.

.
Paisani in anda pà a fiera di u Niolu. LC Canniccioni v 1910

13/01/12

Festa in paesi 1912 (2)

È statu una bedda festa . A cinqu’ori di sera m’aghju laccatu à Antoni chi sì ni vuliva andà à turrà i sgiotti e a fà a brinata à i purceddi. A sett’ori di sera avivu compiu i me faccendi e sintivu dà cui i sunaglieri di i paisani chi si ni vultavani à magnà ind’i sò casi.
Ghjuntu in casa aghju dettu ancu minnana ch'avivu da andà ind’à Antoni sta sera, chi u babbu m’aviva chjamatu. Zi Baroni (era cusì numatu ch’ind'i tempi, aviva vardatu i chjosi in piaghja), zi Baroni dunqua, aviva tombu u viteddu ! I sò 2 carchi di mucchji e di linstinchi i s’aviva purtati a moglia, Francesca. Legni ci n’era abbastanza, u forru era beddu cà imburratu e pront’à serva ! Un c’è vulsutu tantu à senta l’adori di a carri à impiià ssi locchi. Pani ci n’era poccu (ch’erami ghjovi). 
Oh, a ghjenta ! C’era tuttu u vicinu, l’amichi, i parenti, cugini carnali più di 30 ! Ci sarà statu più di 100 parsonni ! 
Ridivami, i ziteddi famiti inturriavani à bocca di u foru e zi Baroni si campava à faddi ghjuccà à a busca. A chi un pezzu di carri (tagliava i pizzateddi di u cottu), à chi una cocciula, à chi un ficcu… Ghjuvanpetru, u ziu, eddu impiiva i bicchjeri d’una damisgiana di vinu d’uva ghjaccarina. A siconda pò nò, era vinu di sottu scala !
E risati e canti. Francescantoni battiva di ceppu annantu à un tropolu, Ciccettu à u viulinu, chi m’eti capitu, e Larenzu sunnava a cialamedda à suffuchera e Ihh e Ohh !!! 
 À u spuntà di u branu,
Quand'edda canta a zitedda
Una simplicia riturnedda
Fatta di dui paroddi
E un'arietta di cialamedda. (bis)(1)

Darretu à l’aletti sarrati di a casa di i Faioni, Maria Lucia fighjulava a festa. U babbu ùn c'est era micca andatu e s’era fattu capiscia dà i 3 frateddi d’edda : « Ch'eddi stighini in casa, e basta ! »
I sò 3 damisgiani di vinu e una d’aquavita sò stati stappati a sera. Fichi, vinu e casgiu impastatu, tossicu finu ! I ziteddi mai tecchji, à quandu circavani i piddiculi di u pani ind’i riserghi di u forru à quandu baddavani. E pò c’è u vecchju Tiadoru chi s’è missu à puetà cu gran’maestria. E tutt’ognunu aspitava a risposta d’Antoni. Ed ha attacatu à Antoni, e ci ha contatu la sò vita, i paesi ch’eddu ha vistu, com’e andatu l’invita*, ch’eddu è ghjuntu à l’impruvistu*, u filu ch’eddu suvita*… (*sic)

E trichi e traca semi stati cusì guasgi fin’à u ghjornu tutti in cumpania !
Dopu i pueti techji à rimi s’hani laccatu a piazza à i d’altri : 
Or tucchemi à a saluta
E grand prò ch’edda ci fighi
Parchi ghjenti cum’a noi
Nun credu che ci ne sighi
Semi imburdati e tralalera
Semi imburdati e tralalà...

In fatti e fini chi, a mani, avaraghju durmitu un’ora -e ancu ! Sapeti doppu, à manià u zapponi senza… sonnu è comu u saccu pienu : pisà, si pesa, so pesa, ma i sforzi, miraculu !
(1) I voci di a Gravona