, vicinu à i Filari o a forza vicinu à Belategosa.
Ma chi ni sogu eiu di u celi e di u sò visu ? Chjara Stedda è u nomi di un chjosu in piagghja, e basta!

Antoni Salamonu

L'altru ghjornu si n'è mortu à Antoni.
Antoni era un ghjunghjiticciu ma un ha missu tantu tempu à impaisanassini. Diciva ch'eddu aviva giratu u mondu, e di fatti ni sapiva massi nantu à l'affari di a ghjenti, di i cosi, di a roppa e di l'omi.
Era un sappientoni Antoni, un veru Ciceroni !
Di i volti ci cuntava fatti veri.
Antoni era divintatu un amicu ma u mali u s'è purtatu à a muta, à a muta. Guasgi d'un colpu, cu unu di quiddi silenzii murtulaghji.
Sarà dunqua cusì a nostra vita ? Lascià parta l'amichi, i nostri cari, e tanti altri ?
"I morti ancu i morti, i vivi ancu i vivi !!!" diciva sempri cusì Antoni, sintinziosu di a sò bocca alta di statura.
Chi ni sarà tandu di i vivi cu i mezi morti e di i morti incu i mezi vivi ?

26/03/12

Bughju neru

Un c'è cà quiddu chi nun cerca nudda, chi mai nun scontrarà u bughju neru. 

Paul Valery, Monsieur Teste (1896)

19/03/12

Corcia lingua corsa

A tè, l'amicu caru, oghji sparitu ma chi sè sempri ind'u mè cori. " L'acra lingua di i morti si ripiglia sempri ind'una prumessa di vazzina" Andrèe Chedid

15/03/12

Citazioni 8

U lioni dissi à a sumera : " Iè che prestu dui baccini d'orzu, ma doppu ti magnu ! "
Pruverbiu kabilu (T. Amrouche, la Découverte 2009)

15/02/12

Cuccu è gioa

Oghji, semi à i primi ghjorni d'aprili e si è intesu u cuccu cantà pà ssi machji !
Cambiemi di staghjoni o ghjenti.

Ziteddu minnana mi cuntava ssa passata :
" Cuccu, cuccu meiu,
Quanti anni aghj'à campà ? "
U cuccu rispundiva, (tandu si cuntavani i "cu") : Cuccu, cuccu, cuccu...

" Cuccaghjolu, cuccaghjolu
Megliu tu cà u russignolu ! "
(a passata di u russignolu a vi cuntaraghju un antra volta)

E ripigliavani dinò, i ziteddetti (femini) :

" Cuccu, cuccheddu
T'imbrigliu e t'insellu
Cuccu dì le beddi diti
Quant'emi à stà à piglià maritu "

I ziteddi pà ssi stretti si sintivani cantà :

" U mè cuccu cantarinu
Ti ni và fronda fronda fronda
Ma ni stendi lu tò volu
Falatine qui una stonda
Chi no parlimu un mumentu
Qui à l'ombra di sta sponda ! " (1)

" Lu cuccu arditu cantò lu Binidittu :
Sustò la bara ognunu stava zittu
E lu corbu e lu filanciu
E u pincionu cu lu scrittu :
Pimpimpì ! e crocrocrò ! Fiunfiunfù ! sol, la, si, do ". (2)


(1) Tradiziunali. G de Zerbi, Cantu nustrale p 221. Scola Corsa, Bastia 1981
(2) PM de la Foata, Poesie giocose, p 26 Marseille 1973

04/02/12

Citazioni 6

" Quali sarà u più tontu di chi cerca à mugna u beccu à chi li porghji u colu par sottu ? "                                                                  ( Lucianu, Demonax, 28 )

03/02/12

Prumessa di fritteddi !

Marititi in paesi, e megliu, in famiglia.

" Tamanta penna ch'aghju stà sera ind'u mè cori..."

