.

.
Paisani in anda pà a fiera di u Niolu. LC Canniccioni v 1910

05/04/14

Brutti, sporchi e cattivi

Priparavami i nostri fangotti. E sintivu Natali. Diciulava :
"Sò purceddi ancu u grunu, sò !"
"O Natali chi t'hai ? E di quali è che tu dici ?"
"Di i Cervetti, o Sarà, di i Cervetti !"
"E, calmati. I cervetti sò luntani e altru cà ferti.
Andemi e averracci o Cala Cabrina,
Ti ringraziu par l'accogliu e se tu voli,
Vulataremi à lu mesi settimbrinu !"

U mio paese

"U mio paese, e... U mio paese" cantava preti Gregali.
A me, m'arresta stampatu in capu u ricordu di, u meiu, u paesi, di a casa materna, in Santu Spiritu.


Ricitaghju

Sarà pò vera sta cosa ch'eddu si pò senta una boci ancu s'eddu un c'è nimu à parlà ?

À u fà di u ghjornu aghju intesu una boci chi mi parlava. Eru svighjattu ma a boci mi parlava. 
Diciva paroddi strani, strani. Certi scunnisciuti (ferry, saccu à dossu, Verdun, parcu d'attrazioni...). 

Prima aghju intesu : "Vumacheghju" e doppu a boci ha dettu :

"Vumacheghju...
E dici e dici, ma certi volti, à mez'istati ti piglia u vumacheghju, a brama di svarsà l'eccessu, u troppu, briunendu;
U troppu vistu, u troppu intesu.
Tandu ti veni a brama di cacciati i trippi, di tagliati a lingua, di crippati l'occhji e l'arecchji.
E pò stasine cusì, in bord' di mari, à fatti veda, a lasciati busgià da u soli.

Erami, pocchi anni doppu a partenza di l'alimani.
Prima sò stati l'alimani e dopu sò vinuti l'americani.
Prima, sdragliati nantu a rena à u mari, ci passavani l'istanina, era per eddi u sò paradisu. Parlavani ind'i sò discorsi d'aligusti, di corallu. Era prima. 

Cumpravani, nanzu à parta, qualchi bèbè, un poccu di vinu, di tabacu. Erani in vittura, o micca, cu qualchi saccu à dossu, balisgi e motocicletti.
Dicivani ch'edda era bedda a Corsica, che nò ci campavami cuì. Campazioni.
Campazioni.

I bateddi i si purtavani di branu. Tandu spartivani u ponti ancu i nostri, vinuti da i porti maiò di u Mediteraniu o di a capitali.

Quand'eddi passavani par sti paesi, a ghjenti li dava certi volti casgiu e legumi.
Erani i ziteddi e i ghjaccari à fighjuladdi.
I purtavami in casa à faddi magnà, cusì. Passavani e viniva pà ssi stradi muntanioli, in timiconu, cù certi vitturi, s'arristavani un poccu. Futugrafiavani certi cosi di pocu valori. Si bagnavani sotta à i ponti, vicinu vicinu. L'infattavami ind'i chjassi in muntagna, nantu à i sarri. Suventi dumandavani a strada.
Parlavami ancun'eddi, fieri che nò erami appuntu di ciò che nò erami e di stà tarra chi chi ci purtava.

Spietatamenti, i marini si sò impiuti à corpi stesi.
Pianamenti, tali à u marreghju, à l'arrinverciu.
Unipocchi sò frimati cuì. I più vecchji sò vinuti à passassi a ritirata, com'a i nostri esiliati.

Pianu, pianinu sò cuddati da u mari, fiumi fiumi, suvitendu fiumiceddi e ghjargali insin'à i vadini insin'à i sarri e insinu à i monti sopra à i nostri paesi. Hani nutatu luntanu, fondu, fondu ancu à circà muntagni sott'à u mari. Si sò freiatu peghju cà u salvaticumi, da partutu.
Voni tuttu, voni veda, voni sapè, e entra in casa. E fassi amichi amichi.
Prima erani cuntenti ancu i nostri ficateddi, ghittari e mandulini. Voni tastà, avà, u stintu nostru, u nostru sapè fà, u nostru sapè essa.

Si voni basgià a putana.

Marchjani ind'i nostri i prucessiò e portani cun'eddi u sognu di vultà.
Voni cumprà qualcosa.
Dicini, megliu, ch'eddi voni mora e essa intarrati cuì.
Noi, emi mai pinsatu à fassi intarrà culandà ? Mai !
Iè, c'è statu babboni... in Verdun.

Pari carri, un isula : c'è un indentru e un di fora, un pienu e un biottu, uni spaziu e un chjusu, spaziu e arrunzata. Amori e indiffarenza. Si senti, sia rinchjusu, sia libaru. S'affuca dinò, d'aria inifinita, certi volti.

Si dici ch'eddi sbarcani à milioni.
Sarà pussibuli à purtà tanta ghjenti, à milioni, in quiddi battiddoni-ferries?
E comu faremi à dà aloghju à tutti ? Ci sarà abbastanza acqua, abbastanza frutti ?!

E chi ni sogu eiu ?

Cuì un ci arresta abbastanza cà tarra à vendali.
Ogni tantu ci n'è unu chi veni e chi s'annega o chi mori in qualchi accidenti in vittura o ind'alti muntagni.
E cusì più tranquiddu, sarà, u bateddu ind'u viaghju di u ritornu. Un vale à dì.

L'istatina, i nostri vicini si laccani i casi, da pudè daddi in pigiò (muntagniera muderna).
Induva ti ripusava ci hani missu una pagliota. Induva tiravi a barca avà c'è una villà.
Manca a piazza. E cuì un ci volti mancu più à fà i bagni. Mancu un loccu pà pude metta a vittura.
Avà un si ricunnosci più cà l'isuleddi persi in mari.

À pinsà ch'avivu da campà in un parcu d'attrazzioni...Pò, uh ! À pinsà chi stu mari ci avia à tradiscia tantu !

Saraghju sempri annantu à un isula, saraghju ?" 

Testu originali : Dégueuler, missu in corsu da SF, è statu scrittu da Gilles Zerlini, publicatu in francesu ind'a rivista Avali, Venari 26 faraghju 2010

http://avali.over-blog.net/35-index.html

04/04/14

Acque

Natali (à sangui caldu) era in furia di vedasi ligatu cuì à sbracciulià... u ventu. 
Tandu eddu : "À rombu di risparmià u farru, si perdi u cavaddu*" dici u pruverbiu ! 
E tandu eiu : "À fà a barba à i sumeri, si perdi u tempu e u saponi..."
Natali : "E l'acqua, l'acqua dinò, si perda l'acqua dinò, nò?"
Eiu : "Chjù la miseria ! Muvimuci e bastà. Induv'andemi, andemi ! E cusì dumani sarà u primu ghjornu di ciò ch'arresta di a nostra corcia vita."



*“For want of a nail, the shoe was lost. For want of a shoe, the horse was lost. For want of a horse, the rider was lost. For want of a rider, the battle was lost. For want of a battle, the kingdom was lost. And all for the want of a horseshoe nail.”


Da, https://www.swspitcrew.com, à ringraziaddi.

01/04/14

Pesciu aprilinu

Quand'eddu veni u soli d'aprili,
Porta a gioia ind'u stazili  !
Aprili, gentili...*


Stele Licinia Amias Terme 

*U mesi di marzu, vulendussi vindicà di u pastori dispitosu dumandò à aprile : "Aprili gentili, prestami dui di li tò dì. Incun'unu ch'e aghju, faraghju penta u falsu picuraghju". (O dinò : Aprili lu me jentì, imprestami tre dì, chi tre ne aghji, ch'e spantichi u falsu picuraghju." DCF di U Muntese.)

Tandu aprili: "Ti ni prestu unu, ti ni prestu dui, ti ni prestu trè, ma u primu u tengu par me."

Cit. 26

"A vita è mischiata tra meli e abissentu".
Quista, a diciani i vecchji, par noi saria "una vita mischiata tra acetu e tanghi tupini".

Sinacoca

Induva c'è massi donni à cummandà, a babilonia c'è !
(Cui ? Manc'un fiattu !)

Petru Gonsalvi

Era un omu di meza taglia. Un omu ?
Assembiu cumpagnu un si n'era mai vistu !
Puvarettu.

Oh li me sogni, sartori di li me notti, svighjettevi !

30/03/14

Marzu catarzu

Marzu, marsulinu,
Mesi mezinu,
Porti u dolu
E porti ruvina,
In agna casa,
Ed in agna casulinu.

Marzu catarzu,
Figliolu di minchjò,
Porti i tò setti baretti,
Ind'u tò spurtò,
Eiu un ti vogliu più veda
Ind'a punta Aculò !

I prestaticci : un pastori dispitosu s'era pigliatu, u mesi di marzu, à a risa. Si vantava : "Marzu catarzu, figliolu di minchjò, aghju l'agneddi tamanti à muntò, aghju li casgi tamanti à cantò, aghju li brocci tamanti à spurtò". Veda u postu "Pesciu aprilinu" à truvà a risposta di marzu. 

27/03/14

Bandera nova, onori di u marescialu

Natali : "O Sarrà, tu n'inveni di zi Brandaloni quandu eddu passava davanti à u novu marescialu di a giandarmaria e ch'eddu, birbantu, li lintava, agna volta a sò : "Bandera vecchja, onori di u capitanu". Quiddu altru, imbarrazatu un sapiva chi dì.
Un ghjornu d'aprili di rabbia, u marescialu, senza mancu laccà tempu à u nostru vecchju, ha dettu asciuttu, asciuttu :
"Bandera nova, segnu di bonna nova, frittata cu u brocciu e cu l'ova, chi fà se a ghjaddina cova ?!"
Un poccu di più e zi Brandaloni viniva à mora ! O a risata..."