" Ma chi t'avarà avutu à Ghjaseppu à parlà cusì ? E vera chi sta sera l'aghju truvatu pinserosu, ma quantunqua pò. Qualcosa c'è ? Ma chi sarà ? "
E cerca e cerca e d'un colpu mi è vinutu à Mariana, l'altru ghjornu à a funtana di Casa Vecchja. Aghju vistu qualcosa, sarà ch'edda ha salutatu à Ghjaseppu, a manu piatta darretu à a coda ?
"Aghju capitu !!!" pinsai, ed eiu zittu e muttu : " Parenti, sò parenti. I famigli sarani d'accordu. A festa sarà di i chjucchi ! Pensa, sta sera è prumessa di friteddi, pà s'istatina ! "

Tandu mi venani in menti i versi di Dumenicu di Maria :

... Di lu nostru anticu amori
Sta sera devu parlavi
E parla un mumentu insemi
E qualcosa à raghjunavi !
Si vi chjama u signuretta
Eo vi chjamu par qualcosa.
Ci averia sempri pretesa
Cum'è legitima sposa...
Siati un poccu generosa...

" Tamanta magnata che noi emi à fà, u ghjornu, oh !..".

 Sarani dui in carri una. E cusi sia !



LC Canniccioni, Musée Fesch* Ajaccio
(donation Ollandini)


29/01/12

Citazioni 5

" Sottu à un bon' guvernu, a miseria è una vargogna, sotta un mal' guvernu, a vergogna è a richezza."                   
                 Confucius ( estratu da : Le chemin de l' espérance Hessel, Morin, Fayard 2011)

28/01/12

Marzu 1912 : Abbii fedi e Diu pruvedi

Marzu catarzu, figliolu di magnoni...

È falata a spunzina cutratta da u Cachjoni e s'edda dura cusigna stà notti o dumatina nivarà in paesi e forza ancu in piaghja. I codiverciuli s'avviccinani di i casi : è segnu. S'annivileghja e vegu ssi nivuloni neri e bianchi chi s'avviccinani anch'eddi...
Tanti calamità cust'annu e chi ni sarà tandu di i vigni e di u granu ch'aghju postu in Chjara Stedda (1) ? E ch'ha dà pinsà Minghettu, se un lu possu pagà d'aostu ? U sentu à ghjà : " O Sarrà u mè figliolu, un la dicu micca par mè, sai, a dicu pà a Nunziata (2). Cust'annu ci ha da vulè à rifà u tettu... Prima (u maestru di muru) è dighjà statu cummandatu. E centu e vintinticinqui bacinati (2) contani. Un la digu micca par mè ecc... "

Divizia pà à capedda e pà i campanili (3), miseria nera pà l'omi ! "Induva un ci n'è ancu a ghjesa ni perdi !" Dici u pruverbiu (O Signori, scusetami !)


(1) Chjara Stedda è una lenza in piaghja ( d'un etaru e mezu ), Tumasgiu Penesu, di Ghjuvansimoni, dettu Minghettu, n'è u patroni. U sò rindutu ghjova à intratenna a capedda di a Nunziata, in paesi.

(2) A resita di a piaghja, in Chjara Stedda, sarà stata di cinqui par unu. Un etaru e mezu facci i sò 50 bacinati. Dunqua Sf s’avarà da tribbià 250 bacini, ci ha da vulè ch'eddu paghi 125 bacini à Minghettu, pà u tarraticu (travagliani à mezzu, sò i cundizioni cusì), doppu pagarà 25 bacini pà u buiaticu (boi e cunceghju) e pò dinò 5 baccini à u duttori Barbuccia (unu par omu in casa e par l'annata : par eddu, a mamma e i tre sureddi). À à fini l'arrestarà 95 bacini, 50 pà a sumenta e 10 pà u mulinaghju e unu in più pà i sacchi (i narpii avà sò divintati più cari cà i sacchi sigura, i sacchi ci voli à trapuntaddi, ma minanna a facci vulinteri ind'a ghjurnata o a sera à u ziglioni), l’arresta 34 bacini pà tutta a famiglia. 34 baccini pà una famiglia di 6 (Sarratu fora, a mamma, a minnana, u frateddu e i dui sureddi ), un è nudda. "Un ghjugnaremi mancu à trè mezinati cust'annu" ha dettu Sarratu à a mamma.
A piaghja dava un cinquesimu di baccinu, u ghornu e par omu. Deci volti di più cà ciò ch'arresta pà a famiglia di Sarratu fora. Avà s'eddu nevi di marzu, tandu... a resita sarà di dui par unu e tandu un ci arresta più nudda, 10 bacini à u massimu.