                                     (C)  Museu di Bastia

Guerra e battaglia


U pezzu di u pani e un poccu di suppa d'erbagliuli l'avivami trovu par Natali. U fighjulava, rossu inciampanatu, parlava di a morti di tintu Saveriu di Lavighjolu."Dicini ch'eddu si ripusava tra dui battagli. Ma u fattu era ch'eddu, u tintu, si ripusava trà dui guerri. A parodda "battaglia" un pudiva essa cà qualchi generali à truvadda. Ma par eddu, tintu suldatu, una guerra suvitava un antra guerra. Chi tanti "battaglii", parodda di unu chi un ha mai suffertu !" Ha dettu Natali.

26/03/14

Влади́мир Ильи́ч Улья́нов

È statu N. à ghjunghja cù a barcaredda.
Avà a vi possu dì, postu che no semi fora di u paesi: digu N. pà u me parenti Natali di i Rossi Suprani.
Natali è u veru giganti, cù a forza d'un toru... Capaci à vangà un mezu etaru ind'a ghjurnata !!!
Semi sempri stati amichi cari, ci tinimi dipò sempri, ch'emi crisciuti insemi. Stavami casa à casa e a mamma saria a me zia calinata par via di mamma.
È ghjuntu à succoracci ed è decisu.
Aghju dettu : "Ma comu avarè fattu à truvacci ?"
Tandu eddu, maestosu : "A vulintà sola basta à fà chjassu ! O Sarrà, ti spiegaraghju, un di sti ghjorni. Facci magnà, aiò !"
Eiu : "Chjodi, sì... Ch'un avemi nudda, sai."

25/03/14

Cit. 25

"Da i sonniti e da a saietta,
Ci salvi Santa Barbara binedetta."

23/03/14

Guerra

"Frà i vinti, a povara ghjenti pativa a fami.
In frà i vincitori, a povara ghjenti pativa a fami, anch'edda, pativa." (B. Brecht).


Ind'a notti è ghjunta una barca in Cala Cabrina, quali sarà ?!


                                                   L. Peri (RMN)

Franciscus PP.

Mittà di a notti in Cala Cabrina. 
Mi sveghju.
Sintiva una bocci chi bufunava qualchi spezia di "vonnnnnnnn". Era Santo chi pariva prigà à a luna. O chi strana cosa ! Stava indinucchjatu, bracci aparti, prontu à riceva una benedizioni divina (?)
E eddu diciva, in una lingua capiscitoghja, a prighera di Don Valentinu, mancu à dì :


"Altissimu, onnipotente bon Signore. Tue sò le laude la gloria e l'onore et onne benedictione. Ad Te solo altissimo se konfano, et nullu homo ene dignu te mentovare.
Laudato sie mi Signore cum tucte le tue creature spetialmente messor lo frate sole. lo quale iorno et allumini per loi. Et ellu e bellu e radiante cum grande splendore, de Te Altissimo porta significatione.
Laudato si mi Signore per sora luna e le stelle, in celu l'ai formate et pretiose et belle.
Laudato si mi Signore per frate vento et per aere et nubilo et sereno et onne tempo, per lo quale a le tue creature dai sustentamento.
Laudato si mi Signore per sor acqua, la quale e multo utile et humile et pretiosa, et casta.
Laudato si mi Signore per per frate focu, per lo quale ennallumini la nocte, ed ello e bello et iucundo et robusto et forte.
Laudato si mi Signore per sora nostra matre terra, la quale ne sustenta et gouerna, et produce diversi fructi con coloriti fiore et herba.
Laudato si mi Signore per quelli ke perdonano per lo tue amore, et sostengo infirmitate et tribulatione, beati quelli ke l sosterranno in pace, ka da te altissimo sirano incoronati.
Laudato si mi Signore per sora nostra morte corporale, da la quale nulla homo vivente po skappare, guai a cquelli ke morrano ne le peccata mortali, beati quelli ke trovara ne le tue sanctissime voluntati ka la morte secunda nol farra male.

Laudate et benedicete mi Signore et rengratiate et serviteli cum grande humilitate."*

D'un colpu m'è vinuta a brama di laccà tuttu e vultamini in paesi... Chi la morte secunda nol farra male.

*Cantico del Sole (o Cantico della Creature) di Francesco di Assisi (Assisi Codex)
Michele Faloci Pulignani (ed.). Il Cantico del Sole di San Francesco di Assisi. Foligno: Tipografia di Pieter Sgariglia, 1888, pp. 10-11.

Da : http://www2.webster.edu/~barrettb/cantico.htm; ch'eddi siani ringraziati.

22/03/14

À te P., amicu caru.

"L'acra lingua di i morti, sempri si ripiglia ind'una prumessa di vazzina"*. Andrèe Chedid.

14/03/14

Cit. 24

Quandu dui cercani in ghjustizia, unu escia nudu e quiddu altru in camisgia...

11/03/14

Corte romana


Santo u sardu ni trova... certi !
Stavami cusì senza magnà. Petru era partutu in mari à piscà qualcosa da magnà.
Tandu Santo pà di dì a nostra disgrazia e, massimu, a nostra disulazioni, lintò cu una certa malizia :
"La corte di romana,
Non vuole pecora senza lana !"

08/03/14

À Maria di M.