(3) U campanili di u paesi è statu compiu ind'u 1898. Erani trè frateddi taliani à muraddu : Prima, Sicondu e Terzu (veritativu).

Come la neve

" Mi ricordu era ziteddu quandu viniva l'istati...si cantava in alegria... " Quista è ben'truvata !
O lu nivaghjoni : arimani sogu falatu in piaghja. Erami guasgi inchjustrati in paesi. C'è vulsutu à laccà Culomba (a mula) in d'Ortu à i Bugni ch'edda un pudiva più viaghjà, si sfundava à agna passu. Un era ora d'apra qualchi struvulu cuì ci, ch'eru prissatu. Fà chi l'aghju ligata cuì à un aliva e sò mossu.
T'aghju avutu guai à varcà i Pantaneddi. 

Ind'i Trosci aghju vistu ssu velu, biancu, bianchinu postu da i Sarri à a piaghja, m'ha ancu brusgiattu l'occhji. " Un nivaghjumi cusì un s'era mai vistu " ha dettu zi Larenzu.  
Ghjuntu in Chjara Stedda, u disastru, un era cà arburi sfurcati e spichi brusgiati neri, virdura in punta rosa da a ghjalatina. Un disastru  maiori, vi dicu.
Un disastru biancu... neru, quissa sì !
A sera, in casa à u focu, mi ghjunsi a baccirula :  pinseti, a strappanata e a pena, in più. Tuttu stu travagliu pà nudda, persu ad etrenu. In più i debiti, in più !


"Qualch'un ti dirà: "Come sei bella ",
E tù non starei più à pensari à mè... 

Come la neve,
Vorrei dipingere di bianco i tuoi pensieri,
E addormentare, bene o mali, i desideri,
Che sempre più, di più, di più

Di più, cercano tè
Com'è la neve vestuta in bianco,
Forze lui ti avera per sposa,
E la tua vita si colorerà di rosa,
E sempre più, di più, di più, mi mancherai ..." 

Imaginò la scena ... 
La prima volta che ti baccierà ...
E poi la nostalgia arriverà...."

Totò Savio v 1960. iTunes, Canzoni italiane

Citazioni 4

" A nevi facci à u nordu ciò chi facci a rena à u meziornu. "                                                                                                                                    Victor Hugo

Meziornu menu un quartu in Piazza à a Funtana

Meziornu menu un quartu in Piazza à a Funtana. « Comu stemi andendu sta mani ? » dissi Santu cù a sò vucciaredda dolci, dolci à i trè ghjuvanutteddi : Antoni, sempri incustumatu e drittu com’à Battesti, Ghjuvanni smilatu e Sarratu fora.
Sarratu, omu di fattu, lampò : « Chi vuleti ch’eiu vi dicu, o zì ? Sò cinqui ghjorni d’avà chi l’animali un sortani micca e chi nò manchemi di tuttu. Sta mani sogu andatu à fà a frasca, ma sappetti era tutta pigliata da u cotru. A locu à locu si pò truvà, qualcusareddu… un poccu di magnumi, ind’a Currachjina, ma è raru e semi trenta in paesi à batta a campagna pà a listessa cosa. U poccu d’orzu chi m’arristava l’aghju spartutu ancun’ Antunareddu. Ma dumani ? Pari chi u frettu si sia arradicatu à ssi custeri. Eiu, di poi chi mi n’invengu,a dicu : un s’è mai vistu una cosa cusigna, e pò a dici ancu zi Larenzu ! Di marzu… i vacchi  fiumi, fiumi cusì, i cignali chi pattini a fami ! Aiò un s’è mai vistu ! Chi disgrazia, oh … sò cosi d’altru mondu, sò !»
« U piattu di suppa ci sarà sempri » aghjustò Santu, « Ma è ghjusta, un alunghemi u fattu, o Sarrà, t'hai a raghjò, emi à veda dumani ancu u cunsigliu ciò chi si pudarà fà ».