Chi nostri prigheri cuddessani in celu à purtavi un nostru amori.
A Vergine Maria, Madonna di a funtana, ha pientu oghji, quista eiu a sogu.
                                          


Mi dumandu ?

In quidda cala persa m'arricordu certi virsetti di a Giandarmaria di Serra :

"Se lu mari fussi inchjostru,
E la rena carta bianca,
E pò impiigaddi tutti
Quiddi scrivani di Francia,
Par ditti lu me amori,
Nun ci n'era abbastanza..."

Ma d'induva vinarani sti versi ? Da u cori d'un pueta, d'induva altrò ?
Mi dumandu...

07/03/14

A bocca di a veritai

"L'omu, quand'eddu parla l'omu, s'alluntana d'eddu stessu. Datteli una mascara, tandu eddu vi darà u veru." O. Wilde



05/03/14

Miseria e povertà sò dui sureddi

Stella divina,
Di tutti i nostri guai
Ogni mattina
Abbia pietai,
Ti dumandu ad ale sparte:
Sti terrori facci parte !

Maistrale, Lamentu di l'aceddu (v. 1923), Risa e canti, cu cummenti e parullaghju di Dumenicantone Geronimi, p 141, L'ammaniti, Ajaccio 2001.

02/03/14

1 di marzu 1914

Piuviccineghja.
Oghji dinò è turratu à vena u pastori amicu di Petru. Avà cunnoscu u nomi di u locu : A Cala Cabrina, a bedda affara...
"À chi và, pesca. À chi stà, secca", dici u pruverbiu. 
Noi altri, sicchemi... infusi.
Semi bè, a vi dicu, ch'emi à stà cuì à vardà i costi di a Sardegna ?
Dumani, movu e basta.



Calà Cabrina...

Cinqui ghjorni che no semi persi cuì. L'altru ghjornu è passatu un tipu à parlà ind'arrechja di Petru. Ci ha laccatu un poccu di pani e di quiddu furmagliu sardu (tre volti più altu cà u nostru). In più ci purtatu un brocciu speciali, ma chi nun è brocciu, u chjamani "u gioddu", ma è bonu.
À agnunu a sò razione e ci semi cuntintati.
A sera aghju cantatu à u focu :

Ma chi vita sarà quista:
Una petra pà cuscinu,
À u ventu e a l'acqua,
Esposti à lu sciuscinu.
Una vita di banditu,
Sarà quistu lu fascinu ?
A chi in tarra dorma,
Li si pestara lu spinu !



24/02/14

Mi manca

Tre ghjorni che nò semi culà e un avemi guasgi più pani, ne acqua. Ci ha da vulè che nò surtissimi da quì.
Mi manca à mamma, à Anna-Maria e u me agliaghju chi m'eru postu pocchi tempi fà...

Dolce città

À qualchisia.



Dui ghjorni ch'erami ghjunti in quidda cala sarda e stavami insemi accolti davanti à u focu e agnunu diciva a soia. Semi stati à senta u discorsu di Petru u patroni e dopu quiddu di Santo u garzoni, beddu astutu e dissi : "Siamo in un mondo di guerre, rapine, tradimenti e gran sospetto... Volete che vi faccio io l'allegoria del mal governo* ? Adesso la vi faccio :

La dove sta legata la iustitia
Nessuno al ben comun già may s'acorda
Ne tira a dritta corda.
Però convien che la tirannia sormonti,
La qual, per adempir la sua nequitia,
Nullo voler ne operar discorda,
Dalla natura lorda
De vitii che con lei son qui congionti.
Questa caccia color c'al ben son pronti
E chiama à se ciascun c'a male intende;
Questa sempre difende.
Chi sforça o robba o chi odiasse pace;
Unde ogni terra sua inculta giace."

*e dopu ha dettu :"Sse parodde furono scritte da un certo Lorenzetti (e dici ch'eddu l'aviva lettu nantu à l'affrescu dettu di u "bon' guvernu", sala della Pace, Palazzu Publicu, Sienna)".

Ohimè


Ohimè, svinturatu...

40 franchi à fà u viaghju da Prubià à ghjugnà in Santa Teresa di Sardegna !

È statu à Santoni, u pastori fuzanincu, à fammi cunoscia à Petru u sardu, patroni d'una barca e prontu à fammi passà luntanu da u sguardu di i duganeri. 
Duganeri corsi di combina ancu i nostri giandarmi. 
Sta notti ch'e vi dicu, u mari era scatinatu a forza di Petru u patroni e di Santo u Senesi u sò matalò comm'eddu u chjamava, un bastava. Tandu m'hani chjamatu à tena u timoni e tira e para e para e tira.
Infini chi à a mittà di a notti emi vistu i lumi d'un fanali : "Ci semi, ci semi !" disse Patroni Petru, "È u fanali di Santa Teresa... di Gaddura (accustaremi appena inanzu che nimu ci videssi) !



18/02/14

Da Sgannareddu à Scoundrel ?

Patriotism is the last refuge of a scoundrel*, dicciva u duttori Samuel Johnson, inglesi e amicu di Boswell. Ma quissa, eiu, un la possu creda... 

*"U patriotismu, ultimu asiliu di a canaglia"

17/02/14

U dolu di Tiadoru

M'hani fattu passà, culà, a trista nutizia : "Si n'è mortu u tò amicu Santu !"
"Passavanu bassi bassi l'acelli bianchi cù u capu neru incù u so rughju lamintosu di fiumara aerea unitu à u trostu soffice di u vilutu lisciu sfrisgiatu. Piattonu u sole una bella stonda prima di durghjulà versu Urnanu, Cruscaglia è u mare si Spagna*".
E tu, o Sà, induva hai pigilatu ? À u riposu eternu, ancu i toi ?
O l'amicu caru e cusì talintuosu. A lingua corsa è urfanedda insemi à a tò figliola e à i soi.
Riposa in paci, ma quali ci sarà à scriva i tò libri avà o Sà ? Più à nimu.

*Santu Casta, L'acelli di u Sariseu, p99, L'ora, Ajaccio, 1997

16/02/14

Citazioni 23

"À a mimoria, preferiscu, eiu, a nustalgia", l'ha dettu F. Fellini.

15/02/14

Carta pustata


Sta mani, pà a prima volta, aghju scrittu una carta pustali. Si pò veda tutta a villa, i muntagni (induva aghju durmitu ind'un certu Santoni, pastori e omu di bè). Davanti c'è un beddu batteddu, à manca una barcaredda. A dritta si vedi a esgia di a Misericordia. C'è marcatu "Moretti" ind'un cantu. M'è custatu 15 centimi a carta cù a franchizia. U tempu ch'edda ghjunghji in paesi saraghju luntanu.

Propiano, le 16 fevrièr du 1914,          À Anne-Marie M...                           
I Petri Rossi     
Canton de Sarrola
CORSE
                                      
Chere Anna-Maria,                                                              

C'est cette jours que je ne te vois pas, tu vois.                   

Je cours et je cours, ce soir est un grand jour.                                  
Rappelle toi et ne dis rien à personne.
                                       S.F




Citazioni 22

Animali, animaletti,
Dissi a volpi ind'i sò virsetti :
"Un colpu ghjocca u cunigliulu, un antru ghjocca u falcu".

Lacrimeghju à lacrimera

Prubià, u 15 di farraghju di 1914

À Catalina V di D.

À cantà li me castighi,
Lacrimeghju à lacrimera.
Or chi vita fatta à guai,
À marchjà senza lumera
E dumani, se Diu u voli,
Mi trovu in tarra stragnera.

Citazioni 21

Ciò ch'edda ha fattu a cardalina a pò fà a turturedda.

Longa è la via...


Capulatu à Casalabriva,
Varcata : A Cilaccia
Passatu à l'Ulmetu.
Prubià stà sera.
E dumani, se Diu u voli, u bateddu.


Carta Michelin

Vulinterosu è u ventu

Marchju. Piovi e ventu, ventu e piovi e marchju.
"O zitelli, abbiate mira
Di pisà quand'ellu tira."*

*A. Trojani, Vechje cose corse.

13/02/14

Episoriculus corsicanus*

Tre ghjorni che marchju corpibiottu, manc'una suppa, i giandarmi appressu. O quant'edda mi pesa sta fatica. Marchju e sognu, sogu e marchju. Mezavia, Cavru, Santa Maria (prega par noi), Grussetu, u Pitretu ... e ssi sogni, cantavami. Erami un ghjornu di Sadarenti ind'u Tuddincu e cantavami. 
L'attacca era quista :

Di lu topu muraghjolu*,
Or si sà com'eddu campa,
Fà com'à u maturaghjolu
Arrubera ancu una stampa
Basta ch'eddu sighi tecchju
Da u musculinu la zampa,
E tandu com'u vicchjettu
Ind'a sò tanna si campa.

Aspettu cui la risposta,
O Dumè si tu sè bonu,
A menu che t'un sighi persu,
Purtatu da lu ciclonu ?
E se tu un la ti senti,
Forza d'altri a si ponu !
Chjamaremi tandu à Pasquali,
Di Ghjiasipolu, à Petronu?!
À datti u colpu di manu,
Di maretta o di zapponu...

I calachi di i Setti Ponti

Ospitalità ! È statu una manaredda dolci, dolci a svighjami. Una notti, certu un sarà micca stata a prima, ancu una petra par cuscinu. In più piuviva. E pò è stata sta carezza à sveghjiami e mi vegu una damicedda di ottu o deci anni, chi mi stà accantu e mi dici :
"Mi, Vesna e tu, e tu ?"
"Eiu ?.. Sarratu, Sarratu Fora"
Tand'edda (morta da a risa) : "Sarafoa, Sarafoa (!), vien ancu moa". Mi piglia a manu mi porta e a suvitu. Ci capiscivami appena, ancu assai chi certi volti, bastani i motti...
In Mezavia, un tarrapienu. À mezu un focu tamantu à quiddi di Natali, intornu un chjerchju fattu à carrozi sgangarati, tenditi e toli, toli e carioli, e carioli sruttati. Cabanacci e barracconi.
Una ghjaddina, una annatra, unipocchi di ghjaddi e purceddi...
Ed accantu, un mondu... Oh ! Omi, ziteddi, donni, agnunu à fà i sò affari. Cui, una donna scuccineghja, culà un antra accupata à spazzà sti locchi cum'eddu li viniva, l'omi viccini à u focu scaldavani i sò panni trosci. Più ind'a, un vicchjetu di più di cinquant'anni era pusatu nantu à u sò carrigoni : a ghjuvanetta Vesnà m'avviccina d'eddu e mi dici : "Babboni, babboni...Missiavu Calao Amador".
Tandu eddu : "Mi Calao, tu, payo ?"
Eiu (dubitosu) : "Eiu, Sarratu..."
Eddu (pariva tuttu qualchi capipastori in farandola), siguru di u sò fattu : "Noi, rabuini calachi !"
Eiu (in pettu e pinserosu) : "Ma ch'avarà dettu ?"
Eddu : "T'ha toccu Coane (1)?"
Eiu : "???"
Eddu : "Mia muglier" fà e mi mostra una donna ghjovana più di eddu, pò cuntinueghja : "È la Paraplejaira... Tu vò mangiare ?" Ci capiscivami guasgi, guasgi, ma micca assai. Un n'avivu mai vistu mustacci cusì longhi ! Accantu à eddu, a moglia era bidduccia, u capu cupertu d'una stoffa frisgiulata, rossa e bianca. Un surrisu dolci. Aghju subitu capitu ch'edda era a mamma di a "me" Vesnà. U maritu : "Mangiare cun nos? Sai raubam pas res à digús mai la primièra frucha es per nos autres !(2)" dissi u vecchju di a sò bocca sdinticcata, un aghju circatu à capiscia sta volta chi t'avivu a fami. A suppa era bonna e mi scaldò l'ossi e mi scaldò u cori dinò. È cusì, m'hani spartuttu a sò miseria e basta. 
Certi volti l'immondi diventati santi e i santi...
Vesnà edda si era aluntanata e s'amusava à darretu à un ghjaddu biancu. 




Tandu mi vensini in menti sti pocchi versi :


Streghi, cantarini o scrucconi,
Rimanenza immonda,
Di un anticu mondu
Calachi ingarzuliti, 
Ma d'induva viniti ?(3)


(1) "U diavuli", ind'à eddi.
(2) "Un arrubemi mai nudda, ma u prima fruttu... è nostru !"
(3) Pierre-Jean de Béranger, Bohémiens, 1837


Postu didicatu à a tinta M., zitidduccia roma cumpagna di a miseria e sparita oghji, brusgiata ind'u sò povaru barracconi.

07/02/14

I misterii di Zia Natalina

Certi volti, un vali mancu à circà à capiscia. Zia Natalina è una donna anziana. "Ha vistu u tò sò pere ? Manc'à dì a figlia dì... A che, avà aghj'à parlà corsu. Ch'aghju da fà eiu, a tinta, cusì e cusì ma quistu... Quisti bè, cococa cusì, tu sè coco... Sogu andata ancu u sò marì, l'aghju vistu ancu una donna .. Quali è l'aghju vistu cusi bè, bé.. com'à me, avà.
Ah, ah, ah, sapeti cusi... cu u me figliolu, un vò micca... madame bonjour..." 

Citazioni 20

Tanti capi, tanti scimitai.
Tanti capeddi, tanti casteddi.
Tanti servitori, tanti numichi...
"Quot capita tot sententiae" e basta !

06/02/14

Brigata Rossa

Fattu ch'eddu era, u nostru primu pinseru fù di schisgià a brigata di i giandarmi, forza avartita da u rumori di i nostri tiri o da qualchi pastori di quiddi altri.

Sparnucciati che nò fussimi, sogu partutu, eiu, currendu induva u me ziu carnali Paulu.
Picchju à a porta, m'apri e, senza mancu una parodda, mi piglia e mi lampa cu forza ind'u piattoni di u scaloni.
Appena a purtaredda sarrata, sentu tandu pichjà à u purtoni : "Gendarmerie, ouvrez !" Era a voci di u capurali Bobby di a brigata di i Petri Rossi. L'aghju cunnisciutu à a voci, ch'eddu è guasgi un annu ch'eddu stà cui in paesi.
"Où est l'impétrant ?!" Dissi Bobby.
Me ziu (chi com'à me cunnosci poccu u francesi) : "U chini ?"
Bobby : "L'impétrant..."
Me ziu : ?!?
"Vostru nipoti, Sarratu c'è in casa ?" ripigliò u giandarmu Giuliani in corsu, à fassi capiscia di tutti.
Me ziu : "Aghju pruvatu à vedalu arisera ma in casa un c'era... Oghji nò, sarà induva eddu sarà, chi ni sogu eiu ? E parchi mi diragneti à st'ora ?!"
"Circhemi à Sarratu, chi c'è statu un tazzu maiò ind'a Petra Frisgiata e sò stati cinqui di i Cervini à essa tombi sta mani. Eti capitu ? C'eti capitu, e bè ???"
Me ziu "Circheti puru in casa e induva vò vuleti, ma a vi dicu, eiu, à Sarratu, un l'aghju vistu...ne oghji, ne arimani". Un hani truvatu à nimu.


Un ora dopu bivivami u cafè ancu me ziu caru, ch'erani mossi.
A sera in paesi, à circaci, erani trè brigati : quidda di i Rossi, e pò c'era dinò Sarrula e quidda di i Teri.
Eiu mi ni sò statu ind'u piattoni, 12 ori agrunchjatu comu à a cuparchjata e senza circà à dorma.
Tandu Ziu m'ha dettu : "Va e viaghja ancu u tò cirabeddu" e m'ha basgiatu.

A dui ori di mani, à cera di luna, aghju fughjitu pà Casgiata, pigliatu l'accurtaghjottu di i Vignali pà capulà, più tardi sottu à Petra Mala.
À cinqui ori di mani eru in Mezavia sottu à i Setti Ponti.

Culà aghju durmitu.

05/02/14

5 di farraghju 1914 : Traghjettu murtali


U primu à cascà è statu u babbu Cervinu, dettu u Beccu, siccatu u rè di i chjostri, e cusì sia. Eddu filava inanzu e t'aviva appressu a sò guardia, à buleghju.
Passati sò passati, ma frimati, sò frimati e un ni mancava mancu unu : è bedda simplici, ci sò passati tutti.

À u primu colpu dunqua è statu u Beccu à essa corrimuzzatu, seccu, e doppu... c'è statu un fracassu tarribuli. Un trambulamentu, in veru.
Sta notti, à tre ori c'erami impustati, com'à tutti i notti dipoi quindici ghjorni. Noi : eiu, u me frateddu e N. e P., d'un cantu, à diritta di u passu di a Petra Frisgiata, B. e G. da culanda. A posta era fata chi u tiru fussi à focu incruciatu, pà essa più siguru. Ma u peghju era à laccà u paesi senza à fassi veda, chi c'è sempri qualchi parsona à vighjà, puru à st'ori paiani.

A cinqu'ori e mezu emi intesu una bocci à u luntanu : a muscatedda bicchina s'avvicinava di a tilatica pronta e tesa.
Una mez'ora doppu erami tutti in piazza, imburdati da u rimori e briacchi da l'adori aspru di a polvara aspra. Un si vidiva più nudda, sparita a Petra Frisgiatta, stà mani a trappula si è scrucchjata e eddi, sò frimati culà.
U soffiu di a vita era passatu d'un colpu da eddi à i nostri !
Vulivani cunnoscia u pesu di a sottumissioni... Ch'anch'eddu li pesa, e basta.
Libari, erami libari, si era vindicatu l'anori.

Citazioni 19


Quis leget haec ? Nemo, nemo !

A sustrata

U maritu à a moglia :"Sarà veru ciò ch'eddu m'ha dettu zia Sostrata e che tu voli andà à bucciarà sta sera, in C. ?"
A moglia : "U me frateddu, isiè... In più, vi faraghju sapè ch'eddu ci voli un donnu à fà ssi versetti beddi à posta"
U maritu : "Admittimi, e a cunnosci tu à a tò Puesia ?"
A moglia : "Certu, certu !"
U maritu : "Vinimi à i fatti, fammi veda se tu sè capaci à cantammi un terzettu nantu à sta petra ?!"

A moglia bucceratrici :

"Voi criditi chi sta petra,
Nun sia cosa di valori ?
Or' si ne facci le casi,
E si n'alzani li torri ;
Si ne facci u sacru altari,
Induv'e ghjacci lu Signori..."

"Anh, anh ! È sciaccata e pò bedda quista ! Fammini veda un antru, annantu à mè parsonna stu colpu, se tu sè capaci" :

"O acru cum'è lu feli,
O dolci cum'è lu meli,
Incu l'altri cusi umanu,
Incu megu cusì crudeli..."

"Basta, basta... Ih..." dissi u maritu. "Vai, vai puru, poi andà à bucciarà sta sera, senza vargogna !"

Missu in corsu d'apressu à Jean-Marc Salvadori, Cent et un contes corses.Tome 1, Ajaccio "La nouvelle Corse" 1936, p95 e seg.

02/02/14

Citazioni 18

A botti un pò dà cà u vinu ch'edda t'ha.

A riligioni di u Dataisimu

Arimani c'è ghjuntu in paesi quachi pacialaghju paganu. 
Mamma un m'ha sappiutu spiigà s'eddu era Bastiacciu o lucchesu, "è di sta ghjenti chi nun si porta in casa e basta..." 
"Bèh", aghju dettu eiu, "O mà, quisti sò ghjudizii senza appeddu, voi cusì cristiana e tanta ghjesgiulana !"
"T'hai a raghjò u me figliolu, ma vindiva i sò paci ed i facciva basgià, ma ha dettu ancu zia Serafina : "Stete per veder, un di sti giorni, venarà un diu novu : Diu Bocchisi* si chjamarà, starà in una scatula bianca, sareti tutti apresso à i sò lumigni, vi purtarà nutizii da u mondu e stenduvini puru in casa, vi purtarà u sapè, a sapienza e ancu u dissapè... Di voi stessi saparà tuttu. Di ciò che vò dite, di ciò che vò un dite e dinò di ciò che vò fighjulette, sarà cun vosco à libru apartu. 
E li purtareti una grandi devuzioni. 
Sarà a vostra vita, appesa à filu di Bocchisi e à i sò lumignoti e quandi Diu Bocchisi cascarà, tandu u mondu calarà !!! 
Tandu diu n'avereti un antru: prima c'era Diu Bocchisi e dopu vinarà à Diu Dinaru, u frateddu, u sò tempiu sarà in Lassuvegassu...! (?)
Sarani ghjorni scuri à lumi accesi...!"

Ancu assai ch'eddu c'era à Bastianu à faddu fughja ed à cacciaddu fora cu unipocchi di pistulitati tirati ind'aria.

01/02/14

U viacruci di Ninnina

Cinqui ghjorni che mi trovu incataratu in casa.
Chjusu, ingabiatu, incatagnatu, inchjustratu, intannatu ... sarratu !
O ghjenti !

Arisera sò ghjunti in casa à zia Ninnina, amica di sempri di mamma, e cun'edda, Santa, fidanzata d'Orsantoni, u figliolu di Ninnina.
Orsantoni, s'è ingaghjatu ind'armata e sò mesi e mesi ch'eddu è à u fronti, à a fruntiera trà l'Algeria e u Maroccu, passemi...

Infini chi, arimani, Francescu, u pidoni,  ha fattu sapè à Don Felì (u babbu), ch'eddu c'era statu, culà, una battaglia tremenda. Francescu, eddu, l'ha sapiuta ch'aviva purtatu u ghjornu nanzu una lettara in Bruccoli à una chi t'ha anch'edda un figliolu culà.

"Ah, salvi e benidica !", dissi zia Ninnina, quandu u maritu li purtò a trista nutizia. Tandu a vecchja donna, pinserosa feci u votu intrasestessa di fallà scalza à a capedda di Santa Barbara à fà i sò prigheri pà u figliolu.

A mani, pelligrina tribulata, a donna anziana avanza, prigheri à i labri e rusariu in manu. Sei chilometri cu u pinseru solu di u figliolu e nienti altru ch'ind'una stacca un'inviloppa cù drentu un ciuffu di i capeddi di u figliolu.
Ghjunta in piazza à a esgia, gola secca, subitu, subitu, zia Ninnina s'inghjinochja e cumencia à fà u ghjiru di a capedda.
À fassi senta u pesu di a sò croci, à di dì a sò passioni, a vecchja, cori maculatu, s'avviccina da l'edifiziu, u basgia e cumencia à liccà agna petra. A lingua rasciulata ingonfia e tira sangui*.

Zia Ninnina, labbri stracciati, bocca raspiata, aviva fattu ciò ch'edda t'aviva in capu, in cori. 
U sò votu ? Salvà u figliolu inturniendu d'una sfrisgia di sangui russiciu u sò viacruci. A sera, i sò sufferenzi si vedivani da tutti e Santa Barbara, muta, s'aviva coltu u sangui di u dulori di sta mammaredda mutala anch'edda.

Diu l'avarà intesu ?


*Spiratu da Racconti corsi, E Southwell-Colucci, Livorno, 1928.

Farraghju 1914

Farraghju, faraghju...

Destinu

U filu di u sò sgardu apartu un suvitava più nudda, decisu e persu ch'eddu era à a vita. 
Era dicisu à mora, ma soppra tuttu era prontu à tumbà. 
U sò filu era impiutu di a morti, ch'edda fussi a soia o quidda di s'astru, poccu impurtava.
A vita era dighja sparita di sta cunfronta.
A voglia di a vindetta sbuccava da a sò menti, da a sò peddi, Da i sò lacrimi. Infrugnata ch'edda era ind'u prufondu di u sò corpu.
A morti a s'aviva spusata e a s'aviva spussidata, aghjà. Viaghjava com'à ssi ghjaccari ch'un poni stà senza morde.
Era di sangui ch'eddu t'aviva a seta.

Vai chi dumani...

Conch'e ministro !

L'altra sera aghju sunniatu ch'eru ind'una città. Mi pari chi Casteddu, si chjamava. Era una villa intera impiuta à donni, mezi spugliati. E cusi c'era : Albachjara, Alegranza, Biancufiori, Felicciuccia, Fiametta, Gaia, Gaiezza, Gioa, Ninia e Ritella. Chi campassioni, un vi dicu nudda.

Signora... Cannacamacca edda sunnava, di ghitarra, una musica strana.

Pò sò ghjunti i beghini beddi  inguttupati : Carmella, Crussifissa, Adolorata, Macolata e Crucetta, una appressu à l'altra, filavani à a messa vesperali.
E sogu intrutu in casa.
Svighjatu ch'e eru, mi sogu pensu ch'eddu era statu un beddu mumentu di vita, di a vera*.


*A ringrazià à Petru Mari di RCFM, Mediterradio, 3/01/2014